BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Cum se taie costurile in Romania

    Aproape fiecare companie din Romania isi pune astazi problema eficientizarii costurilor. Unii decid sa taie in carne vie, altii doar sa renegocieze contractele cu furnizorii si sa devina mai eficienti, dar nu exista nicio mare companie care sa nu ia masuri de eficientizarea costurilor in 2009.

    Potrivit unui studiu al filialei locale a companiei de consultanta Deloitte, costurile operationale si cele de personal sunt principalele vizate in urmatoarea perioada. La studiul Deloitte au participat peste 300 de executivi din Romania.

    Cititi mai multe despre graficul zilei aici.

  • Xerox preia operatiunile de management al documentelor P&B

    Contractul a fost incheiat pentru o perioada de cinci ani, timp în care Xerox va asigura funcţionarea tuturor bazelor de imprimare din cadrul P&G, a birourilor şi a altor puncte de lucru. Divizia Xerox Office Services (XOS) are rolul de a contribui la reducerea costurilor de IT si birou, prin managementul documentelor si echipamentelor, precum imprimante, copiatoare sau faxuri, si controland cum si cand vor fi printate paginile. Astfel, P&G estimeaza o reducere a cheltuielilor privind consumul de energie a echipamentelor cu 30% şi a costurilor de imprimare cu 20-30 procente pe an.
     

    „Suntem de parere ca acest parteneriat cu P&G va fi un punct de referinţa pentru companiile care vor sa profite la maximum de resursele financiare investite in infrastructura de imprimare”, a spus Stephen Cronin, Presedinte al Xerox Global Services. „Implementand o solutie de management pentru serviciile de printare ii va permite companiei P&G sa isi concentreze resursele pe activitatile de baza si, in acelasi timp, sa atinga obiective sustenabile”, a completat acesta.
     
    Cititi aici ce cifra de afaceri a avut Xerox anul trecut.

  • Trout & Partners: Intr-o perioada de „liniste”, e mai usor sa-ti transmiti mesajul

    „Strategia corecta nu este de a taia bugetele de marketing si de a le realoca (partial) in alte activitati, ci de a eficientiza din toate punctele de vedere – strategic, comunicare, implementare, s.a. programul de marketing.” El spune ca cei care vor continua sa investeasca in marketing acum, cand cele mai multe dintre companii decid sa taie din bugetul de promovare, vor avea cateva avantaje importante: „Intr-o perioada de „liniste”, cand numai vocea ta se aude, este mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator.

    Este si mult mai ieftin, deoarece costurile de media vor scadea, dar si pentru ca nu mai ai nevoie de atata „frequency”, datorita linistii de care vorbeam.” Micu recunoaste ca iti trebuie mult curaj pentru a investi in marketing cand toata lumea taie bugete si reduce cheltuieli, dar crede ca e mult mai periculos sa se intre intr-un razboi al preturilor din care comaniile au numai de pierdut.

    Cititi aici un ghid complet al strategiilor de supravietuire adoptate de manageri pe timpul crizei economice.
     

  • Ghid de supravietuire pe timp de criza

    In urma cu zece ani, o mare companie americana, cu aproximativ 80 de divizii regionale, a inceput un program de crestere a eficientei. Programele derulate in diverse piete au adus reduceri ale costurilor intre 10 si 15%, in timp ce vanzarile au crescut cu cel putin 15%. Plecand de la acest succes, compania a pregatit mai mult de 25 de “agenti ai schimbarii” care ar fi trebuit sa conduca extinderea programului la nivelul intregii retele. Pe fondul recesiunii din 2001-2002, sefii companiei, concentran-du-se pe reduceri de costuri, au renuntat la agentii respectivi si le-au propus celor 80 de divizii sa continue prin forte proprii eforturile de imbunatatire a eficientei.

     
    Un an mai tarziu, performantele financiare au scazut dramatic, firma a fost cumparata de un fond de investitii si, chiar daca s-a incercat reluarea programului, capacitatea si pofta de schimbare au disparut si, chiar si dupa ce recesiunea a trecut, au urmat multi ani in care profitul si vanzarile companiei n-au mai crescut deloc. Exemplul folosit de cea mai mare companie de consultanta in management din lume, McKinsey, intr-un studiu publicat la sfarsitul anului trecut ilustreaza una dintre cele mai mari greseli pe care companiile le fac atunci cand, puse in fata unei recesiuni economice, incearca sa taie cu orice pret costurile, dar isi reteaza in acelasi timp si perspectivele de dezvoltare. Criza pe care o traverseaza acum economia mondiala face ca exemplul de mai sus sa fie un bun punct de plecare pentru a raspunde la cateva intrebari esentiale pentru orice companie.
    De unde ar trebui sa taie firmele pentru a-si asigura lichiditatile care sa le permita supravietuirea? E de preferat reducerea numarului de angajati sau mai degraba taierea bugetului de marketing? E mai potrivit un stil de management proactiv, care sa anticipeze evolutii ale pietei, sau, dimpotriva, sefii com­paniilor ar trebui doar sa reactioneze la evolutiile pietei si sa se concentreze pe pregatirea momentului cand economia isi va reveni? Pentru a afla raspunsul la toate aceste intrebari si pentru a vedea cat de pregatite sunt companiile de pe piata romaneasca sa faca fata crizei economice, BUSINESS Magazin a discutat cu cateva zeci de consultanti si manageri ai unor companii din domenii variate, de la giganti din domeniul energiei si al telecomunicatiilor pana la antreprenori, retaileri internationali sau firme de outsourcing.
     
    Unul dintre elementele recurente in aceste discutii a fost legat de schimbarea de paradigma. Altfel spus, a cadrului general in care se vor derula afacerile incepand cu acest an, comparativ cu situatia de pana la jumatatea anului 2008.
     
    “Pana acum, pentru manageri a fost mai important sa vada cum pot sa isi extinda afacerile, unde pot sa investeasca, astfel incat sa creasca intr-un ritm cat mai rapid, dar putini sunt cei care s-au gandit si la eficienta, la un mod rational de extindere. n-a prea fost o intre­bare la ordinea zilei pana de curand”, constata Bogdan Belciu, director general al filialei locale a companiei de consultanta AT Kearney.
     
     
    Luand in considerare dimensiunea problemei, Codrut Pascu, directorul biroului local al companiei de consultanta Roland Berger, apreciaza ca masurile pe care le iau acum managerii sunt “de suprafata”: “Deocamdata se fac reglaje de finete: reduceri financiare, renuntarea la niste angajati, inchiderea unor operatiuni aflate in pierdere – lucruri care trebuia de mult facute, dar care in cele mai multe dintre cazuri nu vor fi suficiente”. Previziunea lui Codrut Pascu pentru acest an este ca lucrurile vor merge din ce in ce mai prost si ca ar fi bine sa fie aplicat de la inceput un mix de masuri care sa asigure supravietuirea.
     
    “Ciclul de scadere inca nu s-a incheiat: deocamdata s-a mers mult pe stocuri, care nici nu s-au vandut in totalitate, dar va urma momentul cand retailerii vor face comenzi mai mici catre producatori, iar producatorii vor face comenzi mai mici catre prelucratori, care vor face comenzi mai mici catre producatorii de materie prima, care la randul lor vor face comenzi mai mici catre transportatori si asa mai departe”, estimeaza Codrut Pascu, care de fapt considera ca acum, cercul vicios de anii trecuti, cand toata lumea isi facea bugetele bazandu-se pe o crestere continua, se va intoarce pe dos si oamenii vor exagera in sens contrar.
     
    Dat fiind ca toata lumea vede lucrurile negativ si incearca sa eficientizeze, Bogdan Belciu identifica trei categorii de companii, din punctul de vedere al cailor pe care le urmeaza pentru a reduce costurile. “In primul rand, sunt cele care decid sa sa se orienteze strict pe reducerea agresiva a costurilor (Deep Cuts). Apoi, sunt cele care aleg sa blocheze orice forma de dezvoltare, inclusiv investitii (Deep Freeze) si, cele mai moderate, companiile care cauta sa urmareasca strategia de crestere pe termen lung, reducand in acelasi timp si o serie de costuri (Dig Deep).”

    Codrut Pascu crede ca riscul cel mai mare intr-o perioada ca aceasta este apli­ca­rea unui singur tip de strategie: “Noi (Roland Berger – n.red.) sfatuim clientii sa aplice un mix de restructurare: financiara, operationala si strategica, deoarece aplicarea unui singur tip de restructurare poate fi periculoasa pentru companie”. Iar cel mai periculos este, in opinia lui Codrut Pascu, ca o companie sa inceapa cu restructurarea financiara si sa se rezume la ea, deoarece aceasta este limitata: “Cu un singur tip de strategie cumperi doar timp, dar pentru a supravietui pe termen lung este nevoie sa actionezi simultan toate parghiile posibile”.

  • Ghid anticriza: Nu va feriti de concedieri

     

    Indiferent din ce categorie fac parte in privinta politicii de reducere a costurilor, managerii companiilor din Romania recunosc ca resursa umana este prima vizata cand vine vorba de eficienta. Concedierile reprezinta subiectul cel mai delicat, pe care orice manager incearca sa il ascunda prin folosirea unor termeni ca optimizare sau eficientizare, asa cum spune Gabriel Alexandru, vicepresedinte al celui mai mare producator de mezeluri, Cris-Tim, care a renuntat la 5% din personal: “Nu a fost o reducere a personalului din cauza crizei; aceasta masura face parte dintr-un program de eficientizare pe care doar l-am grabit”. Traducerea termenului de eficientizare, pe care il foloseste orice manager in aceasta perioada, se refera la eliminarea activitatilor redundante, a explicat Codrut Pascu: “Una din primele categorii la care se uita managerul este gradul de incarcare cu personal si de acolo va elimina imediat zona de confort – daca pentru un proces muncesc trei persoane si acea munca poate fi facuta de doua, a treia persoana este zona de confort si trebuie sa plece”. Adrian Stanciu, managing director al Human Synergistics, considera ca renuntarea la oameni este principalul mod de a face reduceri masive de costuri. Sau, dupa cum afirma Maria Grapini, sefa producatorului timisorean de textile Pasmatex, “trebuie sa ne restructuram activitatile pe masura bugetului disponibil si sa nu cream iluzii si blocaje, iar asta implica si disponibilizari, fie ca ne place sau nu”.
     
    Numarul companiilor care anunta disponibilizari este in crestere accelerata: daca la sfarsitul anului trecut erau 403.441 de someri, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul lor va creste la mai mult de 700.000 pana la sfarsitul acestui an. Companii precum European Food & Drinks, producatorii de componente auto Takata Petri, Draexlmaier si Leoni, Electrica, Secuiana sau Elcoteq sunt printre cele care au anuntat concedieri in ultima perioada.
     
     
    Una dintre cele mai dure masuri de concediere le-ar putea lua Dacia, care, pe fondul scaderii dramatice a comenzilor atat pe piata interna, cat si la export, ar putea renunta la un intreg schimb, adica la 4.000 de oameni, dupa cum spune seful companiei, François Fourmont.
     
    “O astfel de masura ar avea nu doar un efect asupra companiei, ci si un puternic impact social, deoarece in cazul multora dintre angajatii Dacia e vorba de singurul sustinator al familiei, intr-o zona unde Dacia este poate singurul angajator”, atrage atentia Ernest Virgil Popovici, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).
     
    Odata luata decizia de a concedia angajati, apare un alt mare semn de intrebare: care dintre angajati ar trebui sa plece, cei mai scumpi sau ultimii veniti?
     
    Una dintre masurile contraindicate este, potrivit lui Belciu, concedierea sub presiunea sindicatelor, cand companiile ii lasa pe oameni sa decida cine sta si cine pleaca: “In situatii de acest fel, exista doua categorii de riscuri. Iti pleaca in primul rand oamenii buni, care stiu ca vor putea sa isi gaseasca un alt loc de munca si, pe de alta parte, acest fel de a face concedieri costa, in genere, destul de mult – e vorba de pachetele de compensatii”. Si consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD, atrage atentia ca managerii trebuie sa ia in calcul investitiile facute in angajati si aiba grija ca, in momentul concedierilor, “sa nu ii piarda pe cei mai buni”.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Mai usor cu bonusurile

     

    In companiile unde nu au fost anuntate concedieri, modalitatea de reducere a costurilor cu personalul invocata de cei mai multi dintre manageri este reducerea bonusurilor. “Cine nu da afara taie din beneficii, iar in unele cazuri, ambele variante pot fi puse in aplicare. Este imposibil sa nu vedem in curand reduceri drastice ale beneficiilor extrasalariale”, adauga Florin Rusu, managing director al Global Consulting.
     
    Sunt vizate in principal asigurarile, pensiile private facultative, minutele gratuite incluse in telefonul mobil de la firma sau chiar numarul de kilometri pe care un angajat ii poate parcurge in interes personal cu masina
    de serviciu.
     
    O astfel de miscare este insa privita ca o jumatate de masura de unii dintre consul­tanti. “Sunt niste reduceri penibile. Ele transmit, mai degraba, un mesaj la nivel psihologic. Este unul din modurile prin care angajatorii le spun angajatilor ca lucrurile nu merg bine si ca urmatorul pas ar putea fi concedierea lor”, este de parere Adrian Stanciu.
     
    Alte companii, precum producatorul de medicamente Zentiva, au in vedere o solutie intermediara. Dragos Damian, seful companiei, sustine ideea pastrarii unor locuri de munca vacante pentru o anumita perioada, pentru ca in urma unei analize sa decida asupra oportunitatii de a pastra postul respectiv in organigrama.
     
    Primul anunt de reducere a salariilor la o companie mare din Romania a aparut in decembrie, cand echipa de conducere a grupului Rompetrol a anuntat ca isi va suspenda 20% din veniturile salariale, pentru sase luni, incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009. Masura a fost ulterior extinsa si la alte niveluri de management, dar si in alte companii, managerii ajungand la aceasta masura in urma discutiilor cu angajatii sau sindicatele.
     
    Indiferent de strategia pe care o aleg managerii, concluzia este ca a venit momentul unor reasezari pentru pachetele salariale sau de beneficii, dupa ani in care, sub presiunea nevoii de oameni, acestea au crescut necontrolat.
     
    Consultantul Bogdan Baltazar crede ca acum este cea mai buna ocazie pentru companii sa puna presiune pe angajati astfel incat sa devina mai eficienti. Eficienta care, in domeniul bancar, se traduce printr-o gama mai larga de produse vandute per client, in conditiile in care acest coeficient este in Romania cu mult mai mic decat in alte piete.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Renegociati contractele

     

    Contractele de asigurari, chirii, servicii medicale sau orice alt fel de servicii, dar si liniile de credit pot fi puse pe lista de renegocieri pentru ca astfel costurile sa mai scada. “Mai ales la materii prime, materiale… totul, pana la urma, se poate renegocia. La noi, functia asta de negociere n-a prea fost activa – cand toata lumea crestea agresiv, putini au stat cu adevarat la masa sa negocieze un contract. Acum poate fi un bun moment sa faci o selectie mai atenta a furnizorilor”, considera Bogdan Belciu.
    El crede ca in urma discutiilor cu furnizorii, companiile ar putea realiza economii de 10-15%. Cel mai la indemana este deocamdata renegocierea contractelor de chirie pentru spatiile comerciale, solutie care este acum avuta in vedere de toti comerciantii, de la magazine de fashion si lanturi de restaurante pana la grupuri bancare. “In fiecare saptamana avem zece cereri de renegociere. Dezvoltatorul sta alaturi de chiriasi pe timp de criza. O face insa atat cat poate, trebuie sa intelegem ca nici ei nu au de unde lasa foarte mult; valoarea ipotecii pe proprietatea sa scade si trebuie sa vina cu fonduri de acasa”, declara Razvan Gheorghe, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield.
     
    Nu doar chiriile din mall-uri sunt subiect de renegocieri, ci si spatiile de birouri. “Sunt multi clienti care vor sa renegocieze contractele de inchiriere. Si noi ne gandim sa facem acest lucru pentru birourile de aici”, spune Ernest Virgil Popovici, fondatorul casei de avocatura Popovici, Nitu si Asociatii, referindu-se la cladirea de birouri Dorobanti 239, dezvoltata de un grup de firme controlat de omul de afaceri Puiu Popoviciu, unde isi are sediul central Petrom.
     
    Analistii pietei imobiliare sunt de parere insa ca este foarte greu pentru companii sa obtina reduceri importante de costuri privind chiriile cu spatiile de birouri, o economie de 5% fiind considerata foarte satisfacatoare.
     
     

     

  • Ghid anticriza: Faceti economii

     

    Alaturi de costurile cu personalul, cea mai des invocata categorie de unde managerii chestionati de BUSINESS Magazin se asteapta sa faca reduceri este reprezentata de consumabile sau utilitati. Sefii de companii au descoperit cu surprindere in ultimele luni cat de multa hartie de copiator foloseau angajatii, cat de scump a devenit curentul electric sau cat de multe erau deplasarile in strainatate care puteau fi foarte bine inlocuite printr-un schimb de e-mailuri. “Exista in orice companie costuri la care se poate renunta in orice moment, dar la care nu s-a renuntat pana acum pentru ca nu era atat de presant”, incearca o explicatie consultantul Adrian Stanciu.
     
    In acest context, managerii trec deseori de la o extrema la alta: “Reducem din echipa, reducem din risipa, in sensul ca daca trebuie sa cumparam ceva astazi, ne gandim mai bine si poate nu mai cumparam deloc”, spune Alexandru Rizea, fondatorul producatorului de mobila Lemet. Rizea admite ca nu poate sa reduca norma de consum, dar poate sa reduca acele cheltuieli pentru activitati care nu sunt vitale pentru productie. Directorul Lemet da ca exemplu faptul ca in 2008 a cumparat ATV-uri si pusti de paintball, dar ca in 2009 “nu doar ca nu mai facem cheltuieli de genul acesta, dar nu mai punem nici anvelope noi”.
     
    Pentru retaileri, principala preocupare nu este reprezentata de costurile cu personalul, ci de pierderile din inventar si de managementul stocurilor, dupa cum afirma Caius Crisan, seful retelei de magazine de tip discount Profi, parte a grupului Louis Delhaize, care detine si lantul de hipermarketuri Cora.
     
    In lipsa puterii finanicare a multinationalelor, antreprenori precum Rainer Exel, fondatorul lantului de magazine de tip discount miniMAX, sau Ion Soloman, proprietarul lantului de supermarketuri Ethos, au gasit alte modalitati de reducere a costurilor. In ultimul trimestru al anului trecut, Exel a subinchiriat o parte din depozitul central al companiei care opereaza reteaua de restaurante fast-food Burger King. Motivatia lui Exel a fost simpla: si-a dat seama ca pentru numarul actual de magazine al retelei ii era suficienta jumatate din suprafata totala a depozitului.
     
    Ion Soloman a mers si mai departe si analizeaza daca se justifica din punct de vedere financiar sa aiba magazine cu program de functionare non-stop sau nu. “Si in ceea ce priveste transportul incercam sa circulam pe anumite rute si la anumite ore si numai la capacitate maxima”, spune Soloman, care a luat si decizia inchiderii unui magazin la Pitesti. Aceasta este o decizie la care comerci­an­tii spera sa nu ajunga niciodata, dar unii nu o mai pot evita, atunci cand nici renegocierea contractelor, nici reducerea costurilor cu personalul sau a celor de functionare nu ajuta la rentabilizarea magazinelor.
     
    Este cazul retelei Spar (operata in Romania in sistem de franciza de distri­bui­torul oradean Astral Impex, detinut de familia Cuc), care a decis in ianuarie sa inchida singurul hipermarket, aflat la Targu-Mures, invocand schimbarea strategiei. Si lantul de supermarketuri G’Market, operat de grupul Anchor, proprietarul centrelor comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania, a inchis un magazin la Bacau care aducea pierderi.
     
     
    Nu doar comertul alimentar da semne de oboseala pe masura ce cresterea consumului populatiei s-a redus vizibil in ultimele luni. Managerii companiilor ce opereaza magazine precum Steilmann, Benvenuti, Leonardo, Springfield, Otter sau Debenhams au inchis deja unitatile neprofitabile sau urmeaza sa ia o astfel de decizie, dupa cum spune Vicentiu Zorzolan, directorul general al AAV Group, “daca nu putem gasi solutii de supravietuire”.
     
    Alaturi de comercianti, industria farmaceutica si cea financiara vor fi cele mai afectate in acest an de procesul de restructurare a retelelor, potrivit consultantilor. “Toate s-au extins haotic, sub presiunea oportunitatilor imediate, si putini sunt cei ce s-au preocupat cu adevarat de eficienta. Probabil ca toti vor parcurge o etapa de rationalizare a retelelor de sucursale”, crede Bogdan Belciu.
     
    Chiar daca bancherilor nu le place sa discute subiectul, este de asteptat ca in acest an retelele bancare sa fie principalele vizate, mai ales ca numai in 2008 au fost deschise 1.000 de unitati noi, numarul total de sucursale si agentii ajungand sa depaseasca 6.500. “In disperarea dupa cota de piata, multe banci s-au extins absolut haotic, mizand ca toate aceste agentii le vor aduce cresteri de volume la nesfarsit”, recunoaste Bogdan Baltazar.
     
    Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, si Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, anuntau la finele anului trecut ca vor mai deschide doar punctele de lucru aflate deja in constructie. Tot la sfarsitul anului trecut, Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, anunta ca are in vedere o optimizare a retelei teritoriale, urmand ca in 2009 sa nu mai fie deschise noi unitati si o parte dintre cele care lucreaza in pierdere sa fie inchise. Decizia de a inchide sucursale bancare, pentru a taia costurile, trebuie insa luata cu mare atentie, considera Baltazar, pentru ca investitiile pe care le-au presupus la deschidere n-au fost deloc mici. “Au cheltuit enorm de multi bani pentru a le avea – si acum mai mult ar pierde decat ar castiga daca le inchid”, considera fostul presedinte al BRD.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

  • Ghid anticriza: Investiti cu masura

     

    Investi­tiile in dez­vol­tare nu au fost stopate doar de banci sau de lanturile de magazine. Tot mai multi producatori anunta amanarea sau renuntarea completa la proiecte impor­tante, chiar si atunci cand aveau deja asigurata finantarea.
     
    Dacia este cel mai la indemana exemplu, producatorul roman transformandu-se in doar un an dintr-o companie aflata in criza de capacitate de productie intr-una care se zbate sa gaseasca artificii si sustinere din partea autoritatilor pentru a nu-si concedia salariatii. Reducerea planului de investitii inseamna in acest caz sute de milioane de euro in urmatorii ani.
     
    Si Cris-Tim, principalul jucator de pe piata mezelurilor, a renuntat la investitii de 7-8 milioane de euro in fermele companiei, luand decizia de a face investitii doar acolo unde este neaparat necesar, in special in tehnologie.
     
    Consultantii atrag atentia ca stoparea investitiilor, chiar daca pe termen scurt poate rezolva problema supravietuirii companiei, s-ar putea traduce in pierderea avantajului competitiv pe termen lung. “La sfarsitul anului trecut, toata lumea se gandea cum sa scada costurile, sa taie, sa taie, sa taie. Si ma gandeam cum poti sa-ti revii, caci eu cred ca o faci doar daca esti mai puternic si poti sa muncesti mai mult ca sa iesi din aceasta perioada de criza”, este de parere Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International.
     
    Un studiu AT Kearney arata ca in ultimii zece ani, evolutia pretului actiunilor pentru companiile ce renunta total la investitii a fost de pana la doua ori mai slaba decat media, in timp ce pentru companiile ce aleg sa isi pastreze cu orice pret strategia de a se dezvolta in segmentele de baza pentru activitatea lor, evolutia pretului actiunilor a fost cu pana la 70% peste medie.
     
    In lipsa unui suport din partea Guvernului, ocupat in continuare cu elaborarea bugetului pentru acest an, sustinerea pentru unele dintre companii vine din partea cofinantarilor din partea SAPARD (este vorba de Caroli si Ethos) sau a FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala), in cazul Cris-Tim.
     
    Iar daca niciuna dintre solutiile de mai sus nu functioneaza, pana la inchiderea afacerii nu mai este decat un pas. Pas care poate fi evitat, mai ales in industria alimentara, printr-o metoda cunoscuta, dar ilegala. “Pe fondul blocajelor financiare si al incercarilor disperate de a reduce costurile, au la indemana o modalitate pe care au mai uzitat-o. Vom asista cu siguranta la cresterea pietei negre, prin evitarea platii TVA sau a impozitului pe profit”, spune Gabriel Alexandru de la Cris-Tim.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Externalizati. Sau dimpotriva

     

    Externalizarea serviciilor care nu aduc valoare adaugata companiei este un procedeu la care companiile romanesti nu au apelat pe scara larga pana acum, dar pe care strategii Roland Berger il recomanda pentru aceasta perioada. “Este o modalitate de a restrange costurile fara a umbla deloc la zona de productie sau la oamenii esentiali pentru mersul inainte al companiei”, spune Codrut Pascu.
     
    Marilena Petrec, director executiv al companiei APT Resource & Service, crede ca in aceasta perioada va creste numarul companiilor care renunta la departamente precum resursele umane, relatiile publice, marketingul sau contabilitatea si vor sa le externalizeze. Afirmatia este confirmata de Marius Stancescu, director al International Liaison pentru Moore Stephens Riff, firma locala specializata in oferirea de servicii de contabilitate si resurse umane, care spune ca inca din prima luna a anului a crescut cererea de externalizare a serviciilor de contabilitate si resurse umane, in conditiile in care aceasta decizie poate aduce companiilor o reducere de 25-30% a costurilor pentru aceste servicii.
     
     
    Potrivit unui studiu recent al companiei de consultanta Mercer, externalizarea serviciilor de suport se afla printre strategiile de reducere a costurilor utilizate de firmele din Romania, dar nu este deocamdata pe primele locuri ale clasamentului. Principala modalitate de scadere a costurilor spre care s-au orientat companiile locale, in proportie de 25%, este, conform studiului Mercer, diminuarea cresterilor salariale.
     
    Exemple precum externalizarea flotei auto de catre Arcelor Mittal si E.ON Romania sau externalizarea telefoniei si a intregului departament IT de catre Raiffeisen arata ca in Romania modelul externalizarii a fost adoptat de multinationale. Cel putin pana acum, antreprenorii romani au preferat sa detina controlul, chiar daca aceasta inseamna sa internalizeze activitati pe care le-ar putea face mai ieftin o companie de outsourcing.
     
    “Avem in principal clienti multinationali, dar am inregistrat o crestere peste asteptari a cererilor din partea companiilor mai mici, care nu mai pot avea acces la linii de finantare de credit sau leasing financiar”, constata Bogdan Apahidean, director general al Leaseplan, companie ce ofera servicii de leasing operational (asemanatoare unei chirii lunare pentru folosirea masinii, ceea ce nu afecteaza bilanturile companiilor). Pentru companiile locale, nevoia de externalizare a generat si formule hibride, cum ar fi externalizarea anumitor servicii prin crearea unei entitati separate, detinute de compania-mama. Este cazul grupului Rompetrol, care a externalizat activitatile distincte de businessul principal (departamentele de marketing, juridic sau IT) intr-o firma separata. Tot Rompetrol este cea mai mare companie care a anuntat inca de anul trecut ca va vinde toate companiile non-core (din afara activitatii de baza) din cadrul grupului, care deruleaza afaceri de 300 de milioane euro. Externalizarea nu este insa o solutie pentru orice companie, atrag atentia consultantii. “Este un moment bun in care sa ne gandim la outsourcing, pentru ca ai parte de niste costuri fixe si flexibilitate. Cu toate acestea, nu poate fi vorba de reduceri semnificative de costuri, pentru ca nu suntem o piata foarte scumpa care externalizeaza catre o piata foarte ieftina. Daca americanii externalizeaza catre India, atunci, da, este o solutie si reduc mult niste costuri importante, dar noi externalizam de la acelasi cost la acelasi cost”, crede Adrian Stanciu.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.