BusinessMagazin

Tag: top

  • Taylor Swift este în prezent cel mai bine plătit muzician din lume

    Editorii de la MailOnline.com au estimat că vedeta americană a încasat onorarii de aproximativ 317 milioane de dolari începând din ianuarie 2015. Veniturile sale sunt generate de single-urile şi turneele sale de succes, dar şi din contracte de publicitate deosebit de profitabile.

    Taylor Swift şi-a lansat cel de-al cincilea album din carieră, “1989”, în octombrie 2014, iar acel material discografic s-a vândut în peste 1,3 milioane de copii doar în primul său weekend, debutând pe primul loc în topuril e din multe ţări ale lumii.

    Pe lângă succesul comercial al albumului în sine, turneul său de promovare – “1989 World Tour” – s-a dovedit la rândul său extrem de profitabil pentru Taylor Swift, întrucât primele cinci concerte din turneu i-au adus încasări de 16,8 milioane de dolari.

    Artista americană a încheiat şi câteva contracte de publicitate importante, cu brandurile Elizabeth Arden, Diet Coke şi Keds.

    La sfârşitul lunii septembrie, Taylor Swift a fost inclusă de revista Forbes în topul pe 2015 al celor mai influenţi oameni de afaceri cu vârste de până la 40 de ani. Tânăra vedetă americană este cel mai bine plasat reprezentant al industriei de divertisment în acest top – “40 Under 40” -, în care ocupă locul al şaselea, graţie opiniilor sale deosebit de ferme în ceea ce priveşte serviciile de streaming muzical.

  • Povestea lui Louis Vuitton, creatorul care a schimbat moda

    Cei mai scumpi pantofi care poartă numele celebrei mărci sunt încălţări bărbăteşti, lansate în 2010, fiind, de fapt, cei mai scumpi pantofi din lume. Pot fi cumpăraţi la Manhattan Richelieu Men’s Shoes, la preţul de 10.000 de dolari perechea. Cu siguranţă că fondatorul afacerii, antreprenorul francez care a dat numele faimoasei mărci, nu şi-a imaginat unde va ajunge firma pe care a fondat-o în 1854, la Paris. Firma de pielărie Louis Vuitton Company aparţine companiei multinaţionale Moët Hennessy Louis Vuitton SA (LVMH), fiind cea mai importantă marcă din portofoliul acesteia. Alte mărci din cele circa 35 de nume reunite de sub umbrela Moët Hennessy Louis Vuitton sunt Bulgari, Guerlain, Moët et Chandon şi Donna Karan.

    Louis Vuitton s-a născut în Cons-le-Sannier, în Franţa, pe 4 august 1821, iar la 16 ani a ajuns la Paris, unde a început să lucreze ca ucenic pentru fabricantul de valize Monsieur Marechal. În 1854 şi-a înfiinţat propria firmă, ale cărei produse au început să fie imitate în scurt timp. În 1885, antreprenorul francez a deschis primul magazin în Londra, pe Oxford Street,m iar apoi, din pricina numeroaselor imitaţii, el a creat în, 1888, imprimeul Damier (tablă de dame) la care a adăugat un logo în care scrie „marque L. Vuitton déposée“, adică „marcă înregistrată L. Vuitton“. În 1892 L.Vuitton a murit, iar administrarea grupului a trecut în mâna fiului său, Georges, care a dezvoltat şi mai mult compania. De pildă, pentru a promova la nivel internaţional produsele, Georges Vuitton a expus produsele la Chicago World’s Fair în 1893. În 1896 a fost lansat celebrul imprimeu Monogram care a devenit emblema companiei. Pe lângă monograma LV apăreau şi alte simboluri grafice (flori, trifoi) inspirate de influenţele japoneze şi orientale din era victoriană târzie. În 1913 a fost deschis boutique‑ul pe bulevardul Champs-Élysées, în Paris. La începutul Primului Război Mondial, Louis Vuitton avea magazine în New York, Washington, Londra, Bombay, Alexandria (Egipt) şi Buenos Aires. În 1936 Georges Vuitton a murit şi fiul său Gaston-Louis Vuitton a preluat controlul firmei familiei. Marca nu este însă lipsită de controverse. Jurnalista franceză Stephanie Bonvicini a publicat în 2004 o carte, „Louis Vuitton, une saga française“, în care povesteşte cum membrii familiei Vuitton au ajutat în mod activ guvernul fantomă condus de Philippe Pétain şi cum au sporit averea familiei făcând afaceri cu germanii. Un purtător de cuvânt al companiei LVMH a comentat: „Asta este o poveste veche. Cartea acoperă o perioadă când era o afacere de familie şi cu mult timp înainte să devină o parte din LVMH. Noi suntem diverşi, toleranţi şi cu toate calităţile unei companii moderne“.

    Louis Vuitton a intrat în România în iunie 2008, cu un magazin de 130 mp în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott în urma unei investiţii care depăşeşte un milion de euro. Anul trecut, vânzările mărcii Louis Vuitton s-au plasat la circa 10,1 miliarde de euro la nivel mondial.

  • România a atras la nouă luni investiţii imobiliare de 600 milioane euro şi ocupă locul 3 în regiunea ECE

    “În majoritatea tranzacţiilor realizate în acest an au fost implicate nume noi de investitori, respectiv CTP Invest, P3, GLL şi Lonestar, după mai mulţi ani în care NEPI şi Globalworth au dominat piaţa”, arată compania imobiliară JLL, implicată în peste 70% din volumul tranzacţiilor din România.

    Cehia a avut o cotă de piaţă de 43% din totalul tranzacţiilor din regiune, fiind urmată de Polonia, cu 28%, România (11%), Ungaria (10%) şi ţările din Europa de Sud-Est (6%).

    “România tranzacţionează proprietăţi prime la un ecart de yield între 150 puncte de bază la office şi 275 puncte de bază la industrial faţă de Polonia şi Cehia. Odată cu îmbunătăţirea susţinută din ultimele 12 luni a indicatorilor economici şi a condiţiilor de finanţare, considerăm că există argumente care să susţină micşorarea acestui ecart în următoarele 12 luni. În orice caz, în condiţii similare de risc, România promite un randament superior al investiţiilor faţă de restul regiunii pentru investitorii care intră acum”, a declarat Silviana Badea, Head of Capital Markets JLL România.

    Anul trecut, tranzacţiile imobiliare din România au totalizat 1,15 miliarde euro, reprezentând un record al ultimilor ani. Volumul a fost influenţat de două tranzacţii mari – achiziţia magazinelor Real de către Auchan, în valoare de 260 – 280 de milioane de euro, şi consolidarea portofoliului Globalworth prin preluarea participaţiei deţinute de fondul german RREEF la mai multe proiecte, în sumă de circa 200 de milioane de euro.

    Structura pe segmente de piaţă arată că tranzacţiile cu birouri şi cu spaţii industriale reprezintă peste 70% din piaţă, restul fiind achiziţii de proiecte de retail. De asemenea, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în acest an, în timp ce valoarea medie a tranzacţiei a scăzut, un indicator că piaţa este mai lichidă şi că investitorii nu mai caută doar proiecte de peste 50 de milioane de euro, ci şi de dimensiuni mai mici.

    “În 2015 interesul investitorilor pentru România a crescut, iar întâlnirile pe care le-am avut la Expo Real confirmă faptul că ţara noastră este din nou pe harta multora dintre ei, indiferent de segmentul de piaţă în care activează. Datorăm în mare parte acest interes creşterii competiţiei şi a preţurilor pentru produse de calitate în Polonia şi Cehia. În trimestrul trei s-au concretizat în contracte semnate tatonările şi negocierile din prima jumătate a anului. Ne aşteptăm ca volumul de tranzacţii din 2015 să depăşească 800 milioane de euro”, a declarat Andrei Văcaru, Capital Markets Consultant&Head of Research Jll România.

    La nivelul regiunii, lunile de vară din acest an au fost atipice, cu o efervescenţă pe piaţa de investiţii imobiliare, care a dus la un volum al tranzacţiilor de 2,8 miliarde de euro în trimestrul al treilea, peste nivelul înregistrat în primele două trimestre în total.

    La nivelul primelor nouă luni, volumul investiţiilor din regiune a ajuns la 5,5 miliarde de euro, cu 22% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • Cine şi de ce a investit în România? Investiţiile străine ca barometru al atractivităţii mediului de afaceri

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei.

    Volumul ISD‑urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. 10 miliarde de de euro au ajuns în România în ultimii şase ani, soldul sumelor aduse de investitorii străini în România reuşind să treacă anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.

    Olanda, Austria şi Germania s-au menţinut în ultimii şase ani pe podium în topul ţărilor care au cele mai mari investiţii străine directe în România, cu o pondere cumulată de peste 50% din total. Franţa, care se plasase din 2009 până în 2013 pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, a coborât o poziţie, cedând locul Ciprului. Singura prezenţă nouă în top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, în timp ce Ungaria a ieşit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% şi Franţa 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export ale României.

    În 2014 s-a înregistrat o creştere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investiţiilor provenind din Olanda, Austria şi Germania, faţă de anul de referinţă 2008.

    Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din ţările din top 10 în anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.

    La finele anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit şi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii străini. Repartizarea soldului ISD pe ţări a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al unei întreprinderi investiţie străină directă din România, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investiţiile au vizat până la finalul anului 2014 în principal industria prelucrătoare. Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine au fost intermedierile financiare şi asigurările (13% din total), comerţul (11,7%), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6%).

    Structural, în anii de criză s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic. În funcţie de localizarea teritorială a sediului social al întreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investiţiilor a fost în principal către regiunea Bucureşti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajungând aici la 35,6 miliarde de euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona centrală a ţării, cu 9,7% din totalul ISD, urmată îndeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. În anul 2014 investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2014 este reprezentată de restructurările de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participaţii şi de dezvoltările de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţii.

    Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9,5 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.

    ISD-urile au ajuns în 2013 la 2,7 miliarde de de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investitţii străine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii şi – 425 milioane de euro credit net de la investitorii străini.

    Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru din acest an şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni 716 milioane de euro (net).

    România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 milioane de euro.

  • Acesta este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele au fost publicate astăzi

    Este una dintre cele mai „sensibile” informaţii despre România, iar Guvernele din toate timpurile au evitat să vorbească despre acest lucru.

    Acesta este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele au fost publicate astăzi

  • Acesta este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele au fost publicate astăzi

    Este una dintre cele mai „sensibile” informaţii despre România, iar Guvernele din toate timpurile au evitat să vorbească despre acest lucru.

    Acesta este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele au fost publicate astăzi

  • Axel Springer a cumpărat 88% din acţiunile Business Insider pentru 343 milioane dolari

    Compania Axel Springer şi-a mărit pachetul de acţiuni deţinut la Business Insider de la 9% la 97% în urma unei tranzacţii de 343 milioane de dolari, potrivit Quartz.

    Mişcarea vine în urma încercării din luna august de a achiziţiona pachetul majoritar de la Financial Times; Axel Springer a pierdut atunci în faţa celor de la Nikkei, care au plătit 1.3 miliarde dolari pentru FT.

    Axel Springer, publisher din Germania, a mai investit în companii digitale precum Mic sau Ozy. Henry Blodget, fondatorul Business Insider, s-a arătat extrem de încântat de cei de la Springer: “Acesta este un proiect pentru multe zeci de ani. Speranţa noastră este că ne vom menţine în top mult timp.”

    Topul celor mai valoroase companii media din lume este condus de Vice (evaluat la 2,5 miliarde dolari), New York Times (1,9 miliarde dolari) şi The Economist (1,5 miliarde dolari). Business Insider este estimată la 442 milioane dolari.

  • Ţara unde se vând cele mai scumpe bilete la meciurile de fotbal

    Campionatul de fotbal, Premier League din Anglia, are cele mai scumpe bilete la meciuri. În medie, un bilet se vinde cu 82 de dolari. Podiumul este completat de Spania, 78 de dolari, şi de Italia cu 76. În timp ce biletul cel mai ieftin este în Africa de Sud, doar 9,6 dolari. Surprinzător, pe locurile 4 şi 5 se află Elveţia şi Statele Unite, cu bilete care se vând cu 52,8, respectiv 46,2 dolari.

    Însă cea mai bună ligă de fotbal (în funcţie de costul biletului şi valoarea fotbalului arătat) nu este Premier League, ci Bundesliga (Germania) cu o valoare de 12,6. În acest top, Bundesliga este urmată de La Liga (Spania), Primeira Liga (Portugalia), Premier League (Anglia) şi Primera Division (Argentina).

    Clasamentele au fost realizate de Compania de transport, Goeuro, împreună cu publicaţia OneFootball. 

    În 2014, Borussia Dormund a avut cea mai mare medie de spectatori (80.295), urmată de Manchester United (75.205) şi de Barcelona  (72.115). În topul 100 al echipelor de fotbal din Europa, din punct de vedere al spectatorilor, au fost 27 de cluburi din Angla, 23 din Germania, 12 din Spania, 10 din Italia, 8 din Franţa, 5 din Olanda, 4 din Belgia, 2 din Turcia, Portugalia, Ucraina, Scoţia şi un singur club din Elveţia.

  • 9 lucruri pe care cofondatorul Apple le-a povestit unei eleve de 14 ani

    Când Steve Wozniak era copil, îşi dorea să devină profesor pentru clasa a cincea, potrivit unui interviu pe care i l-a acordat lui Sarina Khemchandani, o elevă în vârstă de 14 ani. Ideea îi surâde în continuare, scrie entrepreneur.com.

    ”Să fiu mentor este principalul lucru pe care vreau să îl fac în lume, mentorii au fost importanţi în fiecare pas al vieţii mele”, a declarat el. Acesta este unul dintre motivele pentru care a decis să o întâlnească pe elevă şi să îi acorde un interviu pe care ea să îl publice pe webiste-ul ei, ReachAStudent. Eleva i-a trimis o solicitare de interviu cofondatorului Apple după ce a citit cartea sa, iWoz. El nu i-a răspuns, dar a acceptat să discute cu ea în momentul în care a participat la un eveniment din Orlando, Florida. 

    ”Eram destul de şocat când mi-a scris spunându-mi că îmi va acorda un interviu. Am avut la dispoziţie câteva minute pentru a scrie câteva întrebări şi nu aveam idee referitor la ce să mă aştept. Ne-am întâlnit pe un hol la hotelul Hilton şi i-am luat interviul chiar acolo. Eram înconjuraţi de foarte mulţi oameni şi ne distrăgeau atenţia cu poze. Mă gândesc în continuare la câteva dintre lucrurile pe care mi le-a spus”, a declarat adolescenta. 

    Entrepreneur.com a realizat un top al celor mai importante lucruri pe care le-a declarat în cadrul interviului acordat adolescentei:

    1. A descris cum faptul că era un ”tocilar” în liceu l-a transformat într-un outsider.

    2. A construit prima maşinărie care reprezenta o tentativă de computer în clasa a opta, în cadrul unui concurs de ştiinţă.

    3. A devenit bun la ingineria de hardware de calculator în timp ce studia matematică, electronică şi design de computere pe cont propriu în timpul liceului.

    4. A povestit faimoasa întâmplare în care l-a cunoscut pe Steve Jobs, pe care i l-a prezentat prietenul lui, Bill Fernandez (devenit ulterior primul angajat al Apple) ”Avea doar 16 ani. I-am arătat câteva cântece, cum ar fi cele ale lui Bob Dylan. Am devenit foarte buni prietenei, iar cinci ani mai târziu am fondat împreună Apple.”

    5. A oferit elevilor şi studenţilor următorul sfat: ”faceţi teme suplimentare pentru disciplinele voastre preferate.”

    ”Nu vă aşteptaţi să obţineţi educaţia de care aveţi nevoie în şcoală, nici măcar în  facultate- şcolile te învaţă deseori să faci acelaşi lucru ca şi restul.”

    6. A oferit un sfat şi viitorilor ingineri: ”Munca voastră nu va face nimănui un bine dacă nu devine un produs vandabil.”

    7. A oferit şi sfaturi despre cum să transformi un produs într-unul excepţional: ”Faceţi lucrurile pe care aţi vrea voi înşivă să le folosiţi şi încercaţi să le îmbunătăţiţi.”

    8. A vorbit şi despre alegerea universităţii perfecte.

    Wozniack era un geniu cu rezultate care ar fi putut să îl înscrie cu uşurinţă în cadrul Massachusetts Institute of Technology, dar, după ce a vizitat Universitatea Colorado din Boulder şi a văzut zăpădă pentru prima dată, a decis să rămână acolo.

    9. A făcut atâtea farse în şcoală încât are 100 de favorite. Totuşi, a povestit despre una dintre ele: a strecurat un anunţ referitoar la un viitor discurs al şefului de administraţie de la Stanford pe tema învăţământului superior privativ de libertate. Elevii au înţeles gluma şi au râs, dar profesorii au crezut că este vorba despre un anunţ real.

     

  • 9 lucruri pe care cofondatorul Apple le-a povestit unei eleve de 14 ani

    Când Steve Wozniak era copil, îşi dorea să devină profesor pentru clasa a cincea, potrivit unui interviu pe care i l-a acordat lui Sarina Khemchandani, o elevă în vârstă de 14 ani. Ideea îi surâde în continuare, scrie entrepreneur.com.

    ”Să fiu mentor este principalul lucru pe care vreau să îl fac în lume, mentorii au fost importanţi în fiecare pas al vieţii mele”, a declarat el. Acesta este unul dintre motivele pentru care a decis să o întâlnească pe elevă şi să îi acorde un interviu pe care ea să îl publice pe webiste-ul ei, ReachAStudent. Eleva i-a trimis o solicitare de interviu cofondatorului Apple după ce a citit cartea sa, iWoz. El nu i-a răspuns, dar a acceptat să discute cu ea în momentul în care a participat la un eveniment din Orlando, Florida. 

    ”Eram destul de şocat când mi-a scris spunându-mi că îmi va acorda un interviu. Am avut la dispoziţie câteva minute pentru a scrie câteva întrebări şi nu aveam idee referitor la ce să mă aştept. Ne-am întâlnit pe un hol la hotelul Hilton şi i-am luat interviul chiar acolo. Eram înconjuraţi de foarte mulţi oameni şi ne distrăgeau atenţia cu poze. Mă gândesc în continuare la câteva dintre lucrurile pe care mi le-a spus”, a declarat adolescenta. 

    Entrepreneur.com a realizat un top al celor mai importante lucruri pe care le-a declarat în cadrul interviului acordat adolescentei:

    1. A descris cum faptul că era un ”tocilar” în liceu l-a transformat într-un outsider.

    2. A construit prima maşinărie care reprezenta o tentativă de computer în clasa a opta, în cadrul unui concurs de ştiinţă.

    3. A devenit bun la ingineria de hardware de calculator în timp ce studia matematică, electronică şi design de computere pe cont propriu în timpul liceului.

    4. A povestit faimoasa întâmplare în care l-a cunoscut pe Steve Jobs, pe care i l-a prezentat prietenul lui, Bill Fernandez (devenit ulterior primul angajat al Apple) ”Avea doar 16 ani. I-am arătat câteva cântece, cum ar fi cele ale lui Bob Dylan. Am devenit foarte buni prietenei, iar cinci ani mai târziu am fondat împreună Apple.”

    5. A oferit elevilor şi studenţilor următorul sfat: ”faceţi teme suplimentare pentru disciplinele voastre preferate.”

    ”Nu vă aşteptaţi să obţineţi educaţia de care aveţi nevoie în şcoală, nici măcar în  facultate- şcolile te învaţă deseori să faci acelaşi lucru ca şi restul.”

    6. A oferit un sfat şi viitorilor ingineri: ”Munca voastră nu va face nimănui un bine dacă nu devine un produs vandabil.”

    7. A oferit şi sfaturi despre cum să transformi un produs într-unul excepţional: ”Faceţi lucrurile pe care aţi vrea voi înşivă să le folosiţi şi încercaţi să le îmbunătăţiţi.”

    8. A vorbit şi despre alegerea universităţii perfecte.

    Wozniack era un geniu cu rezultate care ar fi putut să îl înscrie cu uşurinţă în cadrul Massachusetts Institute of Technology, dar, după ce a vizitat Universitatea Colorado din Boulder şi a văzut zăpădă pentru prima dată, a decis să rămână acolo.

    9. A făcut atâtea farse în şcoală încât are 100 de favorite. Totuşi, a povestit despre una dintre ele: a strecurat un anunţ referitoar la un viitor discurs al şefului de administraţie de la Stanford pe tema învăţământului superior privativ de libertate. Elevii au înţeles gluma şi au râs, dar profesorii au crezut că este vorba despre un anunţ real.