Tag: publicare

  • Rezultate Evaluare Naţională 2015. Topul şcolile cu cele mai mari medii la Evaluarea Naţională

    Pe locul al doilea s-a clasat Colegiul Naţional “Gheorghe Vranceanu” din Bacău, cu media 9,61, iar pe locul al treilea Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, cu media 9,59.

    În Capitală, Colegiul Naţional “Gheorghe Lazar” a obţinut cele mai bune rezultate la Evaluare Naţională, clasându-se pe poziţia a 11-a în ierarhia naţională.

    Topul celor 50 de şcoli cu cele mai bune rezultate din ţară:

     1.  Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” Galaţi – media 9,62

    2. Colegiul Naţional “Gheorghe Vrânceanu” Bacău – media 9,61

    3. Colegiul National “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca – media 9,59

    4. Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” Braşov – media 9,57

    5. Colegiul National, Iaşi – media 9,52

    6. Colegiul Naţional “Unirea” Focşani – media 9,51

    7. Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila – media 9,50

    8. Colegiul Naţional “Zinca Golescu” – media 9,50

    9. Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” Baia Mare – media 9,50

    10. Liceul Teoretic “Ovidius” Constanţa – media 9,48

    11. Colegiul Naţional “Gheorghe Lazar” Bucureşti – medie 9,47

    12. Colegiul “Costache Negruzzi”, Iaşi – medie 9,46

    13.  Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani – medie 9,45

    14. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” – medie 9,43

    15.  Liceul Teoretic “Şcoala Mea” – medie 9,40

    16. Colegiul Naţional “Moise Nicoara” Arad – medie 9,37

    17.  Colegiul Naţional “Ferdinand I” Bacau: medie 9,37

    18. Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare: medie 9,37

    19. Colegiul Naţional “Emil Racovita”, Iasi: medie 9,36

    20.  Colegiul National “Gh.Lazar” Sibiu: medie 9,31

    21. Colegiul National “Petru Rares”, Municipiul Piatra-Neamt: medie 9,31

    22. Colegiul National “Mircea cel Batran” Constanta: medie 9,31

    23. Colegiul National “Alexandru Papiu Ilarian” Tirgu Mures: medie 9,27

    24. Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza”, Municipiul Ploiesti: medie 9,27

    25.  Colegiul National “B. P. Hasdeu” Municipiul Buzau: medie 9,24

    26.  Transylvania College The Cambridge International School in Cluj: medie 9,24

    27. Scoala Gimnaziala “Ion Creanga” Braila: medie 9,24

    28. Colegiul National ‘Dr. Ioan Mesota’ Brasov: medie 9,24

    29. Colegiul National de Informatica ‘Grigore Moisil’ Brasov: medie 9,24

    30.  Colegiul National “Spiru Haret”, Localitatea Tecuci: medie 9,23

    31.  Colegiul National “Emanuil Gojdu” Oradea: medie 9,23

    32. Colegiul National “Nicolae Balcescu” Brăila: medie 9,23

    33. Colegiul National “Grigore Moisil”Bucureşti: medie 9,21

    34. Scoala Gimnaziala “Elf” Cluj-Napoca: medie 9,19

    35. Colegiul National “Nichita Stanescu”, Municipiul Ploiesti: medie 9,17

    36. Scoala gimnaziala “Anastasia Popescu”: medie 9,17

    37. Scoala Gimnaziala “Ioan Bob” Cluj-Napoca: medie 9,17

    38. Colegiul National “Traian” din 8. Drobeta-Turnu Severin: medie 9,16

    39. Colegiul National “Petru Rares” Suceava: medie 9,15

    40. Colegiul National “Cuza Voda”, Mun. Husi: medie 9,13

    41. Colegiul National “Ion Luca Caragiale”, Municipiul Ploieşti: medie 9,12

    42.  Colegiul National “Vladimir Streinu” Găeşti: medie 9,10

    43. Liceul Borşa: medie 9,10

    44.  Colegiul National “Mihai Viteazul”, Municipiul Ploiesti: medie 9,08

    45. Colegiul National “Mihai Eminescu”, Iasi: medie 9,08â

    46.  Scoala Gimnaziala “Mircea Eliade” Craiova: medie 9,08

    47. Colegiul National “Dragos Voda” Sighetu Marmatiei: medie 9,07â

    48. Scoala Gimnaziala nr. 79 din Bucureşti – medie 9,07

    49.  Colegiul Naţional “Doamna Stanca” Satu Mare – medie 9,06

    50.Bucuresti – Complexul Educational Lauder Reut din Bucureşti – medie 9,02

    Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, la nivel naţional, 79,3% dintre candidaţi au obţinut medii peste cinci. La limba şi literatura română au obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la matematică au fost 73,5% din medii peste cinci.

    În ceea ce priveşte mediile de 10, judeţul Cluj-Napoca ocupă prima poziţie într-un astfel de clasament, cu un număr de 43 de elevi care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii. Proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

    Contestaţiile vor fi rezolvate în perioada 27-28 iunie, iar luni, 29 iunie, vor fi afişate rezultatele finale la Evaluare Naţională 2015.

    Candidaţii pot solicita comisiei de organizare a Evaluării Naţionale să-şi vadă lucrările numai după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii. Vizualizarea lucrării nu va duce la reevaluarea sau modificarea notelor acordate candidatului respectiv.

  • Rezultate Evaluare Naţională 2015. Ce au făcut candidaţii la probele de la examen în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară

    Contestaţiile depuse după aflarea rezultatelor de la Evaluare Naţională 2015 se rezolvă în perioada 27-29 iunie, iar rezultatele finale de la Evaluare Naţională se afişează marţi, 20 iunie.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că 79,3 la sută dintre candidaţii la Evaluarea Naţională au obţinut medii peste 5, cu aproape 10 puncte procentuale mai mulţi decât anul trecut, când ponderea celor cu medii peste 5 a fost puţin peste 70 la sută.

    Dintre absolvenţii clasei a VIII-a care au fost prezenţi la Evaluarea Naţională, 158.568 au obţinut medii peste 5, număr aproximativ egal cu cel de anul trecut, a precizat ministrul Educaţiei.

    Medii peste 5 au obţinut la proba de limba şi litearatura română 85,4 la sută dintre candidaţi şi la matematică – 73,5 la sută.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că 409 elevi au obţinut medii de 10, faţă de 225 anul trecut.

    În toate judeţele, mai puţin în Teleorman, a crescut ponderea candidaţilor cu medii peste 5. În Teleorman, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 70 la sută la 67 la sută.

    În Bucureşti, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 89 la sută, faţă de 82,8 la sută anul trecut.

    SITUAŢIA PE JUDEŢE

    Cluj: Număr dublu de medii de 10 la Evaluarea Naţională, faţă de anul trecut

    Un număr de 43 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Cluj au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii, proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că au fost trei unităţi de învăţământ în municipiu cu câte şapte elevi care au obţinut media 10, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Ceea ce ne-am aşteptat s-a întâmplat, ne aşteptam la rezultate bune, se vede efectul simulărilor, pentru că în acest an rezultatele la simulări au fost mai mari decât anul trecut. Astfel, la nivel de judeţ, procentul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Cluj care au obţinut media peste 5 este în acest an de 91,50%, faţă de 82,82 cât a fost anul trecut. De asemenea, avem un număr de 43 de elevi care au avut media 10, faţă de 20 câţi au fost anul trecut. Avem trei unităţi şcolare cu câte 7 elevi care au avut media 10 – Colegiul Racoviţă, Liceul Bălcescu şi Şcoala Bob, toate din Cluj-Napoca. Celelalte medii de 10 s-au înregistrat în alte şcoli. Ne aşteptăm la medii mari de intrare în liceu”, a spus Cuibus.

    Potrivit acestuia, au fost obţinute 313 note de 10 la Matematică, 88 la Limba română şi 7 la Limba maternă.

    Evaluarea Naţională în judeţul Cluj s-a desfăşurat în 119 centre de examen, probele fiind susţinute de un număr de 4.393 de elevi.

    Contestaţii se pot depune în cursul zilei de vineri, iar rezultatele după contestaţii vor fi afişate marţi.

    Anul trecut, la Evaluarea Naţională s-au înregistrat în Cluj 20 de medii de 10.

    Constanţa: Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională au note peste 5

    Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională la Constanţa au obţinut note peste 5, indică rezultatele iniţiale prezentate, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean, ponderea fiind cu aproape 10 la sută mai mare decât anul trecut.

    Astfel, potrivit datelor făcute publice, vineri, de ISJ Constanţa, 77,29 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională – 85,00 la sută la Limba şi literatura română şi 70,78 la sută la Matematică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dintre absolvenţii care au luat note peste 5, un număr de 259 au obţinut nota 10 la Matematică şi 18 au fost evaluaţi cu nota maximă la Limba şi literatura română, înregistrându-se astfel, în total, 12 medii de 10.

    Contestaţiile vor putea fi depuse vineri, în intervalul 16.00 – 20.00, la unitatea de învăţământ unde au fost susţinute probele, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 30 iunie.

    Comparativ cu rezultatele Evaluării Naţionale din 2014, în acest an s-a înregistrat o creştere cu 8,88 la sută, mai precizează reprezentanţii ISJ Constanţa.

    Anul trecut, în judeţul Constanţa, 68,41 la sută dintre absolvenţi au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională.

    La Evaluarea Naţională din acest an s-au înscris 6.562 de absolvenţi de clasa a VIII-a, care au susţinut probele în 152 de centre de examen.

    Trei medii de 10 la Evaluarea Naţională din Timiş, faţă de patru anul trecut

    Doar trei elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Timiş au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, faţă de patru, câţi au fost anul trecut, în timp ce 1.163 de elevi au luat medii sub cinci, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, 4.533 de elevi, absolvenţi de clasa a VIII-a din judeţ, au participat la examenul de Evaluare Naţională, în urma căruia doar trei elevi au luat medii generale de 10.

    În total, 1.163 de elevi au obţinut medii sub 5.00, din care 51 de elevi au obţinut medii între 1 şi 1,99, alţi 201 elevi au obţinut medii între 2 – 2,99, iar alţi 360 de elevi – medii între 3- 3,99. Totodată, 551 de elevi au obţinut medii între 4 – 4,99.

    De asemenea, 3.370 de absolvenţi de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste 5.

    În total, au fost 12 note de 10 la Limba si literatura română şi 144 de note de 10 la Matematică. Nu a fost obţinută nicio notă de 10 la Limba maternă.

    La Evaluarea Naţională din Timiş au participat în total, 4.533 elevi.

    Anul acesta, 74,35 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste cinci la acest examen. Comparativ, anul trecut, în judeţul Timiş, 61,20 la sută dintre elevii care au susţinut acest examen au obţinut medii peste 5.

    De asemenea, anul trecut au fost patru medii generale de 10.

    Admiterea în liceu, prin repartizare computerizată, în trei etape

    Portalul Ministerului Educaţiei, edu.ro, va publica ierarhia la nivelul ţării a elevilor care au susţinut examenul de Capacitate, după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii.

    Admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională 2015 (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

    Repartizarea computerizată în liceu va avea loc în trei etape. În prima etapă de admitere, din 3 până în 7 iulie vor fi completate opţiunile în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, iar în 14 iulie va avea loc repartizarea computerizată.

    A doua etapă de admitere va avea loc în perioada 15-30 iulie, repartizarea computerizată fiind programată în 23 iulie.

    În etapa a treia de admitere în licee, repartizarea computerizată va avea loc în 3-4 septembrie.

    Subiectele date la Evaluare Naţională 2015

    Subiectele date la limba şi literatura română

    Baremul de la limba şi literatura română

    Subiectele şi baremele de la limba şi literatura maternă

    Subiectele de la matematică

    Baremul de la matematică

    Ce trebuiau să facă elevii la subiectele de la limba şi literatura română, de la Evaluare Naţională 2015

    La primul subiect, notat în total cu 42 de puncte, elevii au primit un fragment din “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”, text cules de Petre Ispirescu, legat de care au avut de îndeplinit cinci cerinţe: să noteze câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor “frumoasă”, “bucurie”, “venea” (6 puncte); să explice rolul cratimei în secvenţa “încât p-aci era” (6 puncte); să transcrie două cuvinte sau grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acţiunii (6 puncte); să formuleze două idei principale/secundare din textul dat (6 puncte); să prezinte în 30-50 de cuvinte semnificaţia secvenţei “Atunci îi mai veni nima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. În ziua următoare, ia merele de unde nu-s. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se puie să prinză pe hoţi. Dară aşi! unde e pomana aia! (6 puncte).

    Tot la primul subiect, elevii au avut de redactat o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motiveze apartenenţa la specie a basmului popular “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe au fost acordate 12 puncte.

    La subiectul al doilea, notat cu 36 de puncte, elevii au primit un text dintr-un articol publicat în presă, cu titul “Este ziua iei româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată”, scris de Oana Antonescu, şi au avut de rezolvat două subpuncte.

    La subpunctul A, elevii au avut de rezolvat mai multe cerinţe, dintre care într-una se cerea formularea câte unui enunţ în care să fie precizate data la care se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei şi numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal. De asemenea, elevii trebuiau: să scrie numele autoarei şi titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat; să menţioneze ce parte de vorbire sunt cuvintele din text “românească”, “în”, “garderoba”; să precizează funcţia sintactică a cuvintelor “patru” şi “ia”;  să transcrie propoziţia principală şi cea subordonată din fragmentul “Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată”, precizând felul subordonatei; să construiască o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ “care”. Fiecare cerinţă a fost notată cu 4 puncte.

    La subpunctul B, elevii au avut de redactat, în 80-150 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zi de sărbătoare. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe, elevii pot primi 12 puncte.

    Cum se rezolvau subiectele de la matematică, de la Evaluare Naţională 2015

    La sfârşitul lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2015, la limba şi literatura română, matematică şi limba şi literatura maternă. Atunci au fost prezenţi 180.442 de elevi de clasa a VIII-a, cu 1,46 la sută mai mulţi decât în 2014. Dintre aceştia, 91.445 de elevi, respectiv 50,68 la sută, au obţinut medii de promovare, fiind cu 1,85 la sută mai mulţi faţă de 2014.

    La examenele de la Evaluarea Naţională din iunie 2014, 71,12% la sută dintre participanţi au obţinut medii peste 5, faţă de 75,91% în 2013. Dintre cei 165.188 de candidaţi înscrişi atunci, la Evaluarea Naţională au participat 159.953 (96,8%).

  • Care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”. Singurul om care îl poate scoate din joc pe premier

    Lucruri până acum spuse pe la colţuri ajung să se confirme. Într-o singură zi au fost publicate informaţiile pe care Victor Ponta nu a dorit să fie publice vreodată.

    Dacă v-aţi întrebat vreodată care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”, astăzi răspunsul a venit.

    Care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”. Singurul om care îl poate scoate din joc pe premier

  • Care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”. Singurul om care îl poate scoate din joc pe premier

    Lucruri până acum spuse pe la colţuri ajung să se confirme. Într-o singură zi au fost publicate informaţiile pe care Victor Ponta nu a dorit să fie publice vreodată.

    Dacă v-aţi întrebat vreodată care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”, astăzi răspunsul a venit.

    Care este „combinaţia de la seiful lui Ponta”. Singurul om care îl poate scoate din joc pe premier

  • Valoarea tichetelor de masă creşte

    Valoarea tichetelor de masă creşte de la 9, 35 la 9, 41 lei, conform unui act normativ publicat ieri în Monitorul Oficial. Acest lucru se va întâmpla începând cu luna mai, pentru primul semestru al anului 2015..

    Angajatorii au posibilitatea de a oferi lunar salariaţilor o alocaţie individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.  Din luna februarie a anului 2011, atunci când valoarea unui tichet de masă a crescut la 9 lei, singura creştere care a mai avut loc a fost în mai 2013, de la 9 la 9, 35 de lei. Din ianuarie, angajatorii pot acorda şi tichete de masă electronice. Ei pot decide dacă acordă tichete de masă şi sub ce formă le acordă. Acestea pot fi utilizate pentru achitarea mesei sau pentru a cumpăra produse alimentare.

    Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masă cel mult egal cu numarul de zile în care este prezent la lucru angajatul în unitate, potrivit actului normativ. Cei care folosesc mai multe tichete decât au voie riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 20 şi 50 de lei.

    La finalul fiecărei luni, salariaţii trebuie să restituie angajatorului tichetele tipărite nefolosite sau valoarea tichetelor electronice neutilizate.

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului

    Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

    Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

    Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

    Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

    „Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.