Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit
Ce anume ne va asigura oraşe sănătoase, zone rurale verzi, oceane curate şi un viitor pentru copiii noştri? Într-un cuvânt: investiţiile. În perioada 30 mai – 3 iunie, comisia europeană va găzdui săptămâna verde, un eveniment care se va desfăşura în întreaga europă şi care va ilustra că realizarea unui compromis între economie şi mediu este o idee depăşită. În schimb, viitorul nostru va fi clădit pe investiţii care integrează oportunităţi de natură economică şi practici durabile în domeniul mediului. Voi marca, în fiecare zi a săptămânii, printr-o perspectivă diferită, legătura dintre investiţii şi viitorul nostru în materie de mediu.
Se spune că „necesitatea este mama invenţiilor“, însă, în cazul investiţiilor, necesitatea joacă rolul „mătuşii înstărite“. Săptămâna verde va arăta că pentru a înregistra progrese trebuie să încurajăm întreprinderile inovatoare şi pe cele dispuse să îşi asume riscuri, fără a pune accentul exclusiv pe întreprinderile care generează invenţii. Uneori, investitorii sunt cei care îşi asumă cele mai mari riscuri, generând totodată inovaţii notabile. Accesul la finanţare poate fi dificil pentru firmele din sectoarele de mediu, din cauza neînţelegerii noilor modele de afaceri din cadrul acestora. Proiectele pot fi prea riscante sau se pot extinde pe o perioadă prea îndelungată pentru investitorii tradiţionali.
Cu toate acestea, a nu lua în seamă presiunile de mediu reprezintă în sine un risc pentru investitori. Presiunile asupra resurselor pot genera şocuri de ofertă şi fluctuaţii de preţuri, cu un impact puternic asupra performanţei investiţiilor, iar administratorii de fonduri şi investitorii sunt nevoiţi astfel să acorde o atenţie tot mai mare acestor factori. Totodată, multe întreprinderi adoptă o perspectivă pe termen mai lung, conştientizând că investiţiile derulate în funcţie de performanţele trimestriale prezintă un grad ridicat de risc, nefiind capabile să genereze profituri durabile. La rândul lor, guvernele analizează normele privind obligaţiile fiduciare conexe, guvernanţa şi raportările, pentru a soluţiona aceste disfuncţionalităţi ale pieţei de la nivelul sistemelor noastre financiare.
Planul de investiţii pentru Europa abordează tocmai acest aspect. Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), aflat în centrul acestui plan de investiţii, are ca obiectiv general mobilizarea unor investiţii în valoare de cel puţin 315 miliarde de euro la nivelul Europei în decursul a trei ani, estimându-se că până la sfârşitul anului 2015 au fost deja realizate investiţii de 50 de miliarde de euro. Investiţiile din cadrul FEIS vor contribui la mobilizarea de investiţii private, în special în domenii în care băncile comerciale ezită să se implice. Din totalul de 54 de proiecte preselectate de Banca Europeană de Investiţii pentru a beneficia de finanţare din FEIS, 18 sunt în domeniul mediului. Aceasta reprezintă o adevărată inovare. Alte instrumente, precum mecanismul de finanţare a capitalului natural, reuşesc să combată subevaluarea capitalului natural şi exploatează potenţialul serviciilor ecosistemelor, iar unele state membre deschid calea pentru lansarea de obligaţiuni ecologice.
Se spune, de asemenea, că „investiţia în asumarea rolului de lider este una rentabilă“. Cu siguranţă, aceasta se aplică în cazul asumării rolului de lider orientat către mediu, astfel cum am văzut în ultimii ani. Întreprinderile care au reuşit cel mai bine să atenueze impactul recesiunii sunt cele care şi-au asumat roluri de lider, care au luat în calcul provocările în materie de mediu şi care au investit în proiecte orientate către viitor. În UE, industriile ecologice au înregistrat o creştere de peste 50% în perioada 2000-2011, iar numărul locurilor de muncă din sectorul bunurilor şi serviciilor de mediu s-a majorat de la 2,9 la 4,3 milioane în intervalul 2000-2012.
Economia circulară este un exemplu ilustrativ în acest sens. Dacă este proiectată corect, economia circulară poate genera beneficii pe trei paliere – economic, social şi de mediu.
Pentru a produce cu adevărat aceste schimbări, trebuie să furnizăm condiţiile-cadru pentru sporirea încrederii investitorilor şi trebuie să stimulăm orientarea sistemului financiar către proiecte durabile, nu doar în sensul susţinerii bunurilor şi serviciilor ecologice, ci şi pentru finanţarea de soluţii durabile în agricultură, industrie, energie, apă, construcţii, transporturi, salubrizare şi în multe alte domenii.
În fiecare zi a săptămânii verzi vom adresa una din următoarele întrebări:
• Cum putem transforma oraşele în spaţii optime pentru locuit?
• Cum asigurăm menţinerea sănătăţii şi a productivităţii pe termen lung a zonelor noastre rurale?
• Cum finanţăm schimbările necesare pentru a ne construi un viitor mai verde?
• Cum asigurăm sănătatea şi productivitatea pe termen lung a oceanelor noastre?
• Cum asigurăm prosperitatea şi bunăstarea pe termen lung a generaţiilor viitoare?
Uniunea Europeană a deschis calea eforturilor dedicate construirii unui sistem financiar care să sprijine dezvoltarea durabilă, însă rămân în continuare multe de realizat. Dacă ne unim eforturile şi ideile creative, vom putea găsi cu siguranţă răspunsuri la aceste întrebări şi împreună ne vom asuma angajamentul de a adopta o serie de măsuri pentru investirea într-un viitor mai verde. Sper că Săptămâna Verde va constitui o sursă de inspiraţie pentru dumneavoastră şi că veţi lua parte la nenumăratele discuţii şi dezbateri indiferent de locul unde vă aflaţi şi de timpul de care dispuneţi.
