Tag: cheltuieli

  • Fitch a ridicat ratingul Romaniei, plasata acum in categoria recomandata investitorilor

    Calificativul pentru datoriile pe termen lung in valuta ale
    Romaniei a fost ridicat de la BB+ la BBB, cel pentru datoriile pe
    termen lung in lei de la BBBB- la BBB+, cel pentru datoriile pe
    termen scurt in lei de la F3 la B, iar ratingul suveran a crescut
    de la BBB la BBB+.

    “Pe ansamblu s-a constatat o reducere a riscurilor care ar greva
    ratingul si care justifica reintoarcerea ratingului tarii in
    categoria celor recomandate investitorilor”, a explicat Ed Parker,
    sef al departamentului de ratinguri suverane pentru tarile din EMEA
    (Europa emergenta, Orientul Mijlociu si Africa).

    Agentia noteaza ca redresarea economiei se bazeaza pe cresterea
    puternica a exporturilor, in timp ce contractia cererii interne a
    contribuit la scaderea deficitului de cont curent de la 11,6% in
    2008 la 4,2% in 2010.

    Deficitul bugetar a fost redus si el, dupa “masuri fiscale
    dureroase” echivalente cu circa 5% din PIB din 2008 pana acum si
    sustinute de evolutia ciclului economic. Fitch considera ca tinta
    de deficit de 4,9% din PIB (metodologie ESA95) va fi atinsa, ceea
    ce inseamna o scadere notabila de la 6,4% in 2010 si 8,5% in 2009.
    Datoria publica era la sfarsitul anului trecut la 30,8% din PIB,
    statul a iesit cu succes pe pietele externe de capital si a inceput
    sa extinda scadentele la care se imprumuta pe piata interna.

    Fitch crede insa ca va fi nevoie de masuri suplimentare pentru a
    indeplini tinta de deficit bugetar de 3% in 2012, in condiiile in
    care exista riscul unor relaxari de politici care tin de anul
    electoral. “Desi coalitia de opozitie s-a angajat sa respecte
    tintele convenite cu FMI si UE, partidele componente au facut
    cateva promisiuni costisitoare in materie de micsorare a
    impozitelor si de crestere a cheltuielilor.”

    Celalalt risc pentru Romania este legat de sectorul financiar, cu
    credite neperformante inca in crestere (13% din total la finele lui
    aprilie), desi rata de adecvare a capitalului in banci este buna,
    de 14,9%, iar nivelul de provizionare este adecvat. In plus, 16%
    din activele sistemului bancar sunt detinute de grupuri grecesti,
    “desi Fitch intelege ca aceste banci nu au o expunere semnificativa
    la obligatiunile de stat elene”.

    Inflatia a fost relativ mare, de 8,4% in mai, partial din cauza
    unor factori temporari (cresterea TVA din 2010 si scumpirea
    alimentelor si a energiei pe plan international). Inflatia va
    scadea in a doua jumatate a anului, gratie efectului de baza
    (disparitia bazei de calcul de pana la majorarea TVA, dupa luna
    iunie), dar “va ramane semnificativ peste tinta BNR de 3% si este
    putin probabil sa reintre in grafic pana la finele lui 2012”.

    Agentia adauga ca ratingurile ar putea fi reduse daca apar relaxari
    importante ale disciplinei fiscale sau efecte severe ale socurilor
    externe (de pilda, “problemele la nivelul grupurilor financiare
    grecesti ar putea eroda perceptia privind solvabilitatea
    Romaniei”). In acelasi timp, o crestere robusta a PIB, convergenta
    de venituri cu UE si reformele structurale vor putea duce la o
    imbunatatire a ratingurilor.

    Analistii Raiffeisen Bank noteaza ca dupa ce Fitch a anuntat
    imbunatatirea de rating, leul a castigat circa 0,6% fata de euro,
    adaugand ca “data fiind deprecierea din ultima luna si recenta
    relaxare a incertitudinilor pe pietele externe, consideram ca sunt
    posibile noi aprecieri ale leului in perioada urmatoare”.

  • Veniturile si cheltuielile populatiei din primele trei luni au ramas la fel ca in trimestrul anterior

    In trimestrul anterior, veniturile totale medii lunare au fost
    de 2.308 lei, iar cheltuielile medii lunare de 2.114 lei. Potrivit
    rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in primele trei luni
    ale acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in
    termeni nominali, 2.318 lei pe gospodarie si 804 lei pe persoana.
    Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.867 lei lunar pe
    gospodarie (648 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 450
    lei lunar pe gospodarie (156 lei pe persoana). Salariile si
    celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa
    de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tarile cu cele mai mari datorii

    Pe parcursul crizei financiare, multe dintre economiile
    nationale au apelat la guvern si la creditorii straini pentru
    sprijin financiar, care se traduce in cresterea cheltuielilor,
    imprumuturi si, in cele mai multe cazuri in cresterea datoriei
    nationale.

    1.Irlanda – 1.305% Datoria externa (ca % din PIB): 1,305%.
    Datoria externa bruta: 2.25 trilioane de dolari. PIB 2009: 172.5
    miliarde. Datoria externa pe cap de locuitor: 535,529 dolari

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeana va propune o taxa pe tranzactiile financiare si inghetarea cheltuielilor agricole

    Taxa pe tranzactiile financiare are rolul sa aduca la bugetul UE
    venituri anuale de 50 miliarde euro, dar opozitia Marii Britanii si
    Germaniei face ca transformarea propunerii in lege sa fie extrem de
    improbabila.
    “Este clar sa exista o opozitie ideologica puternica fata de
    proiect, din partea mai multor tari, intre care si Marea Britanie”,
    a spus una dintre surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeana va propune o taxa pe tranzactiile financiare si inghetarea cheltuielilor agricole

    Taxa pe tranzactiile financiare are rolul sa aduca la bugetul UE
    venituri anuale de 50 miliarde euro, dar opozitia Marii Britanii si
    Germaniei face ca transformarea propunerii in lege sa fie extrem de
    improbabila.
    “Este clar sa exista o opozitie ideologica puternica fata de
    proiect, din partea mai multor tari, intre care si Marea Britanie”,
    a spus una dintre surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile!

    “Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile si
    care costa statul extraordinar de mult, atat direct, cat si prin
    evenimente de coruptie!”, a spus presedintele in discursul de la
    Parlament, boicotat de partidele de opozitie.

    Fiecare judet are acum cate 40-45 de agentii sau chiar mai mult,
    care “sufoca administratia locala, o incorseteaza, iar primarii si
    comunitatile nu pot reactiona si nu se pot pune in valoare”, a
    adaugat seful statului. “Daca in 1989 nu erau nici jumatate din
    aceste institutii deconcentrate, noi despre ce modernizare si
    descentralizare discutam, din moment ce in 20 de ani am infiintat
    continuu agentii?” s-a intrebat Basescu.

    Pe de o parte, avem aceasta “plasa intinsa de la Bucuresti pe
    judetele patriei”, care sufoca prin birocratie decizia la nivel de
    comuna, oras, municipiu; pe de alta parte, avem plasa consiliilor
    locale, care sufoca administratia locala prin politizare.

    “Trebuie sa cream spatiu pentru dezvoltarea de proiecte regionale,
    ceea ce nu se poate face cu administratia actuala de tip judet”,
    ramasa la stadiul anului 1968, cand statul avea cu totul alte
    scopuri si urmarea sa controleze oamenii si deciziile la nivel
    local, a apreciat presedintele, insistand ca reorganizarea
    judetelor trebuie sa se faca in cele din urma.

    Traian Basescu a folosit prilejul discutiei despre restructurare si
    depolitizare spre a aminti ca actuala criza a datoriilor suverane
    din Europa are aceeasi sursa cu cheltuielile excesive de la buget
    angajate de guvernul Tariceanu in 2007-2008: “neinspiratia de a
    cumpara voturi cu bani publici”.

    “Au pierdut si ei haturile finantelor publice, lansand programe
    prin care sa dea bani publici pentru voturi. Doar ca ei o fac de
    mai mult timp, spre deosebire de noi. Datoria noastra n-a ajuns
    nici la 60% din PIB, nici la 100% si nici la 150”, a explicat
    Basescu.

    Totusi, anul trecut, 46% din cheltuielile de la bugetul de stat
    erau pentru programe sociale si pensii, la care se adauga 25%
    pentru cheltuielile salariale din sectorul public, fara
    administratiile locale, ceea ce este foarte mult, a precizat
    presedintele.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Guvernul creste cheltuielile de personal in 2012, an electoral, cu 5% peste limita din 2011

    Cheltuielile de personal vor creste astfel de la 40,5 miliarde
    lei in 2011 (dintr-un total al cheltuielilor bugetului general
    consolidat de 192,6 miliarde lei) la 42,59 miliarde lei (dintr-un
    total al cheltuielilor de 203,3 miliarde lei), releva proiectul
    prin care Guvernul urmeaza sa aprobe plafoanele de cheltuieli
    pentru anul viitor. In 2010, cheltuielile de personal au totalizat
    42,15 miliarde lei. Plafonul cheltuielilor de personal ale
    bugetului general consolidat, exprimat ca procent in Produsul
    Intern Brut, va fi de 7,2% in anul 2012 si de 6,9 % in anul 2013.
    Comisia Nationala de Prognoza ia in calcul un produs intern brut de
    599 miliarde lei (3,9%) in 2012 si de 659,4 miliarde lei (4,5%) in
    2013. Plafonul de cheltuieli va fi inclus in proiectul de buget
    pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bataie de cap la calculul deficitului bugetar

    Diferenta poate fi explicata, conform lui Eugen Sinca, analist
    al BCR, prin “riscurile asociate cu alegerile locale si
    parlamentare din 2012, care ar putea impinge politicienii la
    anumite masuri fiscale populiste”.

    Deficitul este proiectat sa scada de la 6,4% din PIB in 2010 la
    4,7% in 2011 si la 3,6% in 2012, se arata in raportul de primavara
    al Comisiei Europene, cu precizarea ca “prognoza se bazeaza pe
    cifrele furnizate de autoritatile romane in aprilie, insa Eurostat
    si-a exprimat rezerve asupra calitatii acestor raportari, astfel
    incat, pe masura ce noi date vor deveni disponibile, prognoza ar
    putea fi modificata”.

    Raportul precizeaza ca “nu se prevede nicio modificare de taxe
    si impozite pentru acest an, insa e de asteptat ca veniturile din
    contributiile sociale sa creasca, in parte datorita introducerii
    contributiei de asigurari de sanatate pentru pensionarii cu pensii
    mai mari de 740 de lei pe luna”. La capitolul cheltuieli, se prevad
    “noi restrangeri ale cheltuielilor, incluzand continuarea
    inghetarii pensiilor, reducerea subventiilor la incalzire si
    limitarea angajarilor in sectorul public”.

    La conferinta organizata joi de Ziarul Financiar, presedintele
    Traian Basescu si-a declarat rezervele in privinta posibilitatii de
    reducere a CAS in cursul lui 2011, pentru ca aceasta ar impiedica
    procesul de consolidare fiscala, respectiv reducerea deficitului
    bugetar la 3% din PIB in 2012. Obiectivul de 3% deficit este
    cuprins si in Programul de convergenta cu zona euro, proaspat
    trimis de Romania la Bruxelles.

    Pentru cresterea economica, raportul Comisiei Europene avanseaza
    ca prognoza 1,5% in 2011 si 3,7% in 2012.

  • Mai mult de jumatate din cheltuielile romanilor se duc pe alimente, electricitate, gaz, combustibili

    Cu o pondere a acestor plati de 54% din totalul cheltuielilor
    lunare, Romania este urmata de Lituania,(40%), Bulgaria (39%) si
    Slovacia (37%). Ponderea detinuta de alimente, electricitate, gaz
    si combustibili in totalul cheltuielilor se situeaza la 34% in
    Letonia si Polonia si la 32% in Croatia, Ungaria si Turcia. La
    polul opus al clasamentului privind ponderea cheltuielilor cu
    alimente, electricitate, gaz si combustibili in totalul consumului
    se situeaza Marea Britanie (12%), Danemarca (15%) si (Austria 16%).
    Totusi, Romania este surclasata de Slovacia in ceea ce priveste
    ponderea cheltuielilor pentru electricitate, gaz, combustibili in
    total consum si se situeaza aproximativ la acelasi nivel cu Ungaria
    si Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro