BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Fosta Avicola Crevedia, cumpărată de antreprenoarea Doina Enescu, a investit 6 milioane de euro într-o fabrică de nutreţuri

     Capacitatea de producţie a acestei fabrici este de 30 de tone pe oră într-o singură linie, iar cea de depozitare cereale este de 20.000 tone.
     
    Avicola Crevedia a fost cumpărată în 2017 de compania românească Vitall din judeţul Dolj, cu activităţi în producţia de furaje şi creşterea păsărilor. Afacerea a fost scoasă la licitaţie de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) la un preţ de 14 mil. euro. Avicola Crevedia, cu activităţi în creşterea păsărilor, a intrat în insolvenţă în anul 2014, iar doi ani mai târziu a intrat în faliment. Compania Vitall, deţinută de antreprenoarea Doina Enescu, era chiriaşă în cadrul platformei , înainte de a prelua Avicola Crevedia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenori, dacă vreţi să aveţi urmaşi în business, scrieţi-vă povestea! – VIDEO

    Dacă numai Becali vorbeşte, pe cine să promovăm? Pe cei care nu vorbesc, pe cei care se ascund în curtea lor, crezând că autostrada, educaţia, sănătatea, legile şi normele vin şi se fac singure?
    Pentru fiecare succes cineva trebuie să dea o bătălie şi nu sunt mulţi antreprenori care să îşi ia această cruce.
    Luăm cazul businessului românesc. Toţi antreprenorii, toate companiile, toate multinaţionalele, toate organizaţiile patronale se plâng de lipsă de angajaţi, că nu mai au cu cine să lucreze, de deciziile guvernului luate peste noapte, care aruncă bugete şi planuri de afaceri în aer.
    Toţi antreprenorii constată că oamenii pleacă din ţară şi nu vor mai avea cu cine să lucreze. Mai ales antreprenorii seniori care au lucrat înainte de 1989 în economia socialistă şi apoi după 1990 şi-au făcut propriile afaceri sunt în fruntea celor care se raportează la trecut.
    Oamenii, inginerii, meseriaşii de acum 20-30 de ani au plecat, nu mai sunt.
    Trebuie să ne înfruntăm prezentul şi viitorul, aşa cum este el. Dar prezentul şi viitorul, în forţa de muncă, în viitorul leadership are nevoie de repere, de modele, de cineva la care să aspire, de poveşti.
    Toţi vor să fie Steve Jobs, Zuckerberg, poate Bill Gates, ca să dăm câteva exemple. Pentru că ţin în mână şi folosesc produsele pe care aceşti antreprenori le-au creat. Pentru că au citit cărţi despre ei şi despre mulţi antreprenori din afară, străini.
    Dar poate că ar vrea să citească şi despre antreprenorii României, despre cine sunt ei, despre ce au făcut, cum au făcut, au luat decizii şi bune, şi rele, cum au ajuns unde au ajuns.
    După ce trece rapid de o ştire despre un fiu de milionar care tocmai a cumpărat o roabă de şampanie, sunt sigur că ar fi interesat să citească şi despre istoria eMag-ului şi a Lianei Stanciu, despre cine e în spatele elefant.ro, despre UiPath, despre Altex şi Dan Ostahie, despre Cris-Tim şi Radu Timiş, despre Ion Ţiriac şi cum a ajuns el miliardar, despre Banca Transilvania şi Horia Ciorcilă, despre CITR Grup, Andrei Cionca şi echipa lui şi Adrem Invest, cu fraţii Bodea, despre cum a reuşit Liviu Stoleru să scoată Cemacon Cluj dintr-un faliment clar, cei care mi-au dat ideea de a scrie acest articol.
    Cred că avocatul Ion Nestor, căruia i-au trecut prin faţa ochilor cele mai importante privatizări din România, ar avea ce să spună şi să lase moştenire publicului, sau cel din spatele Globalworth, care a pornit închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii şi a creat cel mai mare fond de investiţii în birouri din România. Şi exemplele pot continua.
    Dacă ei nu îşi povestesc povestea, închegată, nu pe frânturi, dacă nu o scriu, nu pot ajunge exemple pentru cei care vin din spate şi care, la un moment dat, le vor prelua businessul.
    Antreprenorii români, care au creat nişte branduri, se aşteaptă ca lumea să ştie de ei de la sine, să-i aprecieze de la sine şi să le ridice statui pentru ceea ce au făcut. De foarte multe ori constată că cei din jurul lor nu-i apreciază şi nici nu ştiu ce au realizat.
    Cei care vin din spate, care acum au 20 de ani şi se întreabă încotro să o apuce, unde să ajungă, se raportează aspiraţional la ceea ce văd, aud sau citesc.
    Bineînţeles că Becali este mai cunoscut decât Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri. Pe Becali îl aud în fiecare zi, dar Liviu Tudor nici nu ştiu cum arată şi cine este el.
    Dacă antreprenorii români şi-ar scrie povestea afacerilor, cum au luat decizii, cum au înregistrat succese fabuloase dar şi căderi spectaculoase, dacă ar explica deciziile pe care le-au luat şi de ce, businessul românesc ar fi mult mai bogat din punctul de vedere al educaţiei.
    Dacă ai unde să citeşti ceva, asta înseamnă că ai şi de unde să te inspiri.
    Dacă antreprenorii români ar vorbi deschis despre greşeli, ar putea să umanizeze cultura de business românească şi poate mai mulţi tineri şi-ar dori şi ar face pasul să devină antreprenori sau să lucreze cu ei în loc să-şi dorească să lucreze la stat.
    Poate şi mai mulţi ar vrea să lucreze la Dedeman dacă ar citi, dacă ar afla şi dacă s-ar întâlni cu fraţii Pavăl.
    Noi, presa, vrem să scriem despre succese, dar şi despre eşecuri pentru că şi ele fac parte din business, despre antreprenorii români şi cum au creat brandurile lor, pentru a contribui la cultura de business din România.
    Numai că şi antreprenorii ar trebui să îşi dorească acest lucru.

  • „M-am săturat de antreprenori neserioşi”. Răzvan Cuc a RUPT contractul cu italienii care construiau centura ocolitoare a Tecuciului

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, pe şantierul centurii ocolitoare a oraşului Tecuci, că lucrările trenează de 5 ani şi nu va mai tolera acest lucru. Astfel, ministrul a rupt contractul cu asocierea de trei firme din Italia care ar fi trebuit să finalizeze şoseaua.

    „În 2017 i-am spus antreprenorului că dacă nu se mobilizează şi nu începe să lucreze vom lua măsurile care se impun. Din păcate, din punctul de vedere al stadiului fizic, s-a avansat foarte puţin la un obiectiv care trenează de vreo 5 ani de zile, un obiectiv care se putea implementa aşa cum spune termenul contractual, în 12 luni. Vorbim de o variantă de ocolire care are 7 kilometri, mai exact 6,94 kilometri. Se putea face. Sunt zone care sunt neatacate din punctul de vedere al implementării”, a spus Răzvan Cuc.

    Ministrul i-a cerut directorului CNAIR, Narcis Neaga, să elibereze certificat negativ şi să scoată „imediat” la licitaţie lucrările pentru centura ocolitoare a Tecuciului.

    „Aş fi vrut să văd că aici, din punctul de vedere al stadiului implementării, că suntem undeva pe final. M-am săturat de antreprenori neserioşi, m-am săturat de antreprenori care vin în România, câştigă o licitaţie, apoi caută subcontractori să lucreze pentru ei şi, aşa cum am spus, dacă vii în România şi nu îţi faci treaba, reziliem contractul. Eu am contractul cu graficul de implementare (…), domnule director Neaga îl aveţi, îl reziliaţi şi certificaţi negativ. Evaluaţi de urgenţă ce mai este de executat şi vă rog să scoateţi imediat la licitaţie acest obiectiv pentru că oamenii din Tecuci merită acest lucru, la cât au aşteptat. Finanţare este, dar e nevoie şi de constructori serioşi care să vină şi să muncească, nu doar care vin, îşi iau contractele şi apoi caută tot felul de clauze (…) Din punctul meu nu mai au nicio scuză, am încheiat relaţia contractuală dintre Compania Naţională de Autostrăzi şi această firmă neserioasă”, a mai spus Răzvan Cuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Antreprenorul cu cele mai multe cafenele
     
     
    MANAGEMENT: Banking (autohton) în stil american
     
     
    IMOBILIARE: În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti
     
     
    ANTREPRENORIAT: Upgrade în 10 ani
     
     
    NIKOLAUS FRANKE: Game of Thrones: va deveni Westeros următorul Silicon Valley?

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Povestea omului care a revoluţionat telefonul mobil, dar nu a putut ţine pasul cu tehnologia. Compania a pierdut aproape toţi clienţii

    Mihal „Mike“ Lazaridis s-a născut pe 14 martie 1961 în Istanbul, Turcia, în familia unor greci din insula Chios. În 1966 s-a mutat împreună cu părinţii săi în Canada, stabilindu-se în Windsor, Ontario. Pasionat de ştiinţă încă din copilărie, la vârsta de 12 ani a câştigat un premiu din partea Bibliotecii Publice Windsor pentru citirea tuturor cărţilor ştiinţifice de pe rafturile acesteia. În 1979 s-a înscris la Universitatea din Waterloo şi a ales să studieze inginerie electrică, urmând şi un opţional în informatică.

    În 1984, Lazaridis a răspuns pozitiv unei propuneri primite din partea companiei General Motors de a dezvolta un sistem centralizat de control pentru reţelele de computere, pentru care i s-a acordat un contract de angajare. Contractul cu General Motors împreună cu o mică subvenţie guvernamentală şi un împrumut de la părinţii săi i-au permis antreprenorului să dezvolte, alături de prietenul său din copilărie Douglas Fregin, compania de tehnologie Research In Motion, pe care au lansat-o în acelaşi an, pe 7 martie. După înfiinţarea businessului, Lazaridis a renunţat la universitate, cu doar două luni înainte de absolvire.

    Un deceniu şi jumătate mai târziu, pe 19 ianuarie 1999, folosind tehnologia wireless, Research In Motion a creat un pager care avea să fie primul dispozitiv BlackBerry, după numele căruia compania a fost redenumită. Acesta a fost lansat iniţial în München, Germania. În 2002 BlackBerry a lansat prima linie de smartphone-uri.

    Lazaridis şi soţia sa, Ophelia, sunt cunoscuţi pentru activitatea filantropică din Waterloo. Astfel, în 2000, antreprenorul a fondat Institutul Perimeter pentru Fizică Teoretică, către care a donat peste 170 milioane de dolari, iar după doi ani a pus bazele unui nou institut pentru calcule bazate pe tehnologie cuantică în cadrul Universităţii din Waterloo, în deschiderea căruia a investit 100 de milioane de dolari. În 2015, antreprenorul a donat Universităţii Wilfrid Laurier 200 de milioane de dolari pentru un nou institut de management orientat spre tehnologie, care a fost redenumit în onoarea sa Şcoala de Afaceri şi Economie Lazaridis.

    Munca de cercetare şi investiţiile sale în ştiinţă nu au fost trecute cu vederea. Astfel, pe 21 octombrie 1999, Lazaridis a primit o diplomă onorifică de doctor în inginerie din partea Universităţii din Waterloo, iar în iunie 2003 a devenit al optulea rector al acesteia. A primit, de asemenea, un premiu Oscar şi un premiu Emmy pentru realizările din domeniul tehnologiei care au ajutat industria cinematografică. Printre alte recunoaşteri, el a fost numit în 2006 ofiţer al Ordinului Canadei şi membru al Ordinului Ontario, iar în 2014 a primit titlul de membru al Societăţii Regale. În 2011, publicaţia internaţională Forbes l-a desemnat pe Lazaridis al 17-lea cel mai bogat canadian şi l-a clasat pe locul 651 în topul celor mai bogate persoane din lume, cu o avere de 1,9 miliarde de dolari. În septembrie 2013, în întreaga lume existau 85 de milioane de utilizatori ai telefoanelor mobile BlackBerry.

    Cu toate acestea, compania şi-a pierdut poziţia dominantă pe piaţă din cauza succesului sistemelor Android şi iOS, numărul utilizatorilor scăzând la 23 de milioane în martie 2016. În prezent, compania activează în 30 de ţări şi are un număr de circa 4.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut venituri de 857 de milioane de dolari.

  • Antreprenorul Ştefan Mandachi, care a construit cu banii săi singurul metru de autostradă din Moldova: Erau zero kilometri de autostradă, acum s-au dublat

    Antreprenorul, care în urmă cu două luni a inaugurat simbolic unicul metru de autostradă din Moldova, a remarcat sarcastic că de la mişcarea #şîeu, numărul kilometrilor de autostradă din Moldova s-a dublat: „Erau 0 kilometri, în două luni s-au dublat”.

    Ştefan Mandachi a realizat un colaj video în care apar declaraţii aparţinând lui Liviu Dragnea împreună cu declaraţii aparţinând lui Klaus Iohannis.

    În noul videoclip postat de sucevean, se remarcă discursul liderului PSD în care spunea „Plec să văd dacă s-au început lucrările de autostradă”, iar Mandachi îi răspunde „zero”, „nimic”.

  • Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?

    Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.

    Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.

    Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).

    Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.

    Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.

    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.

    Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.

  • Bogdan Ghineţ şi Simion Lungu, doi antreprenori din Iaşi, au pariat 50.000 de euro pe un business cu scrijele de mere

     Aşa a pornit practic businessul Fructe Deshidratate, care produce „Scrijele de mere ca la bunica“. Scrijelele sunt bucăţi de măr deshidratat.
     
    „Având posibilitatea de a circula în toată ţara, am văzut şi foarte multe livezi/ferme etc, părăsite sau îngrijite foarte puţin, dar având producţie şi o calitate deosebită. Întrebând de curiozitate cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie prima, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România.
     
    Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupaţi doar de producţia brută, fără a acordă atenţie deosebită valorificării produ­sului la adevărata valoare“, povesteşte antreprenorul. Aşa a deci să înceapă activitatea de deshidratare a fructelor deoarece a observat că această nişă nu era exploatată. A ales mărul ca prim fruct pentru deshi­dra­tare şi l-a comer­cia­lizat sub denumirea de „Scrijele de mere ca la bunica“. Iniţial, pro­cesarea se făcea în cola­borare cu un pro­du­cător din Olt, în timp ce merele, case­ro­lele, etichetele ve­neau de la Iaşi.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 mai 2019- VIDEO

    COVER STORY: Unde se duc milioanele când fondatorii nu mai sunt
     
     
    ANALIZĂ: Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?
     
     
    IDEI DE AFACERI: Curatorii de soluţii tech
     
    IMOBILIARE: Investiţii pentru viitor
     
     
    SPECIAL: China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Bîzgan, director general { Marelvi }

    •   Este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.
    •   Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”.
    •   A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar în 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    Cifră de afaceri (2017): 249,7 mil. lei
    Profit: 5,7 mil. lei
    Număr de angajaţi: 114