BusinessMagazin

Tag: ue

  • Ce le recomandă BCR doritorilor de cofinanţări pentru proiecte cu fonduri europene

    Cofinanţările oferite de BCR din fonduri europene s-au îndreptat către proiecte destinate dezvoltării industriei, agriculturii şi infrastructurii rurale, reabilitării şi extinderii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, reabilitării infrastructurii urbane, a precizat Ioana Gheorghiade, director executiv în Direcţia Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii din cadrul băncii.

    BCR are următoarele recomandări pentru cei ce apelează la cofinanţări pentru proiecte cu fonduri europene:

    1.Să fie parteneri cu banca de la ideea de proiect până la finalizarea implementării acesteia

    2.Să angajeze consultanţi de specialitate, selectaţi pe baza experienţei, reputaţiei şi recomandărilor, în scopul de a fi în măsură să prezinte un plan de afaceri bancabil, bazat pe ipoteze de creştere realiste:

    – elaborarea unui studiu de piaţă aprofundat, în scopul de a identifica cererea de pe piaţă, concurenţa, factorii cheie de succes, clienţii ţintă pentru produse şi servicii

    – utilizarea de ipoteze conservatoare a prognozei de creştere a afacerilor, în scopul de a dimensiona corect afacerea şi a fi capabili să o implementeze în timp util şi bune condiţii

    3.Să estimeze un plan realist de implementare a proiectului, corelat cu durata reală a fazelor de implementare ale proiectului, pentru a nu se confrunta cu întârzieri sau blocaje

    4.Să înceapă proiectele de investiţii numai după ce structura de finanţare (sursele de finanţare) a proiectelor este clarificată, astfel încât să nu se confrunte cu lipsa de finanţare şi / sau întârzieri sau chiar anularea proiectului

    5.Să implementeze şi să finalizeze proiectul finanţat de UE în timp util şi în conformitate cu prevederile contractului de finanţare nerambursabilă, în scopul de a nu pierde grantul parţial sau total

    6.Să se familiarizeze cu regulile şi procedurile legate de punerea în aplicare a proiectului şi cu monitorizarea post-implementare.

    “Susţinerea proiectelor implementate cu fonduri europene constituie una dintre priorităţile BCR. Ne-am specializat şi am devenit lideri în acest domeniu – ca dovadă valoarea impresionantă a finanţărilor acordate acestui segment. Vrem să profităm din plin de experienţa noastră, de care ne dorim să beneficieze cât mai mulţi investitori şi în următoarea perioadă de programare 2014-2020”, a spus Ioana Gheorghiade.

    Oferta BCR pentru cei interesaţi în dezvoltarea unui proiect cu fonduri europene nerambursabile cuprinde servicii care urmăresc tot procesul de contractare a finanţărilor şi de derulare a proiectelor: consiliere pentru accesarea fondurilor nerambursabile şi alegerea soluţiilor eficiente de cofinanţare, optimizarea structurilor de finanţare şi garantare pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, credite de prefinanţare şi cofinanţare, linii pentru TVA, credite pentru capital de lucru, emiterea documentelor necesare pentru dovedirea capacităţii de cofinanţare a proiectelor finanţate de UE, precum şi consultanţă în procesul de implementare a proiectelor finanţate de UE.

    BCR este cea mai mare bancă din România după valoarea activelor (peste 70 mld. lei la sfârşitul anului trecut), cu o cotă de piaţă de aproape 20%.

  • Următoarea fază a crizei din Cipru

    Comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a explicat în faţa unui comitet al Parlamentului European că “reunificarea insulei cipriote ar da un impuls major dezvoltării economice şi sociale a Ciprului” şi că “a venit momentul să revitalizăm procesul de reunificare”. Ca efect al invaziei din 1974, trupele Turciei încă staţionează în Ciprul de Nord, regiune al cărei separatism este nerecunoscut de comunitatea internaţională.

    Citiţi aici un reportaj despre efectele divizării Ciprului

    În paralel, Rehn a criticat lentoarea cu care Ciprul abordează reforma bancară. La 15 mai, o delegaţie FMI urmează să discute la Nicosia condiţiile pentru programul de salvare în valoare de 10 mld. euro aprobat de UE şi BCE; de asemenea, Ciprul va vinde rezerve de aur în valoare de 400 mil. euro.

  • Ceaţă mare la Londra: cât de eurosceptici sunt de fapt britanicii?

    O serie de fruntaşi conservatori încearcă să provoace un referendum pe tema ieşirii ţării din UE, promovând în Camera Comunelor un amendament la discursul de săptămâna trecută reginei Elisabeta despre priorităţile legislative ale următorului an, amendament care exprimă regretul că printre aceste priorităţi nu se găseşte şi referendumul respectiv. Unul dintre argumentele adepţilor ieşirii din UE este că “Marea Britanie cedează 53 de lire sterline pe zi unei UE care se stinge pe picioare” şi că politica ţării ar trebui să se reorienteze spre zone ca India, Japonia şi China.

    Vicepremierul liberal-democrat Nick Clegg a insistat că ţara trebuie să rămână în UE, pentru că statutul de membru e de fapt cel care atrage o serie de companii străine să investească în Marea Britanie. Premierul conservator David Cameron s-a declarat “relaxat” în privinţa agitaţiei colegilor săi pe tema referendumului, însă a atacat “pesimismul” lor şi a susţinut şi el rămânerea în UE, nu fără a reafirma intenţia sa de a organiza după 2015 referendumul asupra calităţii Marii Britanii de membru UE.

    Presa eurosceptică a insistat asupra rolului UKIP în redefinirea raporturilor din coaliţie şi din afara ei – UKIP a câştigat cu aproape 300 de mandate mai mult decât în legislatura precedentă, în timp ce conservatorii au pierdut peste 300 – însă pierderile din tabăra Tory sunt cauzate de efectele austerităţii, nu de o dorinţă masivă a britanicilor de a părăsi Uniunea, pentru simplul motiv că nu există niciun consens în spatele ideii că austeritatea ar putea fi abandonată odată cu apartenenţa la UE.

  • Confiscarea averilor? Exproprieri? Europa e cu noi

    Discursul de 9 Mai a lansat o săgeată în plus la adresa “acelor lideri de opinie care promovează discursul antieuropean”, cărora le-a dorit “să rămână simpli purtători de mesaj izolaţi”, iar în materie de revizuire a Constituţiei a promis că nicio iniţiativă nu va trece fără avizul Comisiei de la Veneţia (cu precizarea că şi liderul PNL, Crin Antonescu, e de acord, deşi respectivul n-a ieşit în public să declare nimic).

    În aparenţă, aceste demersuri ar indica o înfrângere a unui Ponta silit să înghită puncte de vedere care nu-i convin lui sau USL; în realitate, ele indică o întărire a poziţiei Guvernului exact în acele zone unde urmăreşte să-şi promoveze propriile iniţiative, având în vedere că atât coborârea pragului la referendumuri, cât şi ideea de confiscare a averilor dobândite ilegal, a maşinilor sau a altor bunuri “folosite la comiterea unor infracţiuni” ori de expropriere a unor terenuri pentru cauze de utilitate publică sunt deja acceptate sau acceptabile pentru Comisia de la Veneţia, aşa cum a indicat secretarul acesteia, Thomas Markert (foto).

    După Ponta, confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor sau folosite la infracţiuni “este o nouă concepţie la nivel european, venită pe filieră americană” şi deci lăudabilă (nemaivorbind de faptul că fostul inamic Monica Macovei, raportor al PE pentru proiectul de directivă în acest domeniu, tocmai a primit mandat să înceapă negocieri cu Comisia Europeană şi Consiliul European pentru impunerea acestei noi legislaţii în UE).

    Liberalul Tudor Chiuariu, vicele comisiei de modificare a Constituţiei pe care o conduce Antonescu, s-a opus atât ideii de confiscare sau expropriere,  cât şi de acceptare anticipată a opiniilor Comisiei de la Veneţia, însă o raliere a liberalilor contra lui Ponta nu e de aşteptat, din raţiuni de prudenţă politică bine ştiute, atât de PNL, cât şi de PSD.  
     

  • Retrogradată de Moody’s, Slovenia încă mai rezistă

    Anunţul a fost făcut exact în ziua lansării unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani care strânsese deja oferte de 6 mld. dolari la un randament de 5,84%. Slovenia îşi păstrează însă ratingul A- atât din partea Fitch, cât şi a S&P, care a şi explicat că îl menţine pentru că nu consideră iminentă perspectiva unui pachet de salvare de la UE şi FMI.

    Datoria publică a Sloveniei era de 54% din PIB la finele lui 2012, iar costurile recapitalizării băncilor, estimate la 8-11% din PIB, ar aduce datoria spre la 70-75% din PIB, încă mult sub 117,6%, cât are Irlanda, cotată tot cu Ba1 de Moody’s.

    Alenka Bratusek, noul prim-ministru sloven, s-a deplasat recent la Bruxelles ca să-i asigure pe liderii zonei euro că ţara ei nu va avea nevoie de un pachet financiar de salvare şi că guvernul “lucrează literalmente zi şi noapte” pentru însănătoşirea sistemului bancar şi a economiei. Alenka Bratusek a spus că până în iunie va fi creată “banca rea” care să preia activele cu probleme, vor fi iniţiate privatizări importante, inclusiv ale băncilor, va fi modificată legislaţia muncii şi va continua reforma pensiilor. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, are active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB.

    Conform şefului CE, Jose Barroso, Slovenia trebuie să prezinte în curând un program complet de reforme. Fostul guvern sloven a căzut în februarie, după un val de proteste contra măsurilor de austeritate deja adoptate şi în contextul acuzaţiilor de corupţie la adresa ex-premierului Janez Jansa.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 29 aprilie – 5 mai

    29.04
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru aprilie-iunie

    30.04
    Eurostat anunţă datele privind şomajul în UE în martie şi inflaţia în aprilie

    30.04-1.08
    Expoziţie “Comorile Chinei” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)

    1.05-19.05
    Zilele Europene ale Soarelui, organizate de UE spre a promova energia solară

    2.05
    Şedinţa CA al BNR care va analiza Raportul trimestrial asupra inflaţiei

    2-26.05
    Expoziţia World Press Photo, organizată de World Press Photo Foundation (Piaţa Universităţii, Bucureşti)

    1-5.05
    Clubbing: The Mission 1st of May 2013 (club Guestlist, Mamaia)

    3.05
    Serate muzicale în Biserica Luterană din Bucureşti: concert Mozart cu orchestra Lanto Arte

  • Dogma nr. 1: Pieţele financiare au întotdeauna dreptate

    Toamna trecută, când demonstraţiile anti-austeritate tindeau să se extindă în Europa, Christine Lagarde, şefa instituţiei, pleda pentru o austeritate calibrată la situaţia fiecărei ţări şi “prietenoasă pentru creşterea economică”, iar Olivier Blanchard, economistul-şef al FMI, recunoştea în ianuarie anul acesta că Fondul a ratat prognozele pentru Grecia şi alte ţări europene, fiindcă n-a înţeles modul cum politicile de austeritate subminează creşterea economică.

    Acum, preşedintele CE, Jose Barroso (foto stânga), afirmă că “austeritatea şi-a atins limitele în multe privinţe”, iar comisarul pentru economie şi finanţe, Olli Rehn, spune că statele UE îşi pot permite să ia măsuri de consolidare fiscală într-un ritm mai lent, fiindcă deja eforturile de până acum le-au câştigat credibilitatea pieţelor.

    Glasul (porunca) pieţelor a fost exprimat(ă) clar de Bill Gross, managerul Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, unul dintre marii jucători contra monedei euro şi un mare promotor al reducerii datoriilor prin tăieri de cheltuieli publice (ca toţi investitorii în obligaţiuni). Acum, Gross susţine în Financial Times că “austeritatea fiscală pe termen scurt nu produce creştere economică” şi că investitorii în obligaţiuni “vor şi ei creştere”, fiindcă o ţară care intră în recesiune din cauza austerităţii e prost văzută de pieţe şi îi cresc costurile de îndatorare. QED.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 22-28 aprilie

    22.04
    Eurostat anunţă prima estimare privind deficitul şi datoria publică în UE şi zona euro în 2012

    22.04 – cu poza
    Conferinţa UE-SUA privind dimensiunea transatlantică a reformei financiare (Bank of New York, NY)

    22-23.04 – cu poza
    Consiliul pentru Afaceri Externe al UE pe tema situaţiei din Siria (Bruxelles)

    24.04
    Concert Fanfare Ciocârlia (Silver Church, Bucureşti)

    26.04
    Concert Anathema (Hard Rock Cafe, Bucureşti)

    28.04
    Concert Horia Mihail în cadrul turneului Pianul Călător (Cercul Militar, Braşov)

    20.03-27.04
    Expoziţia “Martine à la plage” (MNAC Anexa, Bucureşti)

    26-28.04
    Festival “Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    26-28.04
    Târgul de covoare “Vintage vs Modern” (Home and Design Mall, Bucureşti)

  • Euro să trăiască, noi să fim sănătoşi

    Deşi cancelarul Angela Merkel dispune de susţinere majoritară în parlament la cinci luni înaintea alegerilor generale, votul a fost precedat de sforţări retorice nefireşti: ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble i-a avertizat pe aleşi că a refuza ajutorul pentru Cipru ar dezlănţui contagiunea crizei asupra întregii zone euro, ceea ce a atras replica unui lider al social-democraţilor care a punctat că dezlănţuirea respectivă ar fi fost mult mai probabilă dacă Ciprul aproba planul susţinut iniţial de Schaeuble, de taxare inclusiv a micilor depunători la bănci.

    Astfel de sforţări trădează, în primul rând, teama celor din Eurogroup de înrăutăţirea perspectivei economice pentru zona euro. FMI estimează, în cel mai nou raport de prognoză privind economia mondială, o scădere a PIB zonei euro de 0,3% în 2013 de către FMI, iar alţi analişti vorbesc deja de criza politică din Italia, de cea bancară din Cipru şi de lipsa de vigoare a redresării economice în China şi SUA ca premise pentru o atitudine pesimistă sau măcar sceptică faţă de posibilitatea relansării economiei europene în acest an.

    Iar pe acest fond, teama cea mai mare a liderilor zonei euro vizează relansarea discuţiilor despre desfiinţarea zonei euro. Partidul Alternativa pentru Germania, care promovează desfiinţarea monedei unice, tocmai şi-a ţinut primul congres la Berlin; CE a îndemnat Grecia să interzică partidul neonazist şi antieuropean Zorile de Aur; în Marea Britanie, iar euroscepticul Nigel Farage a rămas singurul lider care creşte în popularitate.

    În Cipru, preşedintele Nicos Anastasiades (foto, alături de Angela Merkel), a cărui solicitare de sprijin financiar suplimentar a fost respinsă de Bruxelles, a început deja să-i acuze deschis pe partenerii europeni de atitudini prădătoare la adresa economiei ţării sale. “Este întristător că sunt reprezentanţi ai industriei de servicii financiare europene care au profitat de sectorul nostru de servicii financiare, ca să stimuleze relocarea fondurilor către economiile lor”, a spus Anastasiades.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4,52 mld. lei
    bugetul general al Capitalei propus pentru anul în curs, comparativ cu 4,6 mld. lei în 2012, cea mai mare parte a banilor fiind alocaţi pentru RADER şi RATB (854 mld. lei)

    80,75 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 28 februarie 2013 (80,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,6% faţă de 31 decembrie 2012

    36%
    ponderea europenilor cu vârsta între 30 şi 34 de ani care au urmat o formă de educaţie terţiară în 2012, faţă de 34% în 2010 şi 28% în 2005, raportat la ţinta strategiei Europa 2020, care prevede ca până în 2020 ponderea să ajungă la 40%

    340 dolari
    venitul brut pe cap de locuitor (PPP) în Congo în 2011, cel mai mic din lume, la polul opus faţă de cel din Qatar, unde venitul brut pe cap de locuitor a fost de 86.000 dolari, conform Băncii Mondiale

    0,4%
    scăderea producţiei sectorului de construcţii din UE în luna februarie comparativ cu ianuarie, după ce în ianuarie scăzuse cu 1,7%, în timp ce faţă de februarie 2012, scăderea a fost de numai 1,1% faţă de 8,9% în ianuarie