BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Kievul refuză creşterea preţului la gaze naturale pe care Moscova vrea să i-o impună

    Denunţând o “agresiune gaziferă şi economică”, după ce Moscova a anunţat o creştere cu 80% a preţului livrărilor la gaze pentru Ucraina, Iaţeniuk a dat asigurări, într-o şedinţă de Guvern, că “presiunea politică (este) inacceptabilă, iar noi nu vom accepta preţul de 500 de dolari”.

    “Rusia a eşuat să cucerească Ucraina prin agresiune armată. Ea lansează acum planul de a cuceri Ucraina prin agresiune gaziferă şi economică”, a adăugat premierul, îndemnând Guvernul să fie pregătit “ca Rusia să restrângă sau să oprească livrările de gaze” naturale către Ucraina.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş: Acordul de Parteneriat înseamnă negociere, dacă nu ştii să negociezi, CE îţi impune abordări

     Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a precizat că nivelul scăzut al ratei de absorbţie a fondurilor europene are drept cauză lipsa capacităţii administrative de a gestiona aceşti bani, şi nu proiectele propuse, precum şi calitatea conţinutului programelor operaţionale.

    În ceea ce priveşte aceste programe operaţionale, “şi pentru perioada bugetară care vine mai avem nevoie de întărirea capacităţii de expertiză din interiorul structurilor guvernamentale”, a spus Cioloş, la dezbaterea “Cum facem din integrarea europeană un succes”, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

    Precizând că este vorba doar de “o observaţie personală”, comisarul pentru Agricultură a subliniat că, pentru exerciţiul 2014-2020, în România “există reflexul de a externaliza analizele strategice şi chiar elaborarea programelor”. “Există încă o auto-neîncredere în administraţia naţională că vom fi capabili să elaborăm noi programul şi să mergem să-l susţinem la Bruxelles. Şi atunci luăm un expert străin. Sunt multe state membre care folosesc expertiza externă pentru a se ajuta să îşi pregătească partea de programare, dar, în general, elaborarea programelor şi negocierea lor cu CE o face administraţia pentru că trebuie să-ţi aperi, să-ţi susţii nişte puncte de vedere”, a declarat oficialul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, pe Facebook: În noiembrie, după ce câştigăm, doresc să las locul în politică altora mai tineri

     “În urmă cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Năstase m-a numit în funcţia de Şef al Corpului de Control al Guvernului! Şi atunci m-am gândit cu regret, dar şi cu mândrie, la cariera mea anterioară de magistrat, dar aşa am crezut că pot să fac mai mult din ce mi-am propus în viaţă. Am încercat în toată această perioadă să folosesc poziţiile publice ocupate (secretar de stat, ministru, deputat, Prim-Ministru) pentru a schimba în bine ţara în care eu şi familia mea ne-am născut şi în care o să trăim tot timpul, cu bune şi cu rele. Cred că acest an este cel mai greu dintre toţi anii de până acum (plin de abuzuri, persecuţii politice, calomnii, nedreptăţi, trădari şi dezamăgiri) – dar şi miza sa este enormă!”, scrie Ponta, în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.

    El continuă spunând că “trebuie să punem capăt tranziţiei de la societatea comunistă (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o ţară europeană, cu oameni mai liniştiţi şi mai demni, guvernaţi de valori şi obiective comune, nu de frica de mascaţi şi de linşajul public din partea unor jurnalişti fascisto-comunistoizi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Garcia Marquez este internat într-un spital din Mexic

    Gabriel Garcia Marquez, în vârstă de 87 de ani, se află internat în Mexic datorită unei infecţii şi a deshidratării. Doctorii au declarat că el răspunde bine la tratament şi, în câteva zile, vor decide dacă autorul va fi sau nu externat.

    Garcia Marquez este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai lumii, fiind cunoscut pentru lucrări precum “Un veac de singurătate”, “Dragostea în vremea holerei”sau “Povestea târfelor mele triste”. Scriitorul este cunoscut şi pentru faptul că este un susţinător al ideologiei comuniste.

    În anul 2012 au circulat zvonuri că Marquez ar fi suferit de demenţă, însă această informaţie nu a fost niciodată confirmată.

  • Creatorul de valoare: Ce putem să facem pentru a îndrepta tinerii în direcţia corectă?

    Cei mai mulţi dintre oamenii cu care vorbesc îşi amintesc cu groază de 2009, an de scădere economică şi de reaşezare în business. Ştefan Pălărie bea liniştit o cafea cu mult lapte şi îmi povesteşte că pentru el 2009 nu a adus niciun fel de cutremur, ci mai degrabă mult timp de reflecţie. Era trainer la Interact şi tată de aproape doi ani când şi-a dat seama că trebuie să facă o schimbare pentru copiii lui. „Puteam să plec din ţară (cel mai la îndemână), să încerc să mă îmbogăţesc (dacă îmi ieşea) sau să încerc să schimb ce nu îmi place la România. Am decis să merg pe o cale nebătătorită şi să încerc a treia variantă„, rememorează Ştefan momentul când a înfiinţat Şcoala de Valori, un ONG care se ocupă cu programe de dezvoltare pentru tineri – segmentul de adolescenţi, între 14 şi 19 ani. În aglomeraţia de ONG-uri din piaţă, Ştefan şi echipa lui au adus în prim-plan o structură de educaţie nonformală şi ideea că societatea românească are nevoie de valori şi de oameni de caracter.

    De la început, prietenii din ONG-uri cu experienţă în domeniul educaţiei le-au spus că este esenţial să îşi centreze activitatea în jurul răspunsului la o singură întrebare. „De ce nu sunt mai mulţi oameni ca noi?„ a fost întrebarea de la care a pornit esenţa Şcolii de Valori şi care a structurat ideea că educaţia fără suport în caracterul individului nu îşi atinge eficient scopul.

    Abilităţi, atitudini, valori şi „mai mulţi oameni ca noi„. După prima întrebare, au urmat altele: „Cum putem ajunge la generaţia aflată la vârsta critică, cum ar fi ca adolescenţii români să înţeleagă că sunt parte din UE, că Tour Eiffel şi Sagrada Famiglia sunt şi ale lor şi cum să facem ca ei să fie atât de bine informaţi şi de siguri pe ei încât să nu poată fi manipulaţi?„.

    De la întrebări şi de la primele idei şi până la programele specializate pe care le fac astăzi, Ştefan Pălărie şi Şcoala de Valori au devenit o enciclopedie de date despre adolescenţii români. Au înţeles ce îi determină pe copii, ce îi face să reuşească în viaţă şi care sunt cel mai des întâlnite probleme ale acestora.

    Au început cu programul GROW sau cu „Liceul Internaţional de după ore„, cum l-a denumit Corina Seler, un specialist din cadrul ONG-ului. Un liceu unde elevii vin, dacă vor, după şcoala formală şi care a devenit cel mai mare program de educaţie pentru adolescenţi cu acoperire naţională, dar şi pilonul în jurul căruia Şcoala de Valori şi-a construit strategia educaţională.

    GROW nu este o tabără de vară sau un seminar, îmi atrage atenţia Ştefan. „Este un proiect pe termen lung, care se întinde în perioada 2010-2015 şi urmează trei linii de dezvoltare: lume organizaţională, antreprenoriat şi ideea de cetăţean model.„ Faptul că trainerii sunt străini şi că programul este unul cu bătaie lungă face ca tinerii care participă să vină din zona peste medie a societăţii, „din familii unde au fost stimulaţi să înveţe„, după cum precizează preşedintele Şcolii de Valori: „I-am ales pe aceştia deoarece reprezintă cea mai valoroasă bază de selecţie, cei mai mulţi dintre ei vor să plece să studieze în vest şi sunt foarte activi din punct de vedere social„.

  • Băsescu: România stă bine, după cum a ieşit din criză, totul e să nu mai mărim taxele la nesfârşit

     “Eu am încercat înainte de revoluţia arabă, cu deplasările în Egipt, în Libia, însă probabil acum, după acest val de destabilizare care a trecut, ar trebui să revenim la proiectul de a ne întoarce în Africa”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

    El a arătat că aceasta este o piaţă pe care România poate fi extrem de competitivă şi “este păcat să nu ne lărgim orizontul”.

    “Noi am obişnuit să ne autoflagelăm”, a mai spus preşedintele, spunând că, la nivelul Uniunii Europene, contribuţia industriei în PIB este de 15%, iar în România producţia industrială ocupă 30% din PIB.

    “La nivelul Uniunii Europene se pune problema reindustrializării, noi avem deja 30% şi trebuie să ne creştem capacităţile industrială, pentru că s-a convins toată lumea că numai din servicii nu se poate trăi bine pe termen foarte lung, nu se poate garanta prosperitatea, locuri de muncă fără să ai şi o industrie cu multe IMM-uri care să o deservească”, a arătat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Draghi: BCE nu exclude o nouă reducere a dobânzii cheie, dacă va fi nevoie

     “Nu excludem o nouă relaxare a politicii monetare, o reducere a dobânzii”, a spus Draghi după şedinţa consiliului guvernatorilor la care s-a decis menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 0,25%, în pofida inflaţiei care s-a îndepărtat periculos de obiectivul de 2% al instituţiei.

    În luna martie, preţurile din zona euro au crescut cu 0,5%, după un avans de 0,7% în februarie.

    Draghi a reiterat însă că nu crede în pericolul deflaţiei, sinonimă cu o scădere generalizată a preţurilor şi declin economic.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1% în zona euro, urmată de 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    “Acest fapt nu înseamnă să rămânem indiferenţi”, a spus Draghi, subliniind că BCE urmăreşte cu atenţie evoluţia preţurilor şi este gata să se folosească, în afară de dobânzi, de instrumente neconvenţionale pentru menţinherea stabilităţii preţurilor, inclsiv suplimentarea lichidităţilor prin achiziţii de active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patriarhia: APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ

     Potrivit APIA, un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt “fermieri activi” şi că lucrează terenul.

    “Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă”, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, directorul general al APIA, Dorel Benu.

    Urmare a acestui anunţ, Patriarhia Română precizează că unităţile bisericeşti pot îndeplini viitoarele criterii pentru acordarea subvenţiilor agricole.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm