Blog

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Start în campania “Promovează-te”

    Această campanie îşi propune încurajarea asociaţiilor şi a grupurilor informale ale societăţii civile să-şi promoveze activităţile ce le desfăşoară în cadrul comunităţii.

    Campania se va desfăşura pe parcursul anului 2014 si va cuprinde: informarea cu privire la granturile oferite si la metodologia de concurs, selectia celor mai bune 10 proiecte la nivel national, finantarea si implementarea proiectelor, evaluarea activitatilor desfasurate.

    Proiectele care vor primi finantare sunt acele proiecte care isi vor demonstra caracterul social si comunitar, mai concret vor prezenta activitati in, si cu actori din comunitate, care sunt direct implicati in desfasurarea acestor activitati; si care, in acelasi timp, vor promova principiul solidaritatii si incluziunii sociale (proiecte pentru, si cu persoane aflate in dificultate).

    Prin finantarea acestui proiect social la nivel national, compania Samdam Gifts dezvolta valorile responsabilitatii sociale, demonstreaza interes pentru cresterea implicarii partenerilor din sectorul de afaceri in socialul romanesc.

    Debutul campaniei a avut loc la Ciumarna, Suceava.

  • Start în campania “Promovează-te”

    Această campanie îşi propune încurajarea asociaţiilor şi a grupurilor informale ale societăţii civile să-şi promoveze activităţile ce le desfăşoară în cadrul comunităţii.

    Campania se va desfăşura pe parcursul anului 2014 si va cuprinde: informarea cu privire la granturile oferite si la metodologia de concurs, selectia celor mai bune 10 proiecte la nivel national, finantarea si implementarea proiectelor, evaluarea activitatilor desfasurate.

    Proiectele care vor primi finantare sunt acele proiecte care isi vor demonstra caracterul social si comunitar, mai concret vor prezenta activitati in, si cu actori din comunitate, care sunt direct implicati in desfasurarea acestor activitati; si care, in acelasi timp, vor promova principiul solidaritatii si incluziunii sociale (proiecte pentru, si cu persoane aflate in dificultate).

    Prin finantarea acestui proiect social la nivel national, compania Samdam Gifts dezvolta valorile responsabilitatii sociale, demonstreaza interes pentru cresterea implicarii partenerilor din sectorul de afaceri in socialul romanesc.

    Debutul campaniei a avut loc la Ciumarna, Suceava.

  • Lidl deschide magazinul cu nr. 170 la Iaşi

    Lidl a anunţat că doreşte să continue expansiunea în România; compania  are în prezent mai mult de 3.500 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    |n 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi, şi a încheiat anul cu 169 de unităţi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 10.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • Lidl deschide magazinul cu nr. 170 la Iaşi

    Lidl a anunţat că doreşte să continue expansiunea în România; compania  are în prezent mai mult de 3.500 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    |n 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi, şi a încheiat anul cu 169 de unităţi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 10.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Promovări la Flanco Retail: Nicoleta Capata este director de resurse umane iar Mădălin Rugeanu este noul director de retail

    “Investiţia continuă în dezvoltarea profesională a echipei este un factor motivant pentru rezultate peste aşteptări şi pentru performanţe care sunt recompensate şi recunoscute”, a declarat Dragoş Sirbu, CEO Flanco.

    Din poziţia de director de resurse umane, Nicoleta Capata va dezvolta strategia de resurse umane a companiei, avand ca prioritati pentru acest an implementarea programelor de dezvoltare profesionala, managementul performantei, precum si identificarea si cultivarea talentelor din organizatie.

    Nicoleta Capata si-a inceput cariera ca HR recruitment officer in cadrul Flanco Retail, in anul 2004, iar cinci ani mai tarziu a devenit manager al departamentului de resurse umane. Este absolventa a Facultatii de Psihologie si Stiinte Sociale si al unui master in Psihologie Organizationala si Manageriala din cadrul Universitatii Bucuresti.

    Din postura de director de retail, Madalin Rugeanu va coordona atat strategia de vanzari a companiei (magazine, online si corporate), cat si proiectele de extindere si modernizare a retelei de magazine Flanco, avand ca obiectiv consolidarea pozitiei Flanco pe piata de retail electro-IT din Romania.

    Cu o experienta de peste 8 ani in Flanco, Madalin Rugeanu si-a inceput cariera in functia de consilier vanzari in magazinul Flanco Targu-Jiu, avansand ulterior pe pozitia de specialist in marketing si apoi de project manager. Din 2010 si pana in prezent, Madalin Rugeanu a fost property & development manager, fiind responsabil cu gestionarea strategiei de extindere a retelei de magazine si cu negocierea si managementul contractelor de inchiriere a spatiilor comerciale. Madalin Rugeanu este absolvent al Universitatii Constantin Brancusi – Facultatea de Automatica si Informatica Industriala, din Targu-Jiu.

    Flanco este cel mai eficient retailer autohton de produse IT&C, electronice si electrocasnice. Cu un numar de 900 de angajati, compania detine o retea de 81 de magazine, aflate in cele mai importante zone comerciale din 50 de orase. Oferta Flanco, disponibila in magazine si pe site-ul www.flanco.ro, include o gama variata de produse, pachete de creditare – prin intermediul mai multor parteneri financiari, servicii pentru intreaga familie si pentru companii. Flanco a inregistrat la sfarsitul anului 2012 o cifra de afaceri de 137 de milioane de euro si detine o cota de piata de 13% din vanzarile realizate in magazine, fiind al doilea jucator din piata.

  • Fabrică de tapiţerie deschisă cu trei luni înainte de termen

    Proiectul de extindere şi modernizare a început în iulie 2012 şi a fost co-finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013.

    Jumătate din investiţia pentru extinderea capacităţii de producţie a fost asigurată prin accesarea de fonduri nerambursabile, proiectul constând în construcţia unei hale de producţie cu suprafaţă de peste 7.000 mp şi dotarea acesteia cu 651 echipamente, linii tehnologice si softuri de specialitate de ultima generatie. Lucrarile au fost finalizate in timp record, cu trei luni mai devreme fata de data previzionata in proiect, anuntata initial pentru mai 2014.

    “In urma extinderii capacitatii de productie, la finalul anului 2013 s-a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu 18 procente fata de momentul demararii proiectului, din care 15 % reprezinta cifra de afaceri obtinuta din activitatea de export, iar estimarea pentru anul 2014 este ca cifra de afaceri a companiei Rus-Savitar sa inregistreze o crestere de pana la 28%”, a declarat Cristian Rusu, director general Rus-Savitar.

    Noua fabrica este functionala din luna mai 2013 si este dimensionata pentru o productie de 10.000 de produse de mobilier tapitat pe luna, de cinci ori mai mult decat capacitatea de productie existenta inainte de dezvoltarea sectorului de mobilier tapitat.

    In noua fabrica de productie au fost angajate pana in acest moment 235 de persoane, urmand ca in prima jumatate a anului 2014 numarul angajatilor sa creasca pana la 320 în urmatorii ani se doreste dublarea numarului angajatilor, astfel incat productia se va desfasura in 2 schimburi.

    Noua fabrica produce o gama diversificata de produse de mobilier tapitat din piele ecologica si material textil care sunt distribuite in cele 15 magazine Casa Rusu si 13 francize, dar si exportate in Olanda, Belgia, Elvetia, Franta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Irak si Quatar.

    Linia de productie de mobilier tapitat se adauga altor 5 linii complet automatizate de productie de mobilier din pal, toate localizate in parcul logistic de 100.000 mp din Dudestii Noi, Timis din care suprafata construita reprezinta 56.000 mp.

    Compania si-a inceput activitatea ca retailer de mobila in 1994, la Timisoara, iar 10 ani mai tarziu inaugureaza centrul logistic de unde se distribuie marfa la peste 200 de magazine din tara. In 2005 Rus Savitar face prima investitie in activitatea de productie de mobilier din pal, valoarea investitiei ajungand la 3,5 milioane de euro. In  2008 se achizitioneaza 5 linii de productie total automatizate, una din acestea fiind unica in Europa de Est. Un an mai tarziu, in 2009, Rus Savitar isi lanseaza propria retea de retail sub numele de Casa Rusu, care in prezent are 28 magazine dintre care trei in Bucuresti.

     

  • România, pe locul 3 în UE după rata de creştere a comerţului retail în decembrie

     Comerţul retail a scăzut cu 1% în zona euro în luna decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene.

    Sectorul retail s-a contractat în opt state UE şi a crescut în alte 14, notează Eurostat.

    Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Germania (-2,4%), Belgia (-1,9%) şi Finlanda (-1,3%), iar cele mai puternice creşteri în Luxemburg (9,4%), Polonia (6,7%), România (5,9%) şi Bulgaria (5,6%).

    Faţă de luna noiembrie, comerţul cu amănuntul a scăzut în decembrie cu 0,8% în UE, respectiv cu 1,6% în zona euro. România a înregistrat o creştere modestă, de 0,6%, potrivit datelor Eurostat

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro