BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • Comisia Europeană: În România s-au înregistrat, în 2013, cele mai multe decese rutiere la un milion de locuitori

     Comisia Europeană informează că 2013 este al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat “o scădere impresionantă” a numărului de persoane ucise pe şoselele Europei. Astfel, conform cifrelor preliminare, numărul deceselor rutiere a scăzut cu 8% în comparaţie cu 2012, după o scădere de 9% între 2011 şi 2012.

    În România, numărul deceselor la un milion de locuitori a scăzut cu 9% în 2013 faţă de de 2012, de la 101 la 92, dar rămâne ţara cu cele mai multe decese. România este urmată în această statistică de Luxemburg şi Polonia, unde s-au înregistrat 87 de decese la un milion de locuitori şi de Letonia – 86. La polul opus, se află Suedia cu 28 de decese la un milion de locuitori, Marea Britanie, cu 29, şi Spania, cu 37.

    Malta este singurul stat în care numărul deceselor a crescut, de la 27 la un milion de locuitori în 2012 la 54, anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Cifra de afaceri a Heineken România a scăzut cu 5% anul trecut, la 1,12 miliarde de lei

     “2013 a fost un an dificil, în care vremea nefavorabilă, nivelul scăzut de încredere al consumatorilor şi majorarea accizei au dus la o scădere a pieţei de bere în România. În ciuda acestor condiţii economice dificile, ne-am menţinut poziţia de lideri pe piaţă. Cota noastră de piaţă, în valoare, a crescut”, a declarat luni într-un comunicat Onno Rombouts, Managing Director Heineken România.

    Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi al treilea din lume în ceea ce priveşte volumul.

    Compania are patru fabrici de bere în România, în Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş şi peste 1.100 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intesa Sanpaolo îşi reevaluează prezenţa pe piaţa românească

     Venitul operaţional al Intesa Sanpaolo în România a stagnat la 47 milioane euro, în timp ce costurile operaţionale au scăzut cu 8,8%, la 30 milioane euro.

    Astfel, profitul operaţional a urcat cu 21,6% faţă de 2012, la 16 milioane euro, potrivit unei prezentări publicate vineri de banca italiană.

    Banca a înregistrat în România o pierdere înainte de taxe şi amortizarea fondului comercial şi a altor active intangibile de 37 milioane euro, mai mare cu 48% faţă de rezultatul negativ din 2012.

    Intesa Sanpaolo avea la finele anului trecut active totale de 1,2 miliarde euro pe piaţa românească, în stagnare faţă de sfârşitul lui 2012, reise din datele prezentate anterior de grupul italian. Depozitele atrase de la clienţi totalizează 700 milioane euro la 31 decembrie, iar creditele către clienţi 800 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima agenţie de turism din România care îşi deschide hoteluri în străinătate

    CONTEXTUL: România a avut în 2013 o contribuţie totală 33,1 miliarde de lei (5,1%) la Produsul Intern Brut, aflându-se  pe locul 154 în lume, din 184 de ţări, în urma Albaniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Contribuţia totală a turismului la angajări plasează de asemenea România pe ultimul loc în rândul ţărilor din Europa, cu circa 500.500 de angajaţi. Cel mai profitabil segment din piaţa de turism este turismul corporate, urmat de vacanţele individuale de lux.

    DECIZIA: Axarea pe turismul de masă, prin menţinerea a aproximativ 2-3% din clienţi din mediul corporate, şi impunerea ca procentul vânzărilor pentru un singur client să nu depăşească 1%. Anual, compania investeşte câteva sute de mii de euro în promovarea unor pachete nişate pentru clienţii individuali: în 2009, a lansat pachetele pentru seniori, iar anul acesta a continuat cu pachete pentru tineri şi familii. În 2013, compania a fuzionat cu Pegas Holidays, destinată vacanţelor de lux, iar anul acesta va opera propriul hotel destinat familiilor în insula Corfu din Grecia.

    CONSECINŢE: Creşterea constantă a cifrei de afaceri chiar şi în perioada crizei. Anul trecut, veniturile au ajuns la 45 de milioane de euro şi un profit de trei milioane de euro, iar, pentru anul în curs, reprezentanţii companiei estimează  creşteri ale veniturilor de  până la 60 de milioane de euro.

    De la doar patru chartere săptămânale spre Grecia în 2008, agenţia de turism Christian Tour a ajuns la 35 de curse anul trecut spre mai multe destinaţii din Europa. Care a fost strategia care a adus agenţia lui Cristian Pandel în cursa pentru agenţia de turism numărul 1 din România?

    FIECARE OM ARE EVERESTUL LUI PERSONAL, IAR ACESTA ESTE PENTRU MINE, DUPĂ FAMILIE, TRANSFORMAREA CHRISTIAN TOUR ÎN AGENŢIA DE TURISM NUMĂRUL UNU A ROMÂNILOR„, a declarat Cristian Pandel, cel care a fondat compania în urmă cu 16 ani. „În primii şapte ani, îmi aduc aminte că am trecut prin momente când trebuia să vând în fiecare toamnă echipamentul de alpinism cu care mă căţăram vara, pentru a-l cumpăra din nou primăvara, în funcţie de evoluţia vânzărilor din agenţie„, îşi aminteşte antreprenorul de perioada în care încerca să aducă agenţia la profit.

    Primul milion de euro a fost atins în 2005, iar, în următorul an, compania a ajuns la vânzări de două milioane. Adevărata dezvoltare a venit însă în 2008, odată cu transformarea agenţiei în touroperator, cu organizarea propriilor chartere. Christian Tour a ajuns astfel anul trecut la 150.000 de vacanţe vândute în regim propriu, o creştere cu 30% a cifrei de afaceri şi un profit de 3 milioane de lei.

    Turiştii au avut de ales între cele 35 de zboruri tip charter sau cele 32 de autocare charter săptămânale, cele 165 de circuite cu avionul şi 230 de circuite cu autocarul realizate de companie.

    CREŞTERILE CONSTANTE AU FOST ASIGURATE, potrivit lui Marius Pandel, CEO-ul companiei, datorită dezvoltării de nişe pentru clienţii individuali. „Primele bugete care s-au diminuat odată cu venirea crizei au fost clienţii corporate; am ales turismul de masă şi vrem să continuăm pe aceeaşi linie, dezvoltând mai multe nişe.„

    Prima nişă identificată de Christian Tour a fost Senior Voyage, lansată în 2009 şi destinată segmentului clienţilor de peste 55 de ani şi care revin la ei pentru organizarea vacanţelor de două-trei ori anual. Potrivit reprezentanţilor Christian Tour, cota de piaţă ocupată pe segmentul călătoriilor destinate pensionarilor este de circa 80-85%.

    „Pensionarii au mai mulţi bani decât tinerii şi sunt cei mai fideli clienţi: vacanţele lor nu sunt limitate de concedii, nu au de plătit credite şi taxe pentru şcoli„, a declarat fondatorul Christian Tour. Pe seama acestui succes, compania va lansa anul acesta trei noi categorii de produse nişate: Aventuro, axate pe tinerii care aleg destinaţii de distracţie şi sunt dispuşi să cheltuiască în medie circa 350 de euro pentru o vacanţă, Family Moments, cu vacanţe personalizate pentru familii cu bugete medii pentru vacanţă cuprinse între 1.000-1.500 de euro, şi un produs de vacanţe în parcuri de distracţii şi parcuri tematice în Europa.

    În întâmpinarea segmentului pentru familii va veni şi deschiderea primului hotel din reţeaua Memento Hotels a Christian Group, Memento Kassiopi Hotel, o unitate în modernizarea căreia compania a investit circa jumătate de milion de euro. Aflat pe insula Corfu, hotelul funcţionează din anul 2000, este sub contract de management şi este sublease pentru
    18 ani.

    „Jumătate din camere vor fi vândute de noi sub conceptul Family Moments, pentru cealaltă jumătate avem contracte cu tour operatori precum TUI Nordic, Thomas Cook sau agenţii din Olanda şi Polonia„, a precizat Cristian Pandel.
    FIŞA DESTINAŢIILOR EXOTICE – UNDE PREŢUL MEDIU AL UNEI VACANŢE ESTE DE 700 DE EURO – reprezintă de asemenea un segment pe care reprezentanţii Christian Tour doresc să îl dezvolte, pe seama fuziunii din 2012 cu compania Pegas Holidays, axată pe acest tip de vacanţe.

    Astfel, pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au bugetat afaceri de 60 de milioane de euro şi un număr de 200.000 de turişti, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. Pe lângă oferirea de pachete personalizate, creşterea va fi asigurată şi de lansarea de chartere cu plecare din Bacău şi redeschiderea, pe perioada estivală, a charterelor din Iaşi, Cluj şi Timişoara către Grecia, Turcia şi alte destinaţii, care ar aduce 15% din cei 200.000 de turişti previzionaţi pentru anul în curs.

    În ce priveşte modalitatea de achiziţie a vacanţelor, circa 30-40% din turişti optează pentru early booking (rezervări până la data de 31 martie), dar şi prin cumpărarea de vacanţe la Târgul de Turism. La târgul de anul acesta, de pildă, compania a vândut pachete de vacanţă în valoare totală de aproximativ 1,2 milioane de euro pentru aproape 4.000 de clienţi.

    Printre destinaţiile favorite ale turiştilor se numără în continuare Grecia (în proporţie de 60-65%), urmată de Turcia, Spania şi Bulgaria. Turiştii optează pentru maşina personală pentru transportul spre destinaţiile de vacanţă, apoi pentru sejururile cu autocarul şi abia apoi pentru cele cu avionul: „Există încă mulţi turişti care se tem de zbor, dar piaţa va creşte, în contextul în care suntem pe ultimele locuri în Europa pe zona de vacanţe cu avionul.„

  • Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 30.600 anul trecut, în creştere faţă de 2012. În ce domenii au fost cele mai multe posturi

     Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,21%), respectiv în administraţia publică (1,98%). La polul opus, s-au situat activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,13%) şi cele din industria extractivă (0,14%).

    Ca şi în anul precedent, puţin peste 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (9.600 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,93%. Sectorul bugetar a însumat 32% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (4.800 locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (3.500 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.500 locuri vacante).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au băut cu 10% mai puţină bere anul trecut. Tot mai mulţi dintre consumatori preferă berea la PET

     Un român a consumat, în medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faţă de 90 de litri în 2012.

    “În ciuda eforturilor producătorilor locali de a menţine trendul pozitiv din 2012, piaţa berii a înregistrat o contracţie semnificativă anul trecut. Nivelul scăzut al veniturilor consumatorilor şi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscală şi vremea nefavorabilă din vară au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieţei berii în 2013”, a declarat Onno Rombouts, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contracţia pieţei de bere din 2013 a condus la o scădere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tandemul franco-german, luat la bani mărunţi

    Banca germană constată că între 2002 şi 2006, numărul insolvenţelor a urmat cam aceeaşi evoluţie în cele două ţări, ulterior a apărut o divergenţă care n-a făcut decât să se amplifice.

    De notat că progresia insolvenţelor nu depinde de ciclul economic (pentru a se menţine un număr constant de insolvenţe ar fi fost nevoie de o creştere anuală a PIB cu cel puţin 2%, ceea ce niciuna dintre ţări nu a realizat), ci de abilitatea firmelor de a practica o administrare a lichidităţilor de natură să asigure fluxul plăţilor indiferent de ciclul economic.

  • Mişu Negriţoiu, la BM Storytellers: “În zece ani, am trecut de la un capitalism romanţat, la un capitalism real. Am reconsiderat nivelul de dezvoltare şi am intrat mai mult în domeniul competitivităţii”

  • Stihl România a ajuns la o reţea de peste 300 de magazine anul trecut

    Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu  de 40 mp, până la  2.000 mp.

    “În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.

    ”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la  2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl  România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.