“Deocamdată, nu putem anunţa comunitatea internaţională că am ajuns la un acord”, a declarat Lavrov, citat de AFP.
John Kerry şi Serghei Lavrov s-au întâlnit joi, la Roma, cu ocazia unei reuniuni internaţionale pe tema situaţiei din Libia.
“Am convenit să studiem în continuare idei propuse astăzi de John Kerry în privinţa măsurilor concrete care pot fi luate”, a adăugat Lavrov.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Guvernul ucrainean este hotărât să semneze un acord de asociere” cu UE, “suntem pregătiţi să îl semnăm imediat ce este posibil”, a declarat Iaţeniuk în urma unei întâlniri de aproximativ trei ore cu şefii europeni de state şi de guverne, reuniţi a Bruxelles.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderul sindical a declarat, pentru MEDIAFAX, că în 26 şi 27 martie se va opri activitatea angajaţilor RATB, iar 500 de vehicule nu vor circula între orele 6.30 şi 8.30.
Alexandru Mihalache a declarat că sindicaliştii sunt nemulţumiţi de “jaful din RATB, de salariile nesimţite ale şefilor”, dar şi de starea tehnică precară a vehiculelor din dotare şi lipsa pieselor de schimb şi punerea în pericol cu bună ştiinţă a siguranţei circulaţiei şi a publicului călător.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Intenţionăm să cerem tuturor utilizatorilor să acceseze serviciile noastre prin intermediul unui cont Yahoo”, a declarat o purtătoare de cuvânt a grupului american.
“Apoi, butoanele care permit autentificarea prin intermediul conturilor de Facebook şi Google vor fi retrase de pe toate site-urile Yahoo”, a adăugat ea.
Modificarea a început deja pentru serviciul sportiv Yahoo Sports Tourney Pick’Em şi se va extinde progresiv către celelalte servicii Yahoo!. Grupul american afirmă că această decizie va permite “oferirea unor servicii personalizate mai bune” pentru fiecare dintre utilizatorii săi.
Directoarea Yahoo!, Marissa Mayer, ajunsă la conducerea grupului în vara anului 2012, încearcă de atunci să relanseze creşterea economică a companiei, iar personalizarea accentuată a serviciilor Yahoo! reprezintă una dintre axele principale ale strategiei sale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a spus miniştrilor, în şedinţa de guvern, că armistiţiul dintre Guvern şi preşedinte a fost impus de realitatea regională şi de faptul că partenerii europeni şi transatlantici au nevoie de o Românie stabilă, democratică şi serioasă, dar a precizat că nu este şi nici nu va fi “pace” până în decembrie.
“Am văzut un val de optimism că e pace între Guvern şi preşedinte. Eu nu-mi fac asemenea iluzii şi n-aş vrea să iluzionez pe nimeni. Nu e deloc pace şi nici nu cred că va fi pace până în decembrie, când vom avea un preşedinte care va înţelege să fie preşedinte-arbitru şi nu preşedinte-jucător. Aseară, a fost doar un armistiţiu impus de două lucruri: de votul Parlamentului de marţi – şi mulţumesc încă o dată tuturor parlamentarilor de la toate grupurile politice care ne-au sprijinit – şi de realitatea regională şi europeană”, le-a spus Ponta noilor miniştri, reuniţi în a doua şedinţă de Guvern de la învestire.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Relocarea se va desfăşura pe o perioadă de douăzeci de ani şi presupune abandonarea a peste 3.000 de case şi blocuri, relatează BBC.co.uk. “Când oamenii aud că desenăm, organizăm şi construim un oraş de la zero, se gândesc la un soi de experiment utopic”, a declarat arhitectul Mikael Stenqvist. “Dacă proiectul nu iese bine, în joc se află supravieţuirea localităţii Kiruna, a locuitorilor ei şi a economiei locale. Asta ne dă motive serioase de îngrijorare.”
Povestea a început în anul 2004, când mina locală Luossavaara-Kiirunavaara a trimis guvernului o solicitare de a putea săpa la adâncime mai mare, acţiune ce ar fi dus la posibile alunecări de teren; zece ani mai târziu au început să apară fisuri pe mai multe străzi din centrul oraşului. Locuitorii nu mai pot construi sau face reparaţii caselor, deoarece terenul a devenit extrem de instabil.
Vechea biserică a localităţii, votată în 2001 ca fiind cea mai frumoasă clădire din Suedia, va fi dezmembrată şi reconstruită, piesă cu piesă, în noul oraş. “Vrem să păstrăm cât mai mult din spiritul vechi al localităţii”, mai spune Stenqvist. “Costurile nu ne permit însă să mutăm tot ceea ce am vrea.”
Localnicii sunt entuziasmiţi şi aşteaptă cu nerăbdare prezentarea centrului noii localităţi, care va avea loc în luna aprilie. “”A venit în sfârşit momentul în care oamenii se pot gândi la investiţii şi planuri”, a declarat Viktoria Walldin, o specialistă implicată în proiectul de relocare.
In biroul său aflat la câţiva paşi de staţia de metrou Pipera, Ovidiu Buluc este liniştit. A încheiat anul 2013 între primii trei în clasamentul distribuitorilor de medicamente din România, iar afacerile sale au crescut cu 17%, în timp ce profitul brut a urcat cu 50%. „A fost o creştere de 6% a pieţei, iar restul vine din cota de piaţă luată de la alţii.
Profitabilitatea a crescut printr-o mai bună gestionare a costurilor şi o sporire a productivităţii personalului, pentru că numărul de angajaţi a rămas constant. Chiar acum stau eu personal în birou şi pritocesc fiecare capitol de cheltuieli şi sunt convins că până la finalul lunii mai pot face două-trei milioane de lei economii.„ Anul 2014 a debutat pentru Farmexim cu mutarea integrală a activităţii logistice la Baloteşti, loc unde antreprenorul a investit 14 milioane de euro într-un depozit de 15.000 de metri pătraţi care permite stocarea a 6.000 de paleţi.
„Ce am operat până în şase ianuarie nu era depozit. Era un spaţiu adus cât de cât la un nivel, dar nu aveam viteză de operare în interior. Actualele facilităţi din Pipera nu mai corespund stadiului de dezvoltare a companiei. Aveam nevoie de un spaţiu mai mare, iar din punct de vedere tehnologic aceste spaţii au fost gândite ca nişte hale industriale, nu ca nişte depozite. Nu puteam să construim fluxuri sau să intrăm cu TIR-ul„, spune Buluc.
Omul de afaceri a cumpărat în urmă cu doi ani terenul de 40.000 de metri pătraţi de la Baloteşti de la un cetăţean turc, la un preţ de 1,6 milioane de euro. „Mi-am trimis echipa de arhitecţi şi specialişti să vadă zece depozite din străinătate să avem un model funcţional. Nu mai inventăm noi roata. Actualul depozit central permite şi extinderea activităţii.„ Farmexim şi-a propus pentru anul în curs o creştere a cifrei de afaceri de 10%, însă Buluc admite că „zece la sută înseamnă 150 de milioane de lei în plus la vânzări, ceea ce e un obiectiv curajos„.
Noul centru logistic are implementat un sistem de warehouse management şi va permite o gestionare mai precisă a întregului lanţ de operaţiuni logistice la nivel naţional, cu efecte în scurtarea timpului de distribuţie şi creşterea profitabilităţii pe termen mediu şi lung. Investiţia în depozit se va amortiza în 20 de ani.
În prezent, în sediul din Pipera mai activează doar birourile Farmexim şi Help Net. „Am scos tot la vânzare. Vorbim de 26.000 mp, din care 4.600 reprezintă spaţii de birouri şi 10.000 mp înseamnă depozite. Vreau să vând pentru că nu pot să gestionez două imobile. Din vară vom funcţiona în totalitate la Baloteşti„, spune Buluc. Preţul cerut de antreprenor este de circa 600 de euro/mp, ceea ce înseamnă un cost total de 15,6 milioane de euro.
„Sunt în discuţii. Nu m-am agitat pentru că nu sunt sub presiune. Nu vreau să vând în orice condiţii. Faptul că este în gura metroului o face una dintre cele mai bune zone. În plus, pe şoseaua Fabrica de Glucoză o să intre autostrada Bucureşti – Ploieşti, ceea ce îi oferă o poziţie foarte bună. Aici se poate face un foarte frumos centru comercial.„ Centrul logistic la Baloteşti include şi o clădire de 6.000 mp de birouri, cu termen de finalizare în luna iunie.
Şeful Farmexim plănuieşte să cumpere şi un teren de 10-12 mii mp la Timişoara, unde va construi un depozit de 5.000 mp. „Cei trei mari (Mediplus, Farmexpert şi Farmexim – n.red.) continuă să facă investiţii. Va urma o perioadă de consolidare a pieţei în care distribuitorii mari îşi vor creşte afacerile pe seama reducerii activităţii celor mici.„
„Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.
Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.
În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.
În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.
Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).
Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„
Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.
El a făcut aceste declaraţii la finalul audierii în Comisia pentru buget, finanţe a Senatului, care anchetează situaţia ASF. “Pentru mine a fost un moment foarte, foarte dificil şi îmi cer iertare că am acceptat aceste prime. (…) Disconfortul a fost teribil pentru mine şi, de aceea, am şi făcut acest gest (returnarea primei – n.r.), care în engleză se spune «redemption» (reparare, compensare – n.r.). Într-un fel, cer iertare cetăţenilor pentru un salariu, pentru câştiguri pe care le am, nu printr-o decizie arbitrară, individuală a lui Dăianu la ASF, ci printr-o decizie colectivă, care a avut în vedere un act normativ de înfiinţare a Autorităţii”, a spus el.
Dăianu a spus că a returnat “acele prime” înainte de declaraţia preşedintelui Comisiei pentru buget, Cosmin Nicula, şi înainte de scrisoarea deschisă care i-a fost adresată de Gabriel Liiceanu.
Acesta a susţinut că o demisie a lui în această situaţie ar însemna un “abandon”: “Există şi această interpretare, că Dăianu fuge. Dăianu nu este de neînlocuit, Dăianu poate pleca, Autoritatea trebuie să funcţioneze”.
Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro