Tag: ue

  • Diferenţele de dezvoltare dintre regiuni s-au accentuat după aderarea la UE. Cum va corecta regionalizarea dezechilibrele majore?

    Regionalizarea şi descentralizarea nu au niciun temei dacă ele nu conduc la eliminarea disparităţilor uriaşe dintre diferite regiuni ale ţării. Cel puţin aşa susţin respon­sabilii guvernamentali care pregătesc regio­nalizarea. Dar ce i-a împiedicat până acum pe cei din administraţia centrală sau locală să corecteze aceste dezechilibre sau să încerce să o facă?

    Aderarea la Uniunea Europeană nu a con­tribuit la reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, dimpotrivă. Fondurile structu­rale şi de coeziune – care, după cum le spune şi nu­mele, ar trebui să conducă la ridicarea re­giu­nilor mai sărace – nu au fost folosite decât într-un procent infim – 13% -, drept urmare nu se poate spune că ar fi contribuit major la dez­voltarea unora, în vreme ce allţii au fost ocoliţi. Responsabilii guvernamentali care se ocupă de proiectul regionalizării insistă că reorganizarea va conduce la o mai bună absorbţie a fondu­rilor UE. Dar şi aceste fonduri sunt limitate – cele 20 mld. euro alocaţi României între 2007 şi 2013 nu înseamnă decât 15% din PIB-ul Ro­mâniei din 2012, adică în medie 2% din PIB-ul fiecăruia din anii exerciţiului financiar curent.

    Ministrul dezvoltării Liviu Dragnea insistă că regionalizarea vizează dezvoltarea echilibrată a regiunilor, iar cetăţenii ar urma să primească servicii de o calitate mai bună.

    „Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România“, a susţinut ieri Dragnea la o întâlnire pe tema regionalizării organizată de ambasadele Franţei şi Germaniei, ţări cu tradiţia regionalizării.

    La rândul său, premierul Victor Ponta insistă că regionalizarea are ca scop crearea unei administraţii mai eficiente, care înţelege problemele locale şi care să presupună o utilizare mai bună a fondurilor. Avem o incapatitate majoră de a atrage fondurile UE, spunea premierul: „Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale“. Într-adevăr, Programul Opera­ţional Regional a atras de la UE 25% din sumele alocate, iar POS Transporturi (gestionat la nivel central) doar 6%. Dar ce a atras POR înseamnă mai puţin de 1 mld. euro, în şase ani de la integrarea în UE. Iar fondurile structurale sunt puţine, 2% din PIB anual şi cu aceşti bani nu reduci diferenţa dintre regiuni, care se adânceşte.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 aprilie

    9.04
    INSSE comunică indicii producţiei industriale şi situaţia comerţului exterior în luna februarie

    10.04
    INSSE anunţă rata inflaţiei în luna martie

    11.04
    Sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor UE (Bruxelles)

    11.04
    Eurostat publică evoluţia preţurilor pe piaţa imobiliară rezidenţială din UE şi zona euro în T42012

    11.04
    Concert Tarja Turunen (Sala Palatului, Bucureşti)

    12.04
    Eurostat anunţă datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în luna februarie

    13.04
    Clubbing: White Madness – Electric Sound (Sala Polivalentă, Târgu-Mureş)

    13.04
    Clubbing: Timo Maas (Cluj Arena, Cluj-Napoca)
     

  • Buni de plată pentru dezastrul din Cipru

    Draghi a dezvinovăţit CE, BCE şi FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituţii să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, aşa cum era planul iniţial avansat de Nicosia, aşa cum era planul iniţial avansat de autorităţile cipriote, pe care l-a calificat drept “neinteligent, eufemistic spus”. După Draghi, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI au urmărit doar ca Nicosia să-şi finanţeze contribuţia la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plăţii datoriilor ţării şi restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienţilor bogaţi.

    Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune ţării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar şi reforma cheltuielilor publice – un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

    Impozitul pe profit va creşte de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va creşte de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor creşte în aşa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediaţi până în 2018 cca 4.500 de salariaţi din sectorul public, se va renunţa la facilităţile fiscale pentru cei ce investesc pe piaţa imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanţa bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

    Prima tranşă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Acelaşi Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleaşi şi dacă ţara n-ar mai face parte din uniunea monetară.

  • Ministerul Finanţelor refuză să spună dacă are bani pentru corecţiile financiare ale UE – 800 mil. euro

    Ministerul de Finanţe refuză să comenteze ipoteza ca bugetul de stat să suporte în 2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) – dictate de Comisia Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul trecut –  cum cere într-un memorandum ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici.

    „Aţi văzut dumneavoastră memorandumul? L-aţi văzut pe ordinea de zi (a şedinţei de guvern de miercuri – n.n.)? Daţi-mi voie să nu comentez“, afirmă ministrul bugetului Liviu Voinea. De ce nu comentează ministrul bugetului un document care a fost în discuţia guvernului miercuri şi ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare? Nu are aceşti bani?

    Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spune că suma – 800 mil. euro corecţia financiară decisă de Comisia Europeană pe programele operaţionale pentru perioada 2009-2011 (deci nu din vina actualului guvern) – sunt prevăzute în bugetul pe 2013.

    Totuşi, în legea bugetului nu există un capitol dedicat situaţiilor în care bugetul de stat trebuie să suporte corecţii financiare în urma cheltuirii deficitare a fondurilor UE. La capitolul VIII sunt prevăzute cheltuielile cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (finanţare naţională, finan­ţare UE, cheltuieli neeligibile), dar nimic despre situaţia de mai sus.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 aprilie

    1.04
    Eurostat publică statistica şomajului în UE şi zona euro pentru ianuarie şi estimarea privind inflaţia în zona euro pentru februarie

    3.04
    INSSE publică a doua estimare privind datele provizorii pentru PIB în T4 2012

    4-7.04
    Târgul “Baby Boom Show” (Romaero, Bucureşti)

    4.04-4.05
    PR&Ad Fair, târg de joburi şi internship-uri pentru industria de PR (BCU, Bucureşti)

    4.04
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    5.04
    INSSE anunţă indicii valorici ai comenzilor noi şi ai cifrei de afaceri din industrie pe primele două luni

    6.04
    Eurostat publică a doua estimare privind PIB în UE şi zona euro în T4 2012

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Punctele nevralgice ale Europei

    “În prezent, Italia este ca şi neguvernabilă, conflictele politice din Spania şi Franţa sunt permanente, iar la nivel pan-european, perspectiva alegerilor din octombrie din Germania încetineşte reformele”, arată analiştii francezi. Zona euro va rămâne aproape de pragul recesiunii pentru cea mai mare parte a anului, ceea ce măreşte tensiunile sociale. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani ajunge la 60% în Spania şi Grecia sau 37% în Italia. În asemenea condiţii, “tentaţia populismului politic va rămâne o ameninţare serioasă, iar pieţele financiare va trebui să se deprindă cu ea”.

  • Ţinte mişcătoare pe drumul spre Schengen şi zona euro

    Traian Băsescu a promis însă, în context, că nu ar accepta niciodată pentru România măsuri de genul celor luate în Cipru (afirmaţie fără sens, de altfel, întrucât sistemul bancar din România nu are nicio trăsătură comună cu cel din Cipru).

    În ce priveşte Guvernul, acesta măcar s-a limitat la lucruri pe care le ştie mai bine: premierul Ponta a pregătit pentru Comisia Europeană o scrisoare unde cere ţinte concrete pentru eliberarea de MCV, pe motiv că România nu poate îndeplini “ţinte generale şi în mişcare”.

    Cum unul dintre punctele nevralgice ale MCV este sistemul judiciar din România, lupta pentru desemnarea îndelung amânată a procurorilor-şefi de parchete continuă. Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Daniel Morar au fost numiţi judecători la CCR, astfel încât premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al justiţiei. Ponta a cerut ca şi Morar să demisioneze de la şefia Parchetului General, unde interimatul lui Morar a fost proaspăt prelungit, însă preşedintele Traian Băsescu l-a muştruluit rapid pe premier, recomandându-i să nu “se bage”.

    Dincolo de acest schimb de idei între cei doi, având în vedere că prioritatea pentru perioada următoare este numirea şefilor de la Parchet şi DNA, teoriile conspiraţiei au explodat, online şi offline. O parte dintre comentatori suspectează, ca de obicei, că preşedintele şi premierul s-au înţeles asupra numirii viitorilor şefi de parchete, caz în care Pivniceru (PNL) ar rămâne ţap ispăşitor pentru că n-a fost în stare să facă din vreme nişte propuneri mai bune pentru aceste funcţii. Alţii susţin că, dimpotrivă, Ponta şi Crin Antonescu s-au înţeles ca, prin aceeaşi Mona Pivniceru, să-l propună (tot) pe Tiberiu Niţu pentru Parchetul General, drept ghimpe în coasta băsesciană a justiţiei.

    Mona Pivniceru l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie trecut şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

  • Criza din Cipru iscă disensiuni la vârful zonei euro

    Olandezul a fost criticat de colegi – premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, predecesorul său la şefia Eurogroup, s-a declarat deranjat de o asemenea declaraţie imprudentă, insistând că nu trebuie să dea impresia că depozitele din băncile europene nu sunt în siguranţă. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble l-a apărat pe Dijsselbloem, arătând că acesta a fost de fapt prost înţeles, întrucât voia să explice de fapt că nu e treaba contribuabililor să salveze băncile care intră în dificultate. Şi Schaeuble însă a dat asigurări că situaţia din Cipru e una ieşită din comun şi care şi-a găsit soluţia cea mai bună.

    Rămân însă tensiuni mocnite între Germania şi Luxemburg, întrucât prima doreşte ca toate ţările care au sectoare bancare supradimensionate (ca în cazul Ciprului) să le restructureze, în timp ce Luxemburgul, unde sectorul bancar reprezintă de 20 de ori PIB, a acuzat “eforturile germane de a domina Europa” (ministrul de externe Jean Asselborn). Împăciuitor, Juncker a explicat că Luxemburgul nu-i ca Ciprul, fiindcă “noi nu atragem aici bani ruseşti oferind dobânzi enorme”, adăugând însă şi că “nu permitem să fie făcute astfel de paralele între Cipru şi Luxemburg”.

    Conform unui sondaj Reuters în rândul economiştilor, Ciprul n-ar fi ultima ţară care are nevoie de un pachet de salvare financiară de la zona euro şi FMI. Ţările nominalizate în sondaj sunt în primul rând Spania, Slovenia (o altă ţară cu sistem bancar supradimensionat), apoi Italia, dar şi ţări ca Malta, Franţa sau Portugalia.

  • Reportaj: Azerii văd în România poarta de intrare în Uniunea Europeană

    UN ARHIPELAG ÎN FORMĂ DE HOMAR CARE CUPRINDE 55 DE INSULE ARTIFICIALE, o pistă de Formula 1, opt hoteluri, un aeroport şi un turn mai înalt decât Burj Khalifa din Dubai sau Eiffel din Paris fac parte din planurile desenate pe un şerveţel în timpul unui zbor dinspre Dubai ale lui Ibrahim Ibrahimov. El este unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Azerbaidjan, proprietarul unui concern din domeniul construcţiilor. Valoarea totală a ansamblului ar ajunge, potrivit The New York Times, la circa 100 de miliarde de dolari, mai mult decât PIB-ul multor ţări, inclusiv al celei în care este construit, care se apropie de 70 mld. dolari. Baza construcţiei din Marea Caspică poate fi văzută de pe faleza capitalei Azerbaidjanului, Baku, supranumită “oraşul vânturilor”, şi este relevantă pentru dezvoltarea din ultimii 20 de ani a ţării, după îndepărtarea regimului sovietic, ca urmare a exploatărilor rezervelor bogate de petrol şi de gaze naturale. Dacă “vânturile” i-au adus în Azerbaidjan de-a lungul istoriei pe mongoli, perşi, turci, ruşi sau sovietici, a venit şi rândul românilor să intre pe piaţa azeră.

    “HERE IS AZER, THERE’S NO CRISIS, CRISIS IS IN EUROPE” (Aici e Azer, aici nu e criză, criza e în Europa) reproduce, mai în glumă, mai în serios, vorbele localnicilor Iulian Manea, territory manager pe conturi şi parteneri internaţionali pentru Siveco, compania de software care are activităţi în Azerbaidjan din 2009. Primul contract a fost semnat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, iar Siveco a devenit astfel principalul furnizor de software pentru informatizarea sistemului naţional de educaţie în Azerbaidjan. În prezent, compania este implicată în servicii electronice pentru agricultură, pentru cetăţeni, împreună cu Ministerul Telecomunicaţiilor, dar are un parteneriat şi cu SOCAR, compania petrolieră azeră de stat. Manea a observat că azerii nu resimt cu aceeaşi “unitate de măsură” ca Europa sau America economia actuală. Dimpotrivă, azerii construiesc “un model economic propriu”, similar turcilor. Afacerile din Azerbaidjan îşi păstrează tradiţiile de secole, cu rădăcini în perioada Drumului Mătăsii, pentru care ţara era o verigă importantă. “Este o combinaţie între modernism – chiar unul avangardist -, de pionierat şi tradiţiile orientale seculare.” Amestec care se observă şi în zgârie-norii care acoperă clădirile vechi cu influenţe musulmane, în diferenţa dintre şoselele cu şase benzi şi străzile lăturalnice cu gropi şi lipsa semnalizării semaforizate corespunzătoare, în taxiurile mov englezeşti în care se găsesc piei de oaie.

    UN PROCES DE NEGOCIERE AICI DIFERĂ DE OBICEIURILE EUROPENE – există un set de reguli nescrise de la care azerii nu se abat, iar protecţionismul local funcţionează în virtutea tradiţiilor: “Aici nu se aplică zicala «business is business, pleasure is pleasure», factorul uman este foarte important”, povesteşte Manea. Dacă la Bucureşti sau la Bruxelles birocraţia poate fi măsurată în numărul de documente necesar aprobărilor, aici există un alt tip de birocraţie: “Este foarte important ca ei să îşi vadă omologii, există foarte multe discuţii înainte de încheierea unui contract”, spune Manea.

    Că afacerile în Azerbaidjan nu se pot face prin intermediul telefonului şi al internetului o confirmă şi Gabriel Comănescu, CEO al grupului Upetrom, companie care prospectează piaţa azeră de circa 10 ani: “Perspectivele pe piaţa Azerbaidjanului sunt mari. Ca să participăm şi să aflăm de licitaţii trebuie să fii aici; nu se poate să stai acasă şi să te interesezi despre acestea pe internet”. La recenta deschidere a Camerei de Comerţ din Baku, Comănescu părea să aibă un rol de gazdă: şi-a invitat colegii din România, printre care şi directorii companiilor de stat din domeniul energiei Romgaz şi Transgaz să investească în piaţa azeră, mai ales din cauza conductei Nabucco. Proiectul a devenit o prioritate pentru preşedintele republicii azere Ilham Aliyev, care “atunci când a spus ceva, s-a şi întâmplat”. Numit consul onorific al Republicii Azerbaidjan la Constanţa de preşedintele azer, Comănescu a iniţiat deschiderea acestei camere, ca sprijin pentru parteneriate între companiile româno-azere, iar politicienii din ambele ţări au susţinut iniţiativa. Pentru companiile din grupul Upetrom, piaţa de aici este un obiectiv strategic încă din 2004. Grupul de Servicii Petroliere (GSP), compania lui Comănescu, se apropie de finalizarea unui proiect referitor la o flotă specializată în construcţii marine; va deschide aici un birou de reprezentanţă, iar apoi va dezvolta o bază de operaţiuni la Marea Caspică, potrivit spuselor lui Radu Petrescu, directorul de comunicare al grupului. Contextul este favorabil pentru companie, boomul economic din Azerbaidjan fiind posibil datorită petrolului extras din Marea Caspică.

    Prin intermediul British Petroleum şi al altor companii din domeniul energiei, un milion de barili de petrol traversează zilnic conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, sfârşind într-un port turcesc din colţul nord-estic al Mării Mediterane. Cei de la Upetrom vor să se implice în exploatarea resurselor de petrol şi gaze din Marea Caspică prin parteneri precum Socar sau Bahar Energy şi sunt interesaţi şi de marile proiecte, cum ar fi Nabucco şi Agri. Dacă conducta pentru rezervele de gaz care va lega Asia Centrală de Europa s-ar concretiza, aceasta ar putea genera miliarde de dolari în fiecare an pentru Azerbaidjan şi i-ar aduce României o alternativă energetică în raport cu Rusia. Comănescu a invitat firmele să intre pe acestă piaţă, dar a impus condiţia ca acestea să fie “serioase, ca să nu avem probleme”. El a observat că piaţa din capitala azeră se schimbă peste noapte, “este una din marile minuni ale lumii”. Şi chiar dacă în Azerbaidjan sunt şase din cele şapte cele mai mari companii din domeniul energetic din lume, “este loc pentru absolut toţi, de la energie până la construcţii şi turism”. Resursele energetice sunt motoarele dezvoltării altor pieţe, vizibile în capitala devenită interfaţa ţării. Turnurile Flăcări din Baku, centrul Heydar Aliyev, o clădire de forma unei navete spaţiale construită după o viziune a fostului conducător al ţării şi tatăl actualului preşedinte, dar şi un turn Trump sunt câteva exemple ale construcţiilor care cresc peste noapte în Baku.

  • UE analizează contractele încheiate de Apple cu mai mulţi operatori telecom pentru iPhone

    Autorităţile antitrust din Uniunea Europeană (UE) analizează contractele încheiate de operatorii de telecom cu Apple pentru vânzarea iPhone, întrucât acestea ar putea restricţiona concurenţa, potrivit unei surse apropiate situaţiei, citată de cotidianul New York Times. Mai mulţi furnizori de servicii de telecom au transmis informaţii în această privinţă Comisiei Europene, deşi nu au depus plângeri formale. Acuzaţiile aduse Apple se concentrează asupra unor contracte cu operatori francezi, însă ar putea fi implicate şi alte ţări, a spus sursa. Persoane familiarizate cu relaţiile Apple cu operatorii au afirmat că unii furnizori de servicii de telecom trebuie să accepte condiţii deosebit de stricte pentru a vinde iPhone, situaţie care face dificilă concurenţa din partea altor producători de smartphone-uri.

    Toate stirile sunt pe zf.ro