BusinessMagazin

Tag: crestere

  • UBS a devenit cel mai mare administrator de averi la nivel mondial, detronând Bank of America

     UBS a câştigat teren datorită investiţiilor efectuate de clienţi pe pieţele emergente, potrivit unui raport al companiei britanie de cercetare Scorpio Partnership, care a analizat situaţia a peste 200 de societăţi de administrare a activelor, transmite Bloomberg.

    La Bank of America, valoarea activelor în administrare a urcat anul trecut cu 5,9%, la 1.670 miliarde de dolari. Topul este continuat de băncile americane Wells Fargo şi Morgan Stanley.

    Industria de wealth management a crescut la nivel mondial cu 8,7% în 2012, la 18.500 miliarde de dolari, datorită majorării puternice a fondurilor noi atrase şi evoluţiilor pozitive de pe pieţele financiare. Indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York a urcat anul trecut cu 13%, în timp ce MSCI Emerging Markets Index a avansat cu 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de media şi divertisment din România va înregistra al treilea cel mai rapid ritm de creştere din Europa Centrală şi de Est

    Pieţele cu cea mai rapidă creştere din regiune rămân Turcia (11,4%) şi Rusia (10,1%), în vreme ce Ungaria (5,5%), Republica Cehă (5,1%) şi Polonia (3,2%) vor înregistra rate mai mici de creştere decât România. Cu toate acestea, România va rămâne cea mai mică piaţă de media şi divertisment din regiune ca volum.

    Valoarea estimată a pieţei locale de media şi divertisment a fost de 2,44 miliarde de dolari americani în 2012 şi se aşteaptă să ajungă la 3,53 miliarde de dolari în 2017.

    “România rămâne una dintre pieţele de media şi divertisment cele mai dinamice din regiune. Cu toate acestea, cea mai mare parte a creşterii va veni din segmentul accesului la Internet, în vreme ce veniturile din publicitate şi cheltuielile consumatorilor pentru produsele media vor creşte într-un ritm mult mai încet. în acelaşi timp, anumite segmente de piaţă, aşa cum sunt vânzările de muzică, de ziare şi reviste şi publicitatea şi licenţele radio vor scădea până în 2017.

    Acest lucru este similar cu tendinţele globale în care cheltuielile pentru produsele digitale vor creşte mult mai rapid decât cele pentru produsele media tradiţionale”, spune Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, responsabil pentru sectorul de telecom, media şi divertisment, PwC România.

    În întreaga lume, accesul la conţinutul media şi de divertisment trece printr-un proces de democratizare, prin răspândirea tot mai largă a Internetului şi creşterea explozivă a terminalelor mobile inteligente. Potrivit raportului anual PwC Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017, în vreme ce cheltuielile pentru produsele media tradiţionale vor rămâne partea cea mai consistentă a pieţei în următorii cinci ani, creşterea va veni din segmentul produselor media digitale.

    Ca reacţie la acest proces, afacerile de media şi divertisment continuă să-şi dezvolte capacităţile în materie de cunoaştere a consumatorului şi să îşi îmbunătăţească agilitatea operaţională.

    China, Brazilia, India, Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Mexic, Indonezia şi Argentina vor fi ţările care vor înregistra cea mai mare creştere în următorii cinci ani, aproape dublându-şi ponderea în veniturile totale ale industriei media şi divertismentului la nivel global. Rata medie anuală de creştere pentru aceste pieţe va fi mai mult decât dublă faţă de cea a întregului sector la nivel global. Aceste pieţe vor genera 22% din veniturile de media şi divertisment în 2017, aproape dublu faţă de ponderea de doar 12% pe care o aveau în 2008. în plus, impactul creşterii urbanizării şi al dezvoltării clasei de mijloc va revitaliza anumite segmente ale industriei media şi divertismentului.  

    În acelaşi timp, pieţele mai mature şi mai avansate din punct de vedere tehnologic din America de Nord, Europa de Vest şi regiunea Asia Pacific, vor juca un rol decisiv în migraţia către tehnologiile digitale.
    Cea de-a 14 ediţie a raportului Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017 acoperă abonamentele TV şi taxele de licenţă, publicitatea TV, accesul la internet, radio, publicitatea out-of-home, jocurile video, filmele, tipărirea de ziare şi reviste, publicitatea business-to-business, publicitatea online, editarea de carte şi producţia muzicală.

  • Preţurile de consum au stagnat în iunie. Cu cât s-au ieftinit alimentele

     Mărfurile alimentare au înregistrat o scădere de 0,7%, în timp ce preţurile produselor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,9%.

    Dintre alimente, cel mai mult s-au ieftinit legumele (cu 7,8%), şi în special cartofii (11%), potrivit unui comunicat al INS.

    Preţurile autoturismelor şi pieselor de schimb au urcat cu 1,09%, iar cele ale combustibililor cu 1,04%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în primele cinci luni la 2,1 miliarde euro, după reducerea importurilor

     Exporturile FOB au fost de 86,28 miliarde lei (19,68 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 95,83 miliarde lei (21,87 miliarde euro).

    Comparativ cu primele cinci luni din 2012, exporturile au crescut cu 6% în lei şi cu 5,7% în euro, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7% în lei, respectiv cu 1,9% în euro, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 60,68 miliarde lei (13,87 miliarde euro) la expedieri şi de 73,54 miliarde lei (16,81 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,5% din exporturi şi 76,9% din importuri.

    În luna mai exporturile FOB au însumat 17,48 miliarde lei (4,02 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 19,64 miliarde lei (4,52 miliarde euro), ducând la înjumătăţirea deficitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCHIMBĂRI PENTRU BUGETARI – Ponta: Raportul între salariul minim şi maxim va ajunge la 1-7. Legea funcţionarului public va fi modificată

     Şeful Guvernului a precizat că el a propus ca raportul dintre salariul minim şi cel maxim să nu fie mai mare de 1 la 7, chiar dacă multora li s-a părut exagerat.

    În cadrul acestei grile, salariul minim în administraţie ar putea fi mai mare decât salariul minim brut pe economie, respectiv de 1.000 lei faţă de 800 lei, dar fără a depăşi anvelopa cheltuielilor de personal, de 7% din PIB.

    “În limita cheltuielilor cu personalul de 7% din PIB şi raportat la bugetul de anul ăsta, vreau să las, nu să spun eu de la Ministerul de Finanţe cât câştigă un angajat dintr-o primărie sau dintr-un minister, o posibilitate mai flexibilă, pentru ca între un minim – nu poţi să dai sub salariul minim pe economie – şi un maxim – pentru că eu cred că există în sectorul bugetar salarii mult prea mari – să dau mai multă flexibilitate conducătorului fiecărei instituţii în parte în a-şi aranja oamenii. Eventual, dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80, dar îi plăteşte mai bine, e în regulă, poate că mai taie salariile mari şi le măreşte pe cele mici, deci un tip de flexibilitate care să ţină cont de performanţa şi ncesitatea fiecărui angajat”, a spus Ponta la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un student la foraje din Ploieşti şi-a vândut de două ori afacerea unor olandezi

    11 MILIOANE DE LEI POMPAŢI ÎN INVESTIŢII, adică un sfert din cifra de afaceri a companiei, este o sumă curajoasă. Acesta este bugetul investit anul trecut de Wim Bosman România, care are activităţi de logistică, transporturi şi comisionare vamală. Investiţiile au vizat extinderea centrului logistic (9 milioane de lei) şi mărirea parcului auto (2,2 milioane de lei). Compania estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 45,5 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de cea din 2012; în primul trimestru al anului firma a bifat un plus de 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Toate aceste cifre sunt însă la mare distanţă de începuturile afacerii.

    CU PESTE 21 DE ANI ÎN URMĂ, EMIL ION ERA STUDENT AL FACULTĂŢII DE FORAJE DIN PLOIEŞTI, dar s-a transferat apoi la secţia de Transporturi, la întoarcerea din Olanda, unde a efectuat un stagiu de zece luni, la o firmă de logistică. Tatăl avea un bun prieten stabilit în Olanda, care l-a introdus în firma Dijkman, o afacere de familie.

    „Îmi doream şi eu să văd cum este peste hotare“, îşi aminteşte Ion. Despre cele zece luni petrecute în Olanda spune că a fost o perioadă de training, nu o slujbă propriu zisă, dar impactul a fost puternic, „a fost ca o excursie în viitor“. După cele zece luni, proprietarul firmei Dijkman a decis să investească în România. Firma avea deja activităţi de transport de volum – mobilă şi haine pe umeraşe – iar acum, spune Ion, înţelege că invitaţia pe care i-au făcut-o pentru training „n-a fost doar de curtoazie, aveau nevoie de o persoană care să le reprezinte interesele aici“.

    Dar n-a ştiut acest lucru de la bun început iar după o săptămână de training a fost întrebat dacă vrea să înveţe limba olandeză. I-a luat numai şase luni, devreme ce cursul a fost intensiv; pretutindeni în jurul său se vorbea limba. În primăvara anului 1992 îşi încheia stagiul iar în toamnă Emil Ion punea bazele firmei Dijkman Ion Transport, cu sediul în locuinţa părinţilor săi.

    Partenerul olandez a finanţat achiziţia în leasing a patru camioane, conduse de şoferi români, preluând activitatea de transport de mobilă şi haine, operând pe ruta România – Olanda sau nordul Germaniei. Tot partenerul olandez, care deţinea 85% din acţiuni, a finanţat cu aproape 11 milioane de guldeni (circa jumătate de milion de euro) cumpărarea unui teren, în 1996, an în care cifra de afaceri a companiei depăşise 500.000 de dolari iar profitabilitatea se plasa la 15%. „Nu era plăcut nici pentru părinţii mei să aibă mereu 2-3 şoferi în sufragerie“, glumeşte Emil Ion; drept urmare a cumpărat un teren de 24.000 mp la marginea oraşului, pe care a fost ridicat un depozit de 1.000 mp şi 150 mp spaţiu de birouri. La acea vreme, firma avea trei angajaţi, dintre care unul era Emil Ion; numărul lor a crescut până la 124 de oameni în prezent.

    La acea vreme „afacerea creştea, pentru că piaţa era oarecum asigurată“; firma preluase activitatea de transport şi avea, ocazional, şi clienţi locali pentru că sediul era impunător – o clădire nouă, atipică pentru perioada 1996-1997. După şansa avută în 1992, când a fost creditat cu încredere şi bani de olandez, în 1999, „a venit cumva reversul medaliei, pentru că partenerul a decis să vândă afacerea unui alt olandez, care avea o firmă de logistică mult mai mare – Wim Bosman“.

    Noul partener căuta tocmai o variantă de a se extinde pe piaţa românească, în dezvoltarea căreia avea mare încredere, povesteşte Ion. Wim Bosman, despre care românul punctează în repetate rânduri că „a avut o încredere fantastică în România“, era tipul antreprenorului pur, care pornise ca şofer şi clădise o afacere care ajunsese la 600 de camioane, spaţii de depozitare de 80.000 mp şi un rulaj de 160 de milioane de euro.

  • Ponta: Dacă bomba exploda în sala Facultăţii din Iaşi, era cea mai mare catastrofă din istoria ţării

    “Indiferent de orice alte teme importante, nu ştiu cui să îi mulţumesc altcuiva decât lui Dumnezeu, pentru că ce s-a întâmplat ieri la Iaşi putea să fie cu adevărat cea mai mare catastrofă din istoria României. Dacă într-adevăr acea bombă exploda, era o tragedie cumplită. Acum, s-au făcut cercetările, am fost înştiinţat şi eu, şi preşedintele, din păcate nu era vorba de un terorist sau de ceva ce putea fi prevenit, ci de o persoană cu nişte probleme psihice. Slavă Domnului că…să ştiţi că am trecut pe lângă catastrofă cu toţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 88 de magazine noi, Mega Image şi-a triplat profitul anul trecut

     Şi numărul angajaţilor a crescut cu 33%, la 5.693 persoane, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În 2011, Mega Image a avut un profit net de 13 milioane lei şi o cifră de afaceri de 1,22 miliarde lei.

    Parte a grupului belgian Delhaize, reţeaua Mega Image operează pe piaţa locală două formate de magazine: supermarketurile Mega Image şi magazinele de proximitate Shop&Go.

    Anul trecut, Mega Image a început o extindere puternică pe piaţa românească aproape dublându-şi numărul magazinelor, la 193 de unităţi, de la 105 cu un an în urmă, cu un accent mai mare pe magazinele Shop&Go care au însumat peste 50 de deschideri. În 2011 Mega Image a deschis 33 de magazine, iar în 2010 a inaugurat 21 de unităţi.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luchi Georgescu lansează mezelurile economice pentru că “aşa cere piaţa”

    CONTEXTUL: Piaţa cărnii şi a preparatelor de carne scade de la an la an, iar costurile materiilor prime pot creşte brusc. Consumatorii fie cumpără cantităţi mai mici de mezeluri, fie se îndreaptă către segmente de preţ inferioare.

    DECIZIA: Producătorul de mezeluri Meda a ales să lanseze gama de produse 1 Mai, poziţionate în segmentul economic, pentru că „aşa a cerut piaţa”, explică reprezentanţii companiei. În plus, în 2013 compania investeşte 1,5 milioane de euro în echipamente de producţie şi modernizarea identităţii vizuale. Tot anul acesta, Meda a lansat sub marca omonimă trei noi produse, salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul, în portofoliul companiei fiind acum aproape 100 de produse.

    EFECTELE: Compania estimează o cifră de afaceri de 28,5 milioane de euro pentru 2013, cu 5% mai mult faţă de anul trecut. Gama de produse 1 Mai ar urma să reprezinte 8-10% până la finalul lui 2013.

    “AM ÎNCERCAT SĂ FACEM O MODERNIZARE A MĂRCII MEDA ŞI AM LANSAT PRODUSE ECONOMICE, SUB NUMELE 1 MAI”, indică Luchi Georgescu, antreprenoarea de 56 de ani care a clădit afacerea Meda pe parcursul ultimilor 15 ani principalele decizii din acest an. Georgescu este cunoscută în mediul de afaceri şi pentru compania Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vinuri de pe piaţa locală.

    Ea spune că decizia de a lansa produse în gama economică de preţ a venit ca urmare a cererii pe care au identificat-o în piaţă. Mezelurile din această gamă ţintesc mai cu seamă bărbaţii cu venituri relativ reduse, care muncesc fizic şi au nevoie de un aport caloric ridicat; spre finalul anului, vânzările gamei 1 Mai ar putea ajunge la 8-10% din cifra de afaceri a companiei.

    Spre comparaţie, gama de produse Meda se adresează cu precădere femeilor din mediul urban, care au venituri cel puţin medii şi copii. Meda îşi vinde produsele şi peste hotare, dar doar în zonele unde există comunităţi de români, iar exportul nu depăşeste 10% din cifra de afaceri a companiei.

    IN 2013, 400.000 DE EURO AU FOST CHELTUIŢI DE COMPANIE PENTRU ECHIPAMENTE NOI DE AMBALARE ŞI VIDARE, iar investiţiile de acest fel nu sunt neobişnuite, declară Georgescu, pentru că utilajele se uzează fizic şi moral. Alţi 800.000 de euro au fost destinaţi procesului de modernizare a identităţii vizuale, în urma acestui proces marca Meda devenind umbrela pentru produsele din categoria premium şi mediu, sub marca 1 Mai regăsindu-se mezelurile din segmentul economic.

    Trei noi sortimente de produse au fost lansate anul acesta – salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul. Piaţa însă, subliniază reprezentanţii firmei, nu dă niciun semnal de optimism. „2013 este un an şi mai greu decât cei care au trecut pentru că piaţa s-a constractat, băncile acordă bani din ce în ce mai greu din cauză că marii asiguratori reduc limitele de asigurare pentru producătorii din România„, punctează Georgescu.

    Tot ea explică şi că 2012 a fost un an dificil, din pricina scumpirii abrupte a preţurilor la materii prime. „În septembrie-octombrie am avut creşteri de până la 60% a costurilor pentru unele piese din carne, membrane şi slănină„. Lucru care s-a tradus în reducerea drastică a profitabilităţii.

    Pentru cumpărarea cărnii de porc Meda a plătit cu un milion de euro mai mult decât bugetase, iar pentru membrane cu jumătate de milion în plus. „În aceste condiţii, supravieţuirea este o performanţă„, spune Georgescu. Cu toate acestea, în primele trei luni ale anului, profitabilitatea afacerii a crescut cu 300% faţă de perioada similară a anului trecut, conform reprezentanţilor companiei.

    IN PLUS, MEDA A INVESTIT ŞI 150.000 DE EURO PENTRU DESCHIDEREA UNUI CENTRU REGIONAL LA BACĂU, DISTRIBUŢIA DIRECTĂ FIIND FĂCUTĂ PRIN DEPOZITE PROPRII SITUATE ÎN BUCUREŞTI (TREI SPAŢII), Craiova, Arad, Turda şi Bacău. Compania cu 475 de angajaţi are o capacitate de producţie de 12.000 de tone pe an, iar de la începutul afacerii până acum valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro.

  • Preşedintele BCE: Consolidarea fiscală în zona euro este inevitabilă

     Întrebat despre criza politică din Portugalia şi consecinţele austerităţii în această ţară, Draghi a afirmat că Portugalia se numără printre exemplele “în care economia rămâne sub presiune, iar problemele sociale, inclusiv şomajul în rândul tinerilor, sunt la cote ridicate”.

    BCE a transmis în mode repetat că banca nu poate substitui reformele şi consolidarea fiscală de care sunt responsabile guvernele, a declarat şeful băncii centrale, adăugând, însă, că procesul de consolidare ar trebui să aibă impact negativ minim asupra creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro