Tag: crestere

  • Polonia vrea să renunţe la disciplina bugetară, din cauza încetinirii creşterii economice

     Deficitul bugetar ar creşte astfel cu 16 miliarde de zloţi (aproape 5 miliarde de dolari), la 51,6 miliarde de zloţi (15,8 miliarde de dolari).

    Economia ploneză este singura din UE care a rezistat crizei fără să intre în recesiune, în timp ce guvernul de la Varşovia a fost apreciat pentru controlul strict al cheltuielilor şi îndatorării. Această politică a devenit greu de susţinut, după ce economia aproape a intrat în recesiune la îneputul anului, potrivit New York Times.

    Guvernul are nevoie de un deficit bugetar mai mare, întrucât proiecţiile autorităţilor arată că veniturile statului vor fi în acest an mai mici cu 24 miliarde de zloţi faţă de nivelul estimat anterior, a declarat premierul polonez, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oscar Downstream, cel mai mare petrolist independent: 15% din cifra de afaceri vine din contracte cu statul

    Oscar Downstream, un business de pes­te 550 de milioane de euro axat pe distri­bu­ţia de motorină pentru marii consumatori, contro­lat de omul de afaceri român Alin Niculae, ţinteşte pen­tru anul acesta un pro­fit net de 7,8 mil. euro, în creştere cu 15% faţă de cel de anul trecut, şi continuă un program de investiţii de 26 mil. euro atât în extinderea reţelei de staţii de incintă, precum şi în construirea unei reţele de depozite proprii.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • România, cea mai ridicată inflaţie anuală din Uniunea Europeană şi în iunie

     Astfel, inflaţia anuală din zona euro a crescut în iunie la 1,6%, de la 1,4% în mai. La nivelul UE, indicatorul a avansat de la 1,6% la 1,7%, potrivit datelor prezentate marţi de Eurostat.

    Cele mai ridicate rate de creştere a preţurilor au fost înregistrate în România (4,5%), Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%).

    La polul opus, Grecia a afişat o scădere a preţurilor de consum cu 0,3%, iar în Letonia şi Polonia inflaţia a fost de numai 0,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volkswagen rezolva problema benzinei scumpe. A inventat o masina “terifianta”, care consuma numai 0,9 litri la suta de kilometri

     Modelul S de la Tesla si masinile bazate pe celule cu hidrogen de la Honda si General Motors au de acum un concurent serios.

    Volkswagen XL1 consuma, in medie, 0,9 litri de benzina pentru fiecare o suta de kilometri parcursi, datorita caroseriei foarte usoare.

    Un alt factor cheie care a dus la aceasta performanta este forma sa aerodinamica. Masina cantareste sub 800 kg. Prin comparatie, greutatea Toyotei Prius, unul dintre primul autovehicule din acest segment, depaseste 1,3 tone.

    Rotile de la Volkswagen XL1 sunt la fel de subtiri precum cele ale unei motociclete, imbracate in cauciuc Michelin, iar usile se deschid in sus. Sasiul este si el unul special, o singura piesa modelata din fibra de carbon.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Omul care conduce Kenvelo, Lee Cooper, Time Out şi Tom Tailor în România: “Păstrăm doar magazinele profitabile”

    PÂNĂ ACUM S-A IMPLICAT ÎN BUSINESS DOAR LA NIVEL EXECUTIV, însă spune că piaţa locală oferă încă oportunităţi de afaceri, motiv pentru care s-a asociat cu un francez, Stephane Lahaye, CEO al grupului financiar Lea Finance, pentru a dezvolta brandul de haine MIM şi lanţul de cafenele Brioche Dorée. „Lumea vorbeşte despre criza din economie şi despre lipsa apetitului de consum. Eu cred că ceea ce vedem acum este noua realitate economică şi nu ar trebui să mai visăm la creşteri, ci ar trebui să ne adaptăm la situaţia actuală.„

    Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi pe ce dau banii şi pun preţul pe primul loc atunci când vine vorba de cumpărături, Philippe Besadoux a decis să aducă la Bucureşti o marcă franţuzească cu produse ieftine. Preţul unei rochii începe de la cinci euro, iar cel al unei perechi de jeans de la nouă euro.

    „Este un magazin pentru femei tinere, care se uită la ultimele tendinţe din modă, dar care se uită şi la preţ.„ Noul brand, la fel ca şi lanţul de cafenele, urmează a fi dezvoltate cu ajutorul platformei grupului Kenvelo. Vor fi folosite aceleaşi birouri, aceleaşi depozite şi aceeaşi echipă de management. Executivul francez va rămâne astfel şi la conducerea Kenvelo şi a celorlalte mărci pe care le-a adus în ultimii ani în România – Lee Cooper (2011), TimeOut (2012) şi Tom Tailor (2011).

    AVEA UN PORTOFOLIU MAI MARE DE BRANDURI ÎNSEAMNĂ O FORŢĂ MAI MARE DE NEGOCIERE. Pe piaţa locală de modă trebuie să fii mare ca să poţi rămâne în joc.„ Această filozofie de afaceri este cea după care s-a ghidat Philippe Besadoux atunci când a dezvoltat reţeaua Lee Cooper. Care a ajuns până la 25 de magazine în mai puţin de doi ani, alte cinci urmând a se adaăuga până la finele anului. Sub brandul Tom Tailor a deschis şapte magazine iar pentru TimeOut, adus la finalul lui 2012, tot şapte.

    „În cazul Tom Tailor vorbim de un joint-venture cu compania mamă din Germania, de aceea ne extindem în ritmul lor.„ În cazul celorlalte mărci el este cel care creionează cifrele. Astfel, anul acesta mai deschide cinci magazine Lee Cooper şi patru TimeOut. Kenvelo va râmăne la 42 de magazine, după o serie de relocări, deschideri şi câteva închideri. Scopul lui Besadoux este să păstreze doar magazinele profitabile şi cu şanse de dezvoltare.

    ROMÂNII CHELTUIE ANUAL PE HAINE CIRCA 8 MILIARDE DE LEI, iar piaţa urmează să crească cu aproape 900 de milioane de lei până la finalul lui 2017, potrivit datelor Euromonitor. În prezent un român cheltuie anual 400 de lei pe haine, mai puţin de 100 de euro, valoare care ne aşează în coada Europei. Partea bună este că direcţia viitoare este de creştere. Pe această evoluţie mizează şi ceilalţi jucători din piaţă, precum Inditex (proprietarul Zara, Bershka, Pull&BEar), H&M sau C&A, fiecare având an de an noi deschideri de magazine.
     

  • Cel mai mare aeroport din Europa ar putea fi închis. În locul lui ar putea să apară 100.000 de locuinţe

     Viitorul Heathrow intră într-o săptămână critică, în joc fiind soarta acestuia – extinderea sau chiar închiderea aeroportului, scrie cotidianul britanic The Guardian.

    Johnson va prezenta în această săptămână Comisiei pentru Aeroporturi planurile pentru transformarea Heathrow într-o zonă rezidenţială, în timp ce conducerea aeroportului propune construirea unei noi piste.

    Primarul vrea dezvoltarea unui hub aerian cu patru piste în estul Londrei, în detrimentul Heathrow. Pentru noul aeroport, primarul propune trei posibile locaţii, două în estuarul Tamisei, precum şi extinderea actualului aeroport Stansted.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai dificil moment din istoria TAROM


    LA CONDUCEREA TAROM, DEMETRIADE A TRAVERSAT CEA MAI TERIBILĂ CRIZĂ DIN AVIAŢIE – 11 SEPTEMBRIE 2001. CONSULTANTUL COMPANIEI DE LA ACEA VREME, LUFTHANSA, A RECOMANDAT ÎN SCRISOAREA CĂTRE MINISTRUL TRANSPORTURILOR SĂ FIE ÎNGHEŢATĂ ACTIVITATEA, DAR ACEST LUCRU NU S-A ÎNTÂMPLAT ŞI COMPANIA A AVUT O SITUAŢIE DESTUL DE ECHILIBRATĂ PÂNĂ ÎN 2005.


    “ESTE FOARTE GREU DE ÎNŢELES PENTRU MULTĂ LUME DE CE REVIN LA COMPANIA TAROM, când am o situaţie stabilă din punct de vedere financiar, când probabil mulţi, la anii mei, ar încerca să se retragă, să stea liniştiţi„, spune Nicolae Demetriade, aflat din nou, la mai bine de zece ani distanţă, în fotoliul de director general al TAROM. Îşi motivează revenirea printr-un fel de nostalgie: „Ştiu cât m-am chinuit împreună cu tot colectivul, în 2001-2002, să redresăm compania. Atunci s-a schimbat cursul companiei, ajungând să fie profitabilă şi în 2008 şi să suporte apoi patru ani cu pierderi de 300 milioane euro. E un lucru important. Astfel am considerat că, dacă pot să fac ceva pentru TAROM, trebuie să mă implic. Să stai doar pe margine şi să critici nu e constructiv„. Ţine să precizeze că nu se pune „sub nicio formă„ problema retribuţiei sale şi că nu vrea să aibă absolut niciun beneficiu din perioada în care va rămâne la TAROM: „Fac pur şi simplu asta pentru că am primit foarte mult de la TAROM, pentru că business-ul meu s-a dezvoltat datorită experienţei pe care am acumulat-o aici, şi situaţia în care sunt acum se datorează şi TAROM. Nu am profitat de TAROM, dar compania mi-a oferit şansa să mă dezvolt, să înţeleg business-ul şi să mă desfăşor într-un mediu care mi-a permis ulterior să aplic şi în România ce am învăţat în exterior”.

    DISCUŢIA CU NICOLAE DEMETRIADE MERGE PAS CU PAS PE URMA A CEEA CE SE DISCUTĂ ÎN PIAŢĂ DE LA NUMIREA SA ÎNCOACE. Directorul TAROM are varianta sa în toate aceste discuţii şi argumentează fiecare scenariu. „Cei care cred că noua conducere a TAROM face scenarii de schimbare a flotei, în încercarea de achiziţionare de noi avioane pentru obţinerea unor eventuale comisioane se înşală: TAROM nu va face achiziţii de avioane în următorii ani, chiar dacă va deveni o companie profitabilă„. Demetriade spune că ar căuta o posibilitate prin care să schimbe unele avioane: să le dea la constructorul lor şi să primească altele în schimb, probabil tot uzate. TAROM nu îşi poate permite să cumpere un avion nou în primul rând din cauza costurilor foarte mari, dar şi pentru că nicio bancă nu ar finanţa un astfel de proiect. În schimb, Demetriade se gândeşte să renunţe la trei aeronave, cele mai mari din flota TAROM – un Boeing 737-800 închiriat şi două Airbus A 310, care sunt vechi, consumă mult combustibil şi întreţinerea lor este costisitoare.

    Demetriade nu ştie cât va sta la conducerea TAROM, însă spune că nu îşi doreşte să rămână pentru o perioadă prea lungă: „Eu mi-am asumat ca timp de opt luni să fiu aici. Dacă mă întrebaţi de ce nu îmi doresc să rămân foarte mult timp, vă spun că am nişte ani de experienţă şi încerc să pun pe picioare compania, dar vreau să îmi rezerv nişte timp şi pentru mine, şi pentru familie. Voi putea rămâne în Consiliul de Administraţie. Pasagerii trebuie să fie liniştiţi. La noi se lucrează cu răspundere şi conştiinciozitate”.

    Lui Demetriade i s-a reproşat că se află în conflict de interese, pentru că firma deţinută de soţia sa, World Travel, reprezintă în România companiile aeriene flydubai şi Emirates. „Eu nu vreau să trec deloc cu vederea acest aspect, pe care l-am făcut cunoscut membrilor la AGA, înainte de a mă vota în management. Le-am spus de existenţa firmei soţiei, le-am spus că nu voi lua decizii care să afecteze TAROM, care să genereze un conflict de interese în această zonă. Dar în acelaşi timp nu pot să nu remarc faptul că stăm foarte prost în colaborarea cu un partener pentru zonele Emiratele Arabe şi Asia. În momentul de faţă nu avem niciun parteneriat cu o companie din Asia, pasagerii noştri merg numai pe cursele alianţei Sky Team, din România până în Europa şi din Europa până în Asia, fiindcă noi nu reuşim să vindem pe aceste curse; din cauza înţelegerilor făcute tarifele noastre sunt mai mari faţă de cele pe care le aplică companiile respective numai pe zborul lor”, spune Demetriade, care adaugă că de multe ori, pentru a merge către destinaţii mai îndepărtate, un turist român zboară pe un aeroport din Europa şi de acolo să ajungă din nou deasupra Bucureştiului, după şapte-opt ore, cu o altă cursă, în drum spre Asia, de exemplu.

    PÂNĂ SĂ AJUNGĂ LA CONDUCEREA TAROM, Demetriade a dus un mic război în presă cu membrii Consiliului de Administraţie şi cu directorul general, Christian Heinzmann. Atunci când a depus CV-ul pentru postul de director al TAROM, lui Demetriade i s-a părut că toate condiţiile de recrutare se potriveau perfect cu profilul său. După o serie de dispute cu reprezentanţii Consiliului de Administraţie, Demetriade crede că aceştia au înţeles că poziţia lui a fost corectă şi au avut tăria să accepte că este o persoană care cunoaşte activitatea companiei şi care le-ar fi de ajutor: „Atunci am primit propunerea de a mă alătura în board-ul CA. Erau şase persoane în CA, mai era nevoie de cea de-a şaptea persoană şi am acceptat, dar cu condiţia să discut cu ministrul Fenechiu, să văd ce intenţii are, pentru că eu nu pot să vin la o companie şi să accept imixtiuni din altă zonă. Domnul Fenechiu m-a convins că ceea ce îşi doreşte este ca una dintre companiile importante să performeze, să iasă din conul de umbră în care se află”.

  • Câţi bani pierde anual cea mai mare şaormerie din România

    Chiar dacă puţini jucători depăşesc pe această piaţă o unitate, firma a înregistrat pierderi în 2012, potrivit datelor publicate recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Pierderile înregistrate de Dristor Kebab au fost de circa 190.000 euro, la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro. Veniturile companiei sunt duble faţă de anul anterior, când afacerea era estimată la 1,2 milioane de euro. În 2011, compania a înregistrat de asemenea pierderi estimate la circa 127.000 euro.

    Într-un interviu anterior pentru Business Magazin, oficialii companiei nu au oferit detalii legate despre vânzările firmei, însă au menţionat că  cea mai bună zi  a fost “când s-a aprins bradul acela mare la Piata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1 decembrie 2007, când Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de mii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la aprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens – n.red.)” Reprezentanţii companiei au declarat de asemenea că unităţile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte primăvara, toamna sau vara, când vremea este mai bună.

  • Tara in care se vor inregistra cele mai mari cresteri salariale in 2013

    In Statele Unite, de exemplu, cresterea salariala va fi de 2,9% in 2013 si de 3,1% in 2014, potrivit datelor furnizate de WorldatWork, organizatie ce se ocupa cu cercetarea in domeniul salarial global. Cele mai mici cresteri, de numai 2,2% au avut loc in SUA in anul 2009, scrie publicatia americana Quartz. 

    Indienii stau cel mai bine la acest capitol, urmand sa primeasca, in medie, salarii cu 10,5% mai mari. Cu toate acestea, firma de cercetare sustine ca, cel mai probabil, inflatia din tara va fi si ea una pe masura. 

    Cititi mai multe pe incont.ro