BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Expansiune şi creşteri de doi digiţi

    La numai cinci luni de când a fost inaugurat centrul Auto Cobălcescu al BMW de pe Splaiul Unirii din Capitală, brandul german a deschis, prin dealerul Grup West din Oradea, un altul la Satu Mare. Şi Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe piaţa locală, are în plan să reia puternic expansiunea şi a deschis un nou centru la Târgu – Mureş şi unul pentru vehicule rulate BMW la Bacău. Ce stă în spatele expansiunii? Vânzările BMW pe piaţa locală au urcat în primele trei luni ale acestui an la 578 de maşini, cu 64% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor companiei, volum care depăşeşte şi cifrele din primul trimestru din anul de vârf 2008.

    „Mai mulţi factori au contribuit la aceste vânzări ale BMW Group în primul trimestru al acestui an. În primul rând, avem o linie de modele matură şi performanţe bune de vânzări în fiecare segment. O menţiune specială pentru BMW Seria 7, care are rezultate excelente şi are o contribuţie puternică la imaginea mărcii. În al doilea rând, istoric, decembrie era luna cu vânzări semnificativ mai mari comparativ cu restul anului. În al treilea rând, avem o creştere importantă în zona de corporate sales. Apare un nou tip de client BMW, ceea ce duce la noi oportunităţi de piaţă“, spune Wolfgang Schulz, director general al BMW Group România. El adaugă că în trecut clienţii opteau pentru o achiziţie la sfârşit de an pentru a beneficia de oportunităţile de deductibilitate de TVA, dar modificările fiscale cu deductibilitate limitată au schimbat asta. „Acesta se reflectă într-un prim trimestru mult mai puternic, dar nu ne aşteptăm ca nivelul de creştere record să se menţină şi restul anului.“

    Vânzările de autoturisme au atins în primul trimestru un volum de aproape 20.000 de unităţi, în creştere cu 11,4% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind cel mai mare volum din ultimii şapte ani, depăşind inclusiv piaţa din 2010, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Volume mai mari în primul trimestru s-au realizat ultima oară în 2009, primul an de criză al pieţei locale, când vânzările se prăbuşeau cu 50% faţă de anul anterior.

    „Creştem spre volumele din 2008 şi vedem în continuare potenţial de creştere şi dezvoltare“, a spus directorul BMW Group.

    În total BMW are pe piaţa locală 13 centre complete vânzări şi service, alături de cinci service-uri, 2 centre complete MINI, 4 service-uri MINI şi trei centre complete de vânzări şi service pentru motocicletele BMW Motorrad.

    Grupul de firme Grup West, care deţine dealerul BMW din Oradea şi cei ai Opel din Satu Mare şi Oradea, a investit 1,5 milioane de euro în construcţia unui nou centru BMW în Satu Mare. Construcţia centrală are peste 1.500 de metri pătraţi de spaţiu util şi include un showroom unde poz fi prezentate patru automobile la interior şi unul la exterior, dar şi un centru de automobile rulate BMW Premium Selection. Zona de service are o suprafaţă totală de 1.000 metri pătraţi şi permite lucrări simultane la 12 automobile.

    „Este o creştere naturală care valorifică oportunităţile din piaţă. Investiţiile sunt influenţate de mai mulţi factori: greenfield vs. adaptarea unui centru deja existent, dimensiunea dealershipului şi locaţia şi costurile locale de dezvoltare“, a spus Wolfgang Schulz. El spune că BMW oferă un program de susţinere pentru fiecare dealer nou, care include consultanţă, training şi susţinere în comunicare. „Investiţiile se fac de către partenerii noştri, ceea ce este o dovadă ca au încredere în potenţialul şi forţa mărcilor noastre. Există în continuare loc pentru investiţii, mereu bazat pe potenţialul pieţei local şi fără a dăuna dealerilor existenţi.“

    Când vine vorba de „semnat“, BMW Group spune că doreşte în echipa de  dealeri „eroi locali“, investitori cu experienţă de business şi o bună înţelegere a pieţei locale. Majoritatea acestora se orientează către BMW ca o oportunitate de upgrade pentru portofoliul existent de clienţi şi se folosesc de sinergiile din propriile companii. Aceasta înseamnă că fiecare investiţie poate avea un start puternic. Spre exemplu, în Capitală BMW s-a orientat către dealerul Dacia – Renault – Nissan Cobălcescu, companie care a investit 18 mil. euro într-unul dintre cele mai scumpe centre auto din România.

    „În ultimii ani vorbim mereu despre o piaţă tot mai matură. Am observat că acum clienţii sunt mai atenţi la costuri şi iau decizii mai informate. Există însă loc pentru emoţii, mai ales pentru mărci precum BMW şi MINI“, au spus oficialii de la BMW. Ei spun că în vânzări, noile produse de finanţare vor juca un rol tot mai important pentru piaţă, cu soluţii precum BMW Select, care oferă avantajul unei valori reziduale garantate mai mari şi rate lunare reduse cu până la 50%.“ În plus, mai ales pe segmentul premium, se vede o dezvoltare a pieţei de clienţi corporate, acolo unde calitatea serviciilor şi imaginea joacă un rol tot mai important.

    Anunţarea programului de susţinere a vânzării de maşini electrice în 2016 de către Ministerul Mediului, dar amânarea la nesfârşit a acestuia şi în final anularea sa pentru 2015 au dus la un blocaj al acestei pieţe, pe măsură ce majoritatea potenţialilor clienţi au amânat decizia de achiziţie a unui astfel de automobil, în aşteptarea sumei de 4.500 de euro ce a fost promisă de guvern pentru un total de 100 de maşini. Acum Ministerul Mediului a anunţat un nou program de susţinere, Rabla Plus, prin care preţul maşinilor electrice poate fi redus cu peste 6.000 de euro, dar într‑un număr limitat.

    „Vedem un interes tot mai mare pentru BMW i. Sunt clienţi cu mare potenţial dornici să investească în maşini electrice de la noi. Obiectivul nostru este să ajungem la 1,5% – 2% din vânzările totale de BMW“, au spus oficialii de la BMW.

    Sub numele BMWi sunt comercializate la nivel mondial modelele i3 şi i8, primul un automobil electric de oraş, destinat marilor aglomerări urbane, iar cel de-al doilea, un automobil sport, care anul trecut a fost totodată şi cel mai bine vândut pe segmentul său la nivel global.

    „Luăm în considerare mai multe direcţii de dezvoltare în acest moment în ceea ce priveşte infrastructura de încăcare. În ultima vreme au apărut multe proiecte noi de infrastructură. Sperăm că aceasta va crea oportunitea de dezvoltare a serviciului BMW ChargeNow şi în România. Acesta este un program care oferă acces clienţilor complet la infrastructura publică de încărcare, în mai multe proiecte independente, totul cu un singur card şi cu o singură factură unificată la final de lună“, au subliniat reprezentanţii BMW.

    În primul trimestru al acestui an BMW Seria 7 s-a apropiat la 11 maşini distanţă de S-Klasse, cu un volum de 21 de unităţi. În continuare limuzina de la Mercedes-Benz deţine peste jumătate din segment, însă Seria 7 a crescut cu 250% faţă de perioada similară a anului trecut, când se vindea generaţia anterioară.

    „Noul BMW Seria 7 este cel mai avansat tehnologic automobil din lume şi este poziţionat clar în segmentul de lux. Este foarte apreciat de clienţii noştri, lucru reflectat de performanţa de vânzări, cu o creştere de 3,5 ori în primul trimestru. Cu noul M760iL vom ridica încă o dată etalonul. Şi pentru acest model avem deja mai mulţi clienţi interesaţi“, a spus directorul general al BMW Group România.

    Atunci când vine vorba despre „portretul-robot“ al clientului de BMW de pe piaţa locală, Wolfgang Schulz spune că portofoliul companiei este unul complex şi implicit la fel sunt şi clienţii; în măsura în care pot merge pe toate tipurile de tracţiune, pot alege un model sport sau unul confortabil, de familie sau un automobil electric.

  • Ce beneficii au primit angajaţii români în perioada Paştelui

    „Am avut un angajat care a cheltuit 6.000 de lei pentru o vacanţă în România, fiind şi cel mai scump beneficiu achiziţionat până acum prin platforma noastră. Totodată, analiza de pe platforma de beneficii arată că circa 40% din angajaţii care primesc bugete lunare de la angajatori îşi păstrează sumele minimum două luni pentru a le cheltui în anumite ocazii speciale, cum este şi perioada Paştelui“, a spus Stelian Bogza, co-fondator al Benefit Online, platforma care le permite angajaţilor să îşi aleagă beneficiile în limitele unui buget stabilit de angajator.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Traian Băsescu, acuzat oficial de spălare de bani

    Parchetul General a anunţat oficial, vineri, că Traian Băsescu este cercetat pentru spălare de bani, faptă care ar fi fost comisă în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile, scrie Mediafax

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Băsescu Traian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. În ordonanţa întocmită, procurorii au reţinut că fapta a fost săvârşită în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Parchetul General.

    Fostul preşedinte al României a mers vineri dimineaţa la Parchet, unde a fost chemat pentru a da declaraţii în legătură cu acuzaţiile care i se aduc.

    Dosarul a fost deschis în urma a două sesizări, una a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării şi o alta a Grupului de Investigaţii Politice. Cauza a fost închisă în anul 2012, procurorii dispunând neînceperea urmăririi penale. În mai 2015, soluţia a fost infirmată de Tribunalul Bucureşti iar dosarul a fost redeschis. In iulie 2015 s-a început urmărirea penală in rem.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Lavinia Raşca: Afacerile de familie şi provocările lor

    Reiau o temă importantă, pe care am mai abordat-o în articolul „de ce nu vorbim despre afacerile de familie?“, publicat în august 2014.

    SITUAŢIA AFACERILOR DE FAMILIE ÎN EUROPA

    Afacerile de familie sunt o prezenţă puternică în Europa şi în România. Cele peste 14 milioane de afaceri de familie din Uniunea Europeană asigură 60 de milioane de locuri de muncă, aproape 50% din totalul celor existente în sectorul privat.
    75% dintre proprietarii lor sunt optimişti cu privire la viitorul acestora – potrivit celei de a treia ediţii a Barometrului European al Afacerilor de Familie, realizat în 2015 în 25 de ţări printre care şi România, de către KPMG şi de European Family Business. Acest procent este mai mare decât în  ediţiile anterioare ale raportului. |n firmele mici, gradul de încredere în viitor este mai mic decât cel din firmele mari – 66% faţă de 81%. Afacerile de familie autohtone sunt mai solide astăzi decât înainte de criză, ca urmare a retragerii unor investitori străini şi a lichidării afacerilor neperformante, aşa cum arată Alexandru Medeleanu, unul dintre autorii Raportului PwC 2012/2013 ”Family Business Survey„ Romania.

    Indicatorii de performanţă în afacerile de familie europene au avut o evoluţie pozitivă în perioada care s-a scurs de la ediţia anterioară a studiului. 58% au raportat creşterea cifrei de afaceri, 26% menţinerea şi doar 16% reducerea ei (acest din urmă procent este jumătate din cel de anul trecut). Afacerile de familie au strategie pe termen lung, 41% dintre ele au un plan de schimbare în următoarele douăsprezece luni. Numirea unui director general din afara familiei a scăzut ca importanţă în topul priorităţilor de pe locul unu în 2013, pe locul cinci în 2015, când se preferă pregătirea succesorilor din familie pentru a prelua managementul.

    Deşi se constată o creştere a dorinţei de vânzare către terţi faţă de anii anteriori, 26% dintre respondenţi plănuiesc să treacă managementul afacerii la generaţia următoare şi 20% să îi transfere proprietatea asupra activelor sau părţile sociale, dorind ca în felul acesta să păstreze notorietatea numelui de familie, şi valorile acesteia. Unul din cinci tineri ai căror părinţi deţin o afacere de familie are în vedere posibilitatea de a o prelua; 3,5% intenţionează să facă acest lucru imediat după terminarea studiilor şi ceva mai mulţi, 4,9%, la cinci ani de la absolvire – conform unui alt barometru, realizat tot în 2015 de Ernst and Young şi de Universitatea St. Gallen – ”Coming home or breaking free„.  Părinţii lor au păreri similare: 69% dintre proprietarii afacerilor de familie cu vânzări de peste un milion de euro consideră că este bine ca tinerii membri ai familiei să acumuleze experienţă lucrând 3-5 ani în afara businessului, înainte de a se alătura acestuia.

    La nivel european, în afacerile de familie s-au dezvoltat mecanismele şi practicile specifice guvernanţei corporative: 63% dintre respondenţi au consiliu director, 23% au consiliu de familie, 19% au constituţie de familie, 22% au plan de succesiune pentru pentru directorul general – conform barometrului KPNG şi EFB.

    PROVOCĂRI ÎN AFACERILE DE FAMILIE

    Principala provocare raportată de 37% dintre proprietarii afacerilor de familie participante la studiul KPNG şi EFB este creşterea concurenţei. Pe locul doi, cu un procent de 33%, se află capacitatea de a recruta şi de a menţine talentele, ceea ce cu trei ani în urmă nu se afla în top cinci provocări. |n România, procentul celor care simt această presiune este mai mare decât cel la nivel european. Problema talentelor este legată strâns de competitivitate şi de creşterea durabilă, în condiţiile în care în Europa apar în fiecare an 1,2 milioane de afaceri noi.

    Referitor la provocările specifice cu care se confruntă la ora actuală proprietarii afacerilor de familie din România, consider că ele nu diferă semnificativ de cele din Europa.
    Una dintre acestea, la care nu mă voi opri, în primul rând pentru că din fericire nu m-am întâlnit niciodată cu ea ”pe viu„, este legată de corupţie.

    Este vorba apoi despre cele care au la bază profesionalizarea încă insuficientă a managementului, ceea ce reprezintă o frână în dezvoltarea companiilor. Observ însă semnale pozitive în acest sens.
    Cea mai spinoasă provocare a afacerilor de familie mi se pare a fi tranziţia, transferul de putere între generaţii. Conform declaraţiilor lui Bogdan Ion, country managing partner la EY România, doar una din două afaceri de familie trece la a doua generaţie şi doar una din cinci la a treia.

    Oare situaţiile nefericite, de eşec în tranziţia de la o generaţie la alta în afacerile de familie, apar din cauza lipsei de potenţial al companiei? Da, uneori. Sau poate din cauza comunicării defectuoase între generaţii şi a lipsei de pregătire sau de motivaţie a succesorilor? Mai adesea. De cele mai multe ori însă, cauza profundă a imposibilităţii transferului de putere la moştenitori sau la profesionişti din afara companiei este aceea că managerul-fondator sau managerul-proprietar din generaţia actuală, ajuns la senectute şi/sau depăşit de cerinţele de profesionalizare a managementului pe care o impune trecerea afacerii într-un alt stadiu de dezvoltare, declară că predă ştafeta, dar nu o face de fapt.

    Deşi aparent se retrage din poziţia principală şi iniţiază chiar procesul de transfer, aducând noul lider în companie, nu-i dă putere de decizie, sau i-o dă la început, dar i-o ia în fapt după un timp, deşi nu recunoaşte asta. De ce? Pentru că eul său profund nu se împacă cu ideea că afacerea poate să supravieţuiască fără el, chiar dacă există toate premisele obiective. Şi pentru că se teme de golul pe care-l lasă în viaţa lui cedarea controlului, de pierderea statutului de personaj central indispensabil, în jurul căruia gravitează întregul univers al companiei. Egoul său suferă atunci când angajaţii nu mai vin atât de des la el şi nu-i mai cer părerea. Nu are alte proiecte care să-i satisfacă nevoile de diversitate, de conectare la comunitate, de a fi semnificativ pentru ceilalţi. Suferinţele sunt cu atât mai mari cu cât succesorul, fie el şi propriul copil, demonstrează că este mai competent şi este ascultat, urmat şi respectat de angajaţi.

    Toate aceste frustrări mocnite izbucnesc la un moment dat sub forma unor conflicte manifeste, pretextul fiind că succesorul nu acţionează corect. Ele apar de fapt când noul lider elaborează şi implementează strategia, asigurând claritatea structurii, sistemelor şi proceselor.

    O tranziţie reală are loc doar atunci când antreprenorul/manager acceptă realmente să facă transferul de putere. El poate fi ajutat în acest sens de către cei apropiaţi, conştienţi de faptul că traversează o perioadă dificilă. |n primul rând de către succesor, care este recomandabil să se poarte cu tact, pentru a nu răni egoul predecesorului său. Apoi de către rudele foarte apropiate. De către membrii consiliului de administraţie şi de către specialişti – consultanţi, coachi, mentori.
    |n anul 1998 am participat la o conferinţă de antreprenoriat în Trieste, un oraş din nordul Italiei. |n regiunea respectivă funcţionează multe afaceri de familie. Unul dintre vorbitori a fost directorul camerei de comerţ locale. Îmi amintesc că a subliniat la un moment dat cât de solicitaţi erau consultanţii pentru medierea conflictelor între generaţii.

    Mai am o amintire, din perioada copilăriei antreprenoriatului românesc. Mă aflam la un training, într-un centru de consultanţă pentru întreprinderi mici, din Statele Unite. Un antreprenor a venit să ne povestească despre experienţele sale: ”Am plecat din compania tatălui meu jurând că nu-mi voi supune niciodată copiii la ceea ce am îndurat eu acolo. Băiatul meu şi-a terminat acum studiile şi lucrează în industrie pentru a căpăta experienţă. Am stabilit amândoi că atunci când se va simţi pregătit, în maximum trei ani, va prelua complet compania în cel mult şase luni, iar eu mă voi retrage. Toată lumea ştie asta – chiar şi eu„ – a spus râzând.

    |n vremurile acelea, lucrurile îmi erau cunoscute doar din cărţi şi mi se păreau teoretice, afacerile fiind atât de tinere în România. Antreprenorii înşişi erau tineri, iar copiii lor foarte mici. Acum însă, subiectul tranziţiei este de maximă actualitate.

  • Peste 230 de hectare de teren, restituite de Primăria Sibiu celor deposedaţi în comunism

    Peste 230 de hectare de teren din Sibiu au fost măsurate şi parcelate, Primăria Sibiu urmând să soluţioneze 114 cereri de punere în posesie a cetăţenilor deposedaţi în perioada regimului comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “După încheierea punerii în aplicare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Primăria Municipiului Sibiu reia punerea în posesie a cetăţenilor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar. (…) Era o datorie pe care statul trebuia să o plătească către cei care au fost deposedaţi de terenuri în perioada comunistă, iar Primăria Sibiu va realiza acest lucru în perioada următoare”, a declarat presei Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Megatendinţe, sau încercarea de a intui schimbările viitorului

    Mathew Burrows, un fost ambasador al Statelor Unite la ONU, în prezent directorul Consiliului Atlantic, un think-tank în domeniul afacerilor internaţionale ce reuneşte experţi din domeniile politic, economic şi de securitate din Europa şi SUA, vorbeşte în „Viitorul declasificat“ tocmai despre tendinţele globale care, un sfert de veac după „sfârşitul istoriei“, sunt cât se poate de prezente şi au efecte din ce în ce pronunţate.

    Dacă înainte de 1989 lucrurile erau cumva simple – două blocuri militare şi politice aflate într-o cursă –, a ambiţiilor şi influenţei, acum peisajul s-a nuanţat: influenţa americană scade, au apărut noi superputeri, centrul economic al lumii se mută dinpre vest spre est, iar geopolitica a devenit o ştiinţă extrem de complexă. În esenţă cartea este o distilare a raportului „Tendinţe Globale 2030“, al cărui autor principal Burrows este, raport folosit de Casa Albă, de Departamentul de Stat, de cel al Apărării şi cel al Securităţii Interne.

    Volumul este împărţit în trei mari părţi: „megatendinţele“, adică modul în care lumea se schimbă, „factorii care vor afecta viitorul“ şi „lumile alternative“ care ar putea rezulta din schimbare. Punctele de vedere ale cărţii sunt puternic americanizate, în mod previzibil dacă e să-i privim originea şi destinaţiile, autorul declarându-se din capul locului încrezător într-o renaştere americană.

    Dar dincolo de americocentrismul volumului, trebuie spus că orice tânăr care ia lumea în piept, orice matur interesat de viitorul copiilor săi, orice politician care vrea să deschidă gura cu folos pentru că îşi ia rolul în serios, practic orice om modern şi conectat ar trebui să răsfoiacă „Viitorul declasificat“, indiferent dacă este sau nu de acord cu opiniile autorului. Iar tendinţele lui Burrows nu sunt chiar comune, de la Puterea lui 1, adică modul în care revoluţia tehnologică a amplificat puterea şi influenţa individului până la difuzia din ce în ce mai mare a puterii, fie că vorbim de întreaga planeta (vezi transformarea G7 în G20) fie că vorbim de state luate individual.

    O altă tendinţă care va marca profund viitorul omenirii este cea trasată de schimbările tehnologice, de nano sau biotehnologii, de imprimarea 3D, de inteligenţa artificială sau de robotică, cum nu pot fi ignorate nici schimbările climatice, dar puse în context, de exemplu competiţia pentru resurse de genul apei  sau evoluţia preţurilor alimentelor şi materiilor prime. Şi nu trebuiesc uitate nici tendinţele pur geopolitice – de exemplu cele două mari semne de întrebare ale lumii actuale, care se numesc China şi Rusia.

    „Viitorul declasificat“ nu este o carte optimistă, dar nici pesimistă, iar mesajul este cât se poate de simplu – gândiţi şi acţionaţi astăzi pentru un mâine mai bun.

  • Cât plătesc românii din afara ţării să ajungă cu avionul acasă de sărbători

    Românii au cumpărat anul acesta cu 500% mai multe bilete de avion cu plecare din afara ţării spre România decât într-o perioadă obişnuită a anului, potrivit unei analize realizate de agenţia de turism online Vola.ro. Astfel, spre deosebire de alţi ani în care mini-vacanţa de Paşte îi purta pe români în diferite destinaţii din Europa pentru city break-uri sau vacanţe, în 2016 mişcarea semnificativă înregistrată de Vola.ro a fost a românilor din străinătate care vin acasă de sărbători cu avionul. Cele mai multe plecări au  fost din ţări în care lucrează şi există comunităţi mari de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Statele Unite şi Canada, dintre variantele intercontinentale.

    Din analiza Vola.ro a reieşit că, pentru perioada Paştelui, preţul mediu al unui bilet din afara ţării către România este cu 18% mai mare decât preţul unui bilet din România spre străinătate. Adică cei din diaspora au plătit în medie 275 euro pe biletul de avion care îi aduce în ţară, în timp ce românii care au dorit să plece în străinătate de sărbători au plătit în medie 230 euro pe biletul de avion. Cererea foarte mare şi numărul limitat de locuri a determinat epuizarea locurilor la tarife promoţionale şi clasele tarifare mai ieftine. „Cele mai multe rezervări au fost făcute din timp, încă din primele luni ale anului, însă au existat şi multe cereri last-minute, făcute de cei care s-au hotărât în ultima clipă să călătorească în această perioadă. Din fericire, în continuare mai există destinaţii spre care românii pot găsi preţuri accesibile dacă se decid acum să petreacă Paştele în afara ţării. Spre exemplu, un zbor Bucureşti-Roma în perioada 30 aprilie – 2 mai începe de la 112 euro sau chiar de la 80 EUR dacă se alege varianta 30 aprilie – 3 mai, iar un zbor Bucureşti-Londra cu plecare sâmbătă, pe 30 aprilie şi retur marţi sau miercuri costă 112 euro dus-întors”, a declarat Manuela Melinescu, marketing manager Vola.ro.

    În cazul celor care au ales să petreacă sărbătorile de Paşte în stăinătate, anul acesta cei mai mulţi români au preferat city break-urile în defavoarea vacanţelor mai lungi. Potrivit Vola.ro, s-a optat pentru plecări de maxim 4 zile, în diferite intervale în jurul zilei de duminică. Perioada preferată a fost cu plecare vineri, 29 aprilie şi întoarcere în a doua zi de Paşte, pe 2 mai. A doua variantă preferată de români a fost cu plecare sâmbătă, pe 30 aprilie şi retur marţi, pe 3 mai. În ambele cazuri, se pare că românii au ales variante în care să îşi ia maxim o zi de concediu. În ceea ce priveşte destinaţiile, în top se regăsesc oraşe ca Roma, Milano, Londra, Barcelona, Madrid sau Paris. Preţul mediu pentru un city break în perioada Paştelui a fost de 490 euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut, când a fost de 470 euro. Conform datelor Vola.ro, la deplasările în perioada Paştelui se observă o creştere a cererii la rezervările de bilete de avion pentru o singură persoană, acestea fiind făcute de românii care pleacă în străinătate sau se întorc în România pentru a-şi vizita familia.

    Cât despre vacanţe, de Paşte românii au preferat să călătorească în grupuri de până la 4 persoane, fie cu familia şi copiii, fie cu prietenii. Acestea au costat în medie 650 euro de persoană, preţ care a inclus biletul de avion şi cazarea pentru cel puţin 7 nopţi. În perioada sărbătorilor cresc exponenţial cererile pentru achiziţia bagajelor de cală, ajungând chiar la 2-3 bagaje de cală de persoană. Totodată, cresc şi solicitările de transport al animalelor de companie, de obicei de mici dimensiuni, care pot fi luate în cabina aeronavei, dar şi a obiectelor fragile, cadouri pentru cei dragi de acasă.

    „În mod normal, mai ales în cazul zborurilor low-cost unde bagajele de cală se plătesc întotdeauna extra, foarte mulţi călatori preferă să călătorească doar cu bagaje de mână, în timp ce pentru zborurile în perioada sărbatorilor observăm o creştere semnificativă a numărului celor care călătoresc cu bagaje de cală. Şi, în plus, primim multe întrebări legate de politica de bagaje a companiei cu care zboară: la câte kilograme au dreptul, ce produse pot duce în bagaj şi, mai ales, dacă au voie să transporte produse alimentare, preparate tradiţionale.” a mai declarat Manuela Melinescu, marketing  manager Vola.ro.

    Conform statisticilor marilor aeroporturi europene, timpul de aşteptare în aeroport poate creşte cu până la 50% în perioadele de vârf, cum este şi Paştele. Astfel, dacă în mod normal pentru formalităţile de check-in, control de securitate şi îmbarcare erau recomandate 1,5 – 2 ore înainte de ora anunţată de decolare, Vola.ro recomandă turiştilor români ca în această perioadă să îşi ia o marjă de cel puţin 30 de minute în plus. 

  • Comisia Europeană a aprobat prima etapă a proiectului centurii Sucevei, în valoare totală de 52 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava, din România. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar şoseaua de centură este parte a reţelei centrale TEN–T.       

    „Investiţiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană. Este şi cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local şi internaţional, ajutând în acelaşi timp participanţii la trafic să circule în siguranţă, dar şi să economisească timp”, a declarant Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.         

    Proiectul este cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial ”Transport” al României, în cadrul axei prioritare 1 „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Comisiei Europene în România.  Decizia de cofinanţare pentru acest proiect se încadrează în perioada de programare 2007-2013, însă a doua etapă a proiectului va fi finalizată în cadrul perioadei de programare 2014-2020.