Blog

  • Snapchat şi antreprenorii care l-au refuzat pe Zuckerberg

    Fiecare persoană care foloseşte Snapchat îşi setează o limită de timp în care informaţia (fie fotografia, clip sau pur şi simplu text) este disponibilă celui care a recepţionat-o. Când timpul a expirat, fişierele sunt şterse fără a mai putea fi recuperate.

    Având în vedere toate discuţiile legate de intimitatea utilizatorilor şi expunerea excesivă a acestora, Snapchat a venit ca o idee salvatoare. Poate şi diferenţele de viziune între cele două companii au dus la decizia surprinzătoare a celor doi cofondatori, Evan Spiegel (23) şi Bobby Murphy (24) de a respinge oferta de trei miliarde de dolari din partea lui Mark Zuckerberg venită în octombrie 2013. “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Trei luni mai târziu, Snapchat a trecut printr-o rundă de finanţări în care a obţinut 50 de milioane de dolari, bani suficienţi pentru a-i face faţă reţelei sociale, însă la începutul lui 2014 a fost victima unei serii de atacuri cibernetice care au scăzut valoarea aplicaţiei.

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • Duşa: Decizia privind ajutorul României contra Statului Islamic va fi luată în zilele următoare

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat, vineri, presei, la Oarba de Mureş, unde a fost prezent la comemorarea împlinirii a 70 de ani de la bătălia din această localitate, că o decizie privind capabilităţile ce vor fi puse la dispoziţia forţelor internaţionale, în lupta împotriva Statului Islamic, va fi luată de autorităţile române în următoarele zile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă acest subiect va fi supus dezbaterii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Duşa a răspuns că primul organism care este abilitat de lege în acest sens este CSAT.

    El a adăugat că România este alături de partenerii săi din NATO şi Uniunea Europeană şi se alătură coaliţiei de combatere a Statului Islamic.

    “Sigur că la nivelul guvernamental şi în funcţie de discuţiile pe care le avem cu partenerii noştri vom stabili în ce constă ajutorul României. Noi deja am făcut câteva precizări referitoare la capabilităţile de care dispune România pentru a sprijini lupta coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic. Eu am precizat că am pus la dispoziţie capabilităţile pe care România le are în lupta împotriva acestui fenomen care duce la uciderea de oameni, lupta împotriva terorismului. Sigur, va fi ajutor umanitar, dar vor fi şi capabilităţi care vor fi puse la dispoziţia forţelor internaţionale în vederea combaterii şi luptei împotriva Statului Islamic”, a afirmat Duşa.

    Ministrul Mircea Duşa a participat la ceremonia militară şi religioasă de depuneri de coroane de flori organizată la Cimitirul eroilor români de la Oarba de Mureş, în memoria militarilor români care şi-au pierdut viaţa, în urmă cu 70 de ani, pentru eliberarea teritoriului naţional.

    România va participa la coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, dar nu cu militari, ci cu sprijin logistic, operaţional şi umanitar, a anunţat joi seară premierul Victor Ponta.

    El a precizat, la postul public de televiziune, că s-a consultat în acest sens cu miniştrii români de Apărare şi Externe.

    “În ceea ce priveşte coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, am anunţat foarte clar, după ce m-am sfătuit cu ministrul Apărării, cu ministrul de Externe, că România va participa la această coaliţie, nu cu trupe de teren, cu militari în teren, dar cu tot ce înseamnă sprijin logistic, operaţional şi umanitar”, a spus Ponta, aflat în Statele Unite ale Americii pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

  • Duşa: Decizia privind ajutorul României contra Statului Islamic va fi luată în zilele următoare

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat, vineri, presei, la Oarba de Mureş, unde a fost prezent la comemorarea împlinirii a 70 de ani de la bătălia din această localitate, că o decizie privind capabilităţile ce vor fi puse la dispoziţia forţelor internaţionale, în lupta împotriva Statului Islamic, va fi luată de autorităţile române în următoarele zile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă acest subiect va fi supus dezbaterii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Duşa a răspuns că primul organism care este abilitat de lege în acest sens este CSAT.

    El a adăugat că România este alături de partenerii săi din NATO şi Uniunea Europeană şi se alătură coaliţiei de combatere a Statului Islamic.

    “Sigur că la nivelul guvernamental şi în funcţie de discuţiile pe care le avem cu partenerii noştri vom stabili în ce constă ajutorul României. Noi deja am făcut câteva precizări referitoare la capabilităţile de care dispune România pentru a sprijini lupta coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic. Eu am precizat că am pus la dispoziţie capabilităţile pe care România le are în lupta împotriva acestui fenomen care duce la uciderea de oameni, lupta împotriva terorismului. Sigur, va fi ajutor umanitar, dar vor fi şi capabilităţi care vor fi puse la dispoziţia forţelor internaţionale în vederea combaterii şi luptei împotriva Statului Islamic”, a afirmat Duşa.

    Ministrul Mircea Duşa a participat la ceremonia militară şi religioasă de depuneri de coroane de flori organizată la Cimitirul eroilor români de la Oarba de Mureş, în memoria militarilor români care şi-au pierdut viaţa, în urmă cu 70 de ani, pentru eliberarea teritoriului naţional.

    România va participa la coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, dar nu cu militari, ci cu sprijin logistic, operaţional şi umanitar, a anunţat joi seară premierul Victor Ponta.

    El a precizat, la postul public de televiziune, că s-a consultat în acest sens cu miniştrii români de Apărare şi Externe.

    “În ceea ce priveşte coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, am anunţat foarte clar, după ce m-am sfătuit cu ministrul Apărării, cu ministrul de Externe, că România va participa la această coaliţie, nu cu trupe de teren, cu militari în teren, dar cu tot ce înseamnă sprijin logistic, operaţional şi umanitar”, a spus Ponta, aflat în Statele Unite ale Americii pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

  • Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi: Peste 5.200 de joburi, oferite în Capitală

    Reprezentanţii Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti au spus că sunt înregistrate 5.221 de locuri de muncă, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi cele mai puţine pentru persoanele cu studii superioare.

    Astfel, din totalul locurilor de muncă anunţate, 2.658 (50,91%) sunt pentru muncitori calificaţi, 1.339 (25,65%) pentru absolvenţi de studii medii, 891 (17,06%) pentru muncitori necalificaţi şi 333 (6,38%) pentru cei cu studii superioare.

    Cele mai multe posturi pentru care cei interesaţi trebuie să aibă studii superioare sunt: consilier vânzări-asigurări, director vânzări, inginer mecanic, manager, şef şantier, programator, analist financiar, manager proiect, consilier expert economist în comerţ şi marcheting, proiectat inginer construcţii, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, consilier juridic, arhitect clădiri, inginer electrotehnică, inginer textile, pielărie şi psiholog.

    Absolvenţii de studii medii îşi pot găsi locuri de muncă precum agent de vânzări, agent de asigurări, funcţionari informaţii client, agent contractări şi achiziţii, agent imobiliar, asistent manager, mercatizor, operator calculator electronic şi reţele, contabil, statistician sau recepţionist.

    Pentru muncitorii calificaţi sunt posturi disponibile de agent de securitate, agent de intervenţie pază şi ordine, lucrător comercial, şofer, sudor, lăcătuş mecanic sau tâmplar universal, iar muncitorii necalificaţi se pot angaja ca manipulat mărfuri, paznic, ambalator manual, lucrător salubrizare, spălător geamuri şi parbrize, spălător vehicule sau îngrijitor spaţii verzi.

    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi are loc în 83 de agenţii locale şi puncte de lucru. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contactaţi 27.435 de agenţi economici şi până joi şi-au anunţat participarea 2.079 de angajatori. Aceştia au anunţat 23.959 de locuri de muncă disponibile, dintre care 2.086 pentru absolvenţii de facultate şi 21.873 pentru cei cu studii medii.

  • Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi: Peste 5.200 de joburi, oferite în Capitală

    Reprezentanţii Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti au spus că sunt înregistrate 5.221 de locuri de muncă, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi cele mai puţine pentru persoanele cu studii superioare.

    Astfel, din totalul locurilor de muncă anunţate, 2.658 (50,91%) sunt pentru muncitori calificaţi, 1.339 (25,65%) pentru absolvenţi de studii medii, 891 (17,06%) pentru muncitori necalificaţi şi 333 (6,38%) pentru cei cu studii superioare.

    Cele mai multe posturi pentru care cei interesaţi trebuie să aibă studii superioare sunt: consilier vânzări-asigurări, director vânzări, inginer mecanic, manager, şef şantier, programator, analist financiar, manager proiect, consilier expert economist în comerţ şi marcheting, proiectat inginer construcţii, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, consilier juridic, arhitect clădiri, inginer electrotehnică, inginer textile, pielărie şi psiholog.

    Absolvenţii de studii medii îşi pot găsi locuri de muncă precum agent de vânzări, agent de asigurări, funcţionari informaţii client, agent contractări şi achiziţii, agent imobiliar, asistent manager, mercatizor, operator calculator electronic şi reţele, contabil, statistician sau recepţionist.

    Pentru muncitorii calificaţi sunt posturi disponibile de agent de securitate, agent de intervenţie pază şi ordine, lucrător comercial, şofer, sudor, lăcătuş mecanic sau tâmplar universal, iar muncitorii necalificaţi se pot angaja ca manipulat mărfuri, paznic, ambalator manual, lucrător salubrizare, spălător geamuri şi parbrize, spălător vehicule sau îngrijitor spaţii verzi.

    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi are loc în 83 de agenţii locale şi puncte de lucru. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contactaţi 27.435 de agenţi economici şi până joi şi-au anunţat participarea 2.079 de angajatori. Aceştia au anunţat 23.959 de locuri de muncă disponibile, dintre care 2.086 pentru absolvenţii de facultate şi 21.873 pentru cei cu studii medii.

  • 28 de angajaţi ai unei fabrici de piese auto au ajuns la spital

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Ciprian Sfreja, a declarat că incidentul a fost anunţat la Serviciul de urgenţă 112 vineri, în jurul orei 7.00, când un număr de 28 de angajaţi ai fabricii de piese auto Autoliv din localitatea braşoveană Prejmer au început să aibă stări de ameţeală, primele date indicând că ar putea fi vorba despre intoxicaţie cu monoxid de carbon, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La faţa locului, au fost trimise zece autosanitare ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi şase echipaje SMURD, într-o primă fază fiind transportate la spital 24 de persoane, iar ulterior alte patru.

    “Toţi cei aproximativ 250 de angajaţi care se aflau la ora aceea în hala respectivă au fost evacuaţi, urmând ca activitatea în fabrică să fie reluată după ce echipele de cercetare ale cauzelor producerii incidentului vor stabili împrejurările în care a avut loc acesta. Toate persoanele care au fost duse la spital sunt conştiente şi sunt în afara oricărui pericol, ele acuzănd stări de ameţeală uşoară. Deocamdată, nu se cunosc cauzele care au dus la producerea acestui incident”, a declarat Sfreja.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, angajaţii transportaţi la spital nu sunt în stare gravă.

    La faţa locului sunt şi reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Braşov, în condiţiile în care este vorba despre un accident colectiv de muncă.

    Fabrica de componente auto Autoliv SRL produce sisteme de siguranţă auto şi este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţul Braşov, repesectiv 5.333 de angajaţi, şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov.

    Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    Compania cu capital suedez se află  pe locul 12 în topul celor mai mari exportatori din ţară şi are în derulare un program de  investiţii în valoare de 25 milioane de euro pentru dezvoltarea  fabricilor deţinute în
    ţară.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane.

    Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • 28 de angajaţi ai unei fabrici de piese auto au ajuns la spital

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Ciprian Sfreja, a declarat că incidentul a fost anunţat la Serviciul de urgenţă 112 vineri, în jurul orei 7.00, când un număr de 28 de angajaţi ai fabricii de piese auto Autoliv din localitatea braşoveană Prejmer au început să aibă stări de ameţeală, primele date indicând că ar putea fi vorba despre intoxicaţie cu monoxid de carbon, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La faţa locului, au fost trimise zece autosanitare ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi şase echipaje SMURD, într-o primă fază fiind transportate la spital 24 de persoane, iar ulterior alte patru.

    “Toţi cei aproximativ 250 de angajaţi care se aflau la ora aceea în hala respectivă au fost evacuaţi, urmând ca activitatea în fabrică să fie reluată după ce echipele de cercetare ale cauzelor producerii incidentului vor stabili împrejurările în care a avut loc acesta. Toate persoanele care au fost duse la spital sunt conştiente şi sunt în afara oricărui pericol, ele acuzănd stări de ameţeală uşoară. Deocamdată, nu se cunosc cauzele care au dus la producerea acestui incident”, a declarat Sfreja.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, angajaţii transportaţi la spital nu sunt în stare gravă.

    La faţa locului sunt şi reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Braşov, în condiţiile în care este vorba despre un accident colectiv de muncă.

    Fabrica de componente auto Autoliv SRL produce sisteme de siguranţă auto şi este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţul Braşov, repesectiv 5.333 de angajaţi, şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov.

    Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    Compania cu capital suedez se află  pe locul 12 în topul celor mai mari exportatori din ţară şi are în derulare un program de  investiţii în valoare de 25 milioane de euro pentru dezvoltarea  fabricilor deţinute în
    ţară.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane.

    Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • Deputaţi ruşi cer interzicerea articolelor despre anexarea Crimeei apărute în Wikipedia

    Potrivit ziarului rus Izvestia, deputatul Roman Hudiakov s-a adresat şefului serviciului Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, cu rugămintea de a interzice paginile online cu articole în care “aderarea” Crimeei şi Sevastopolului la Rusia este calificată drept “anexare”.

    “În calitate de parlamentar şi patriot al ţării mele, sunt foarte indignat de faptul că în Wikipedia sunt prezente afirmaţii privind o presupusă anexare a Crimeei. Consider că instituţiile competente trebuie să ia măsuri în mod urgent. Din acest motiv, noi am trimis către Roskomnadzor o scrisoare cu privire la acest subiect”, a declarat Hudiakov.

    Reprezentanţii serviciului Roskomnadzor şi ai site-ului Wikipedia.org au refuzat să comenteze.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.