“A fost emis ordinul presedintelui ANRE 45 din 23 decembrie 2010
(…) care a intrat in vigoare in 1 ianuarie 2011”, se arata
intr-un raport al Transelectrica transmis, luni, Bursei de Valori
Bucuresti (BVB).
Totodata, tarifele platite de companii pentru serviciile OPCOM,
operatorul pietei de energie, controlat de Transelectrica, au ramas
la 0,3 lei/MWh.Transelectrica este controlata de stat, prin
intermediul Ministerului Economiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Suntem martori ai unei competitii acerbe la nivel global si se
pare ca acest lucru se va intensifica in continuare. Companiile se
lupta pentru cote de piata si nu este nicio surpriza ca presiunea
pe costuri este riscul care a urcat cel mai rapid in top fata de
clasamentul realizat anul trecut; pentru a ajunge la un pret corect
companiile trebuie sa-si optimizeze costurile”, declara Andrew
Embury, Advisory Leader, Ernst & Young EMEIA.
Topul celor mai importante zece riscuri in afaceri (Pozitia
ocupata in 2010)
1. Regulamente si conformitatea (1)
2. Taierile de costuri (6)
3. Revenirea lenta / mentinerea recesiunii (3)
4. Riscuri de piata (nou intrat in top)
5. Presinea pe preturi (15)
6. Gestionarea talentelor (4)
7. Accesul la creditare (2)
8. Riscul aceeptarii sociale / CSR (9)
9. Cresterea rolului guvernelor (nou intrat in top)
10. Tehnologiile emergente (13)
Studiul a fost realizat de Oxford Analytica pe un panel de 75 de
manageri si analisti, reprezentand sapte industrii.
Daca te-ai decis sa cumperi un telefon inteligent sau poate
vrei, de ce nu, unul obisnuit, magazinele online au oferte foarte
tentante mai ales in aceasta perioada!
Cel mai bine este sa faci o cercetare prealabila pe Internet ca
sa-ti dai seama care sunt preturile si aici iti sar in ajutor cele
doua site-uri destul de bine si rapid updatate: price.ro si
compari.ro.
Dupa ce faci aceasta rapida trecere in revista o sa intelegi mai
bine de ce emag.ro si “clona” sa, in ochii rautaciosilor, evomag.ro
nu mai sunt considerate de multi etalon la categoria “cel mai
ieftin produs”.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Tronsonul va avea o lungime de 38,8 kilometri, ceea ce inseamna
ca un singur kilometru va costa aproape 7,4 milioane de euro.
Surse din CNADNR au declarat ca explicatia acestei situatii este
data de faptul ca in estimarile initiale, la care s-ar aplica
standardele de cost, nu sunt incluse o serie de costuri adiacente:
lucrarile de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrari de
consolidare si stabilizare a terenului, lucrari hidrotehnice,
tuneluri, noduri rutiere si intersectii denivelate, restabiliri
legaturi rutiere, alte dotari ale drumului (iluminat, panouri
antiorbire, parcari, centre de intretinere etc. ), lucrari pentru
protectia mediului, monitorizare si telefonizare, costurile cu
exproprierile, relocarea sau protejarea utilitatilor existente,
cheltuieli pentru proiectare, consultanta si asistenta tehnica,
costuri “diverse si neprevazute”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
In urma vanzarii unui model de baza iPad, Apple are o marja de
profit de 40%, echivalentul a aproximativ 200 de dolari. “Un iPad
care are o memorie de 16 GB are un pret de productie de aproximativ
270,5 dolari”, explica Brian Marshall, analist in cadrul companiei
Broadpoint AmTech. Potrivit acestuia, costurile celor mai
importante componente ale tabletei sunt impartite astfel: ecranul
de 9,5 inci – 100 de dolari, procesorul – 15 dolari, memoria de 16
GB – 25 de dolari, iar carcasa 25 de dolari. Restul de bani sunt
cheltuiti cu alte componente sau cu serviciile de fabrica, asa cum
este cel de garantie.
“Pretul scazut al materialelor folosite in fabricarea iPad face
parte din strategia companiei Apple de a reduce, in timp, pretul de
vanzare al acestui dispozitiv”, afirma analistul Francis Sideco de
la compania de cercetare de piata iSuppli. Asa incat, daca cei de
la Apple vor dori sa reduca pretul de vanzare, vor avea de unde.
Apple spera ca succesul inregistrat de iPad sa fie reeditat cu
iPhone 4G, telefonul de ultima generatie pe care compania l-a
lansat in iunie. Calitatea, partea electronica si interfata au fost
bune in ambele cazuri, compara Kevin Keller, analist principal al
iSuppli, referindu-se la crearea si producerea celor doua aparate.
Iar materialele folosite la crearea celei de-a patra generatii de
iPhone nu sunt diferite de cele utilizate in crearea iPhone-urilor
lansate anterior. “Daca smartphone-ul lansat de Apple isi va
mentine pretul actual, compania va fi capabila sa mentina marjele
care pana acum i-au permis sa isi dezvolte o rezerva colosala de
bani lichizi – a carei marime este depasita doar de Microsoft”,
adauga Keller.
Cele mai reduse costuri de fabricare a iPhone 4G sunt
inregistrate in fabricile din Shenzhen, un orasel din sudul Chinei,
detinut de Hon Hai Group of Taiwan, cea mai mare fabrica de
electronice din Asia, care are aproximativ 800.000 de angajati in
China si contracte cu Apple, HP si Dell. Aici, muncitorii sunt
platiti cu mai putin de un dolar pe ora sa asambleze si sa ambaleze
produsele pentru cele mai cunoscute branduri din lume. “China
obtine un profit foarte mic de pe urma acestei piete”, spune Jason
Dedrick, profesor la Syracuse University si autor al mai multor
studii despre lantul de dezvoltare a produselor Apple. Mare parte
din valoarea produselor de varf este concentrata la inceputul si la
sfarsitul procesului, adica de catre compania care l-a creat,
distribuitori si comercianti.
In urmatoarea perioada insa, aprecierea monedei chineze si
cresterea costului vietii, inclusiv al locuintelor, vor stimula o
majorare a costului de fabricatie a electronicelor, asa incat
clientii fabricilor de electronice care s-au obisnuit sa-si procure
gadgeturile la preturi de nimic va trebui sa isi schimbe strategia.
Sa fabrici in China va deveni in timp din ce in ce mai scump si
producatorii vor fi nevoiti sa plateasca mai mult pentru noile
linii de netbook-uri, camere digitale sau smartphone-uri. Deja New
York Times a relatat ca “proprietari disperati de fabrici isi muta
productia din centrul de productie a electronicelor de la Shenzhen
catre zone cu costuri mai mici, spre vestul indepartat al tarii si
chiar in zonele muntoase din interiorul Chinei”.
Companiile de produse electronice incearca acum sa gaseasca o
modalitate pentru a iesi la lumina cu marirea costurilor de
productie, desi deja pana acum au economisit tot ce au putut,
constata Jenny Lai, analist tehnologic la CLSA, o firma de servicii
financiare cu sediul in Hong Kong. Spre deosebire de alte companii,
Apple se poate descurca destul de bine, deoarece are o marja de
profit de 60% si poate absorbi unele costuri suplimentare. Alti
producatori de calculatoare personale, telefoane mobile si
componente, intre care HP, Dell si LG, au marje de profit mult mai
mici, iar problemele vor fi mult mai mari pentru ei, adauga Jenny
Lai.
Cresterea costurilor in China ar putea face ca marii producatori
de electronice sa se orienteze catre alte destinatii, cum ar fi
Vietnam, India sau Indonezia. Vicepresedintele Asociatiei
Fabricantilor de Electronice si Electrocasnice din Taiwan, Luo Huai
Jia, spune ca organizatia pe care o conduce incurajeaza
producatorii de electronice taiwanezi sa faca fabrici si in alte
tari din Asia, unde mana de lucru este mai ieftina. Compania Compal
Electronics, care face notebookuri si alte produse electronice
pentru branduri mari precum HP si Dell, a terminat de curand
constructia unei fabrici de notebookuri in Vietnam. Chihming Chang,
purtatorul de cuvant al Compal Electronics, a precizat ca mai mult
de 80% din productia Compal este concentrata in China in prezent si
ca, in afara de noua unitate din Vietnam, compania mai are o
fabrica in Brazilia.
O alta companie, numita TVP, care ofera produse pentru Dell,
Sony si producatorii de televizoare Vizio si Philips, vede o
tendinta globala in mutarea fabricilor din China catre locuri mai
ieftine. Insa, in momentul actual, TVP se teme sa se mute din cauza
instabilitatii politice si a lipsei de muncitori calificati in
Vietnam si Indonezia. “In plus, din moment ce avem cea mai mare
parte a productiei in China, costul mutarii va fi imens”, a spus
Vijoo Lee, manager si investitor in cadrul TVP.
Cu toate ca produsele Made in China vor ramane dominante in
urmatorii ani, nu va fi o surpriza daca Made in Vietnam sau Made in
Indonesia vor deveni mai evidente odata cu imbunatatirea sistemului
economic si a infrastructurii in aceste tari in dezvoltare. In
prezent, piata serviciilor de productie pentru industria de
electronice este dominata de trei companii: Foxconn, Flextronics si
Jabil Circuit, care produc si asambleaza pentru toate marile
branduri de produse electronice din lume, ceea ce inseamna o piata
de 250 de miliarde de dolari. Situatia nu mai poate ramane insa ca
pana acum: asa cum s-a vazut in urma recentului scandal care a
implicat sinuciderea unor muncitori la Foxconn din cauza
conditiilor de munca si a salariului mizer, presiunea in directia
majorarii salariilor este de asteptat sa creasca in continuare, iar
autoritatile de la Beijing nu numai ca nu se opun acestei tendinte,
ci o incurajeaza, cu consecinta ca regulile jocului in privinta
“Chinei celei ieftine” vor sfarsi prin a se schimba, indiferent
daca firmele occidentale vor sau nu sa accepte asta.
Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010
care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.
Costurile au scazut cu 1,9%, in conditiile unor cheltuieli mai
scazute de personal si ale revizuirii strategiei de extindere a
retelei, insa in al treilea trimestru au crescut cu 9,9% fata de
trimestrul anterior, partial din cauza majorarii TVA.
Costurile nete cu provizioanele de risc au fost de 386 milioane de
euro, in crestere de la 332,4 milioane anul trecut, “in conditiile
in care in special IMM-urile au continuat sa resimta constrangeri
in ceea ce priveste fluxurile de numerar, lichiditatea si
profitabilitatea, iar ajustarile macroeconomice au afectat
inevitabil nivelul veniturilor gospodariilor si comportamentul
acestora in privinta cheltuielilor”.
“Adoptam o abordare prudenta a riscului, dat fiind contextul
economic inca dificil. BCR este bine pregatita pentru a face fata
cu succes acestei situatii; vom continua sa ne ajutam clientii sa
traverseze aceasta perioada precum si sa cautam solutii pentru a
ajuta Romania sa reia cresterea economica”, a declarat Dominic
Bruynseels, CEO al BCR.
BCR este cea mai mare banca din Romania, cu o cota de 46% din
activele bancare, 24% din piata creditelor pentru companii, 27% din
creditele de retail si 28% din totalul depozitelor din
sistem.
In septembrie, BCR avea cea mai mare pondere a creditelor
neperformante din grup, respectiv 17,4%, urmata de filiala din
Ungaria, cu 11%. Oficialii Erste au precizat ca formarea de credite
neperformante a continuat pe parcursul anului curent in Romania,
insa intr-un ritm ceva mai scazut decat anul trecut.
Rata de solvabilitate se situa la sfarsitul lui septembrie la
circa 12,6% conform standardelor contabile romanesti, peste nivelul
de 10% cerut de BNR.
Daca rezultatele inregistrate de grupul Erste in Cehia, Slovacia si
Austria in al treilea trimestru indica faptul ca aceste piete se
indreapta spre redresare, situatia este diferita in Romania si
Ungaria, unde masurile de austeritate fiscala (in Romania),
respectiv noua taxa pe banci (in Ungaria) afecteaza rezultatele
filialelor locale, a afirmat Andreas Treichl, CEO al Erste, cu
ocazia prezentarii rezultatelor grupului, la Londra.
Anterior, Andreas Treichl precizase ca in toata Europa de Est
creditele neperformante vor incepe sa scada anul acesta, cu
exceptia Romaniei si a Ungariei.
Erste Group a avut in ianuarie-septembrie un profit net de 737
milioane de euro, in crestere cu 2,3% fata de aceeasi perioada a
anului trecut. In al treilea trimestru, profitul net a crescut cu
16%, la 265 de milioane de euro.
Provizioanele au crescut in primele noua luni cu aproape 10%, la
1,59 miliarde de euro. In al treilea trimestru insa au scazut la
504,2 milioane de euro, fata de 557,1 milioane de euro in aceeasi
perioada din 2009.
Profiturile Erste, proprietarul BCR, s-au redus in primele noua
luni in toate cele sapte filiale din Europa de Est, cu exceptia
Slovaciei, unde profitul net a crescut.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) propune
costuri standardizate pentru fiecare tip de lucrare si marje de
profit pentru constructori de 5-10%.
Viitorii kilometri de autostrada construiti in Romania vor avea
un pret-etalon sensibil diferit in functie de aspectul reliefului
unde urmeaza sa fie construiti. Astfel, un kilometru de autostrada
de la ses urmeaza sa fie contractat pentru 3.860.000 de euro. Un
kilometru construit intr-o zona de deal este evaluat, conform
standardelor de cost ale ministerului, la 5.050.000 de euro, in
timp ce unul similar, dar dintr-o zona montana, va avea un pret de
6.100.000 de euro. Conform propunerilor specialistilor din MTI,
reabilitarea unui kilometru de cale ferata, pe o linie dubla
electrificata, ar trebui sa coste 4. 998.000 de lei, adica
aproximativ 1.190.000 de euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In anii ’90, productia unui joc video nu presupunea costuri de
productie mai mari de cateva zeci de mii de dolari, iar bugetul de
200.000 de dolari alocat jocului Doom, lansat in 2003, a parut
exorbitant la acea vreme, jocul fiind cel mai scump de pana atunci.
In prezent, suma nu acopera nici macar o luna din timpul necesar
productiei unui joc, care poate ajunge la cativa ani.
Producatorii se inghesuie sa investeasca sume cat mai mari, deja
de ordinul zecilor de milioane de euro, intrucat costul de
productie a devenit un indicator in industria jocurilor pentru
succesul pe care il va avea un anumit titlu, avand in vedere
tendinta consumatorilor de a inclina spre jocuri cu o grafica tot
mai avansata, implicit mai scumpe.
Consolele de jocuri video au fost si ele unul dintre factorii
care au dus la cresterea costului de productie al unui joc.
Dezvoltarea necesita o echipa mult mai mare decat in cazul
jocurilor lansate in urma cu zece ani, mai ales ca atentia la
detaliu, fie ca este vorba de personaje sau doar de decor, este
esentiala.
In mod normal, bugetele de productie variaza intre 10 si 15
milioane de euro, fara a lua in calcul si costul de promovare, insa
o serie de jocuri au inghitit investitii cel putin de trei ori mai
mari. Jocul Spider Man 3 dezvoltat de Activision a presupus un cost
de peste 27 de milioane de euro, cifra care doar se apropie de cea
cheltuita pentru primele zece cele mai costisitoare jocuri produse
pana acum. Recordul l-a batut Grand Theft Auto 4, cu o investitie
de aproape 80 de milioane de euro, insa cele mai multe dintre
titlurile cu cele mai mari costuri de productie s-au invartit in
jurul mediei de 40 de milioane de euro.
După nouă ani de război antiterorist şi după doi ani de criză
economică, până şi Departamentul Apărării din SUA (DoD) – care se
bucură de un buget anual de peste 700 de miliarde USD – trebuie să
strângă cureaua. Departe de programele de austeritate care au
afectat cheltuielile cu forţele armate în alte state ale lumii, o
economie a devenit necesară în contextul alocării a peste 1.000 de
miliarde USD în “războiul global antiterorist”, începând cu
octombrie 2001.
Cititi mai multe pe www.gandul.info