BusinessMagazin

Tag: buget

  • Săriţi, ne conduc nebunii! Perlele politice ale săptămânii

    “E un nivel superior al iresponsabilităţii la care preşedintele a ajuns şi e vorba despre o lipsă de discernământ” – premierul Victor Ponta despre blocarea bugetului de către preşedintele Băsescu

    “De la căderea comunismului nu s-a văzut un buget mai nociv” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre proiectul de buget al USL

    “Impozitele şi taxele care sunt prevăzute în legislaţia fiscală pentru 2014 sunt adresate mediului economic, nu cetăţenilor în mod direct” – Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor

    “Taxatorul Ponta are o singură ţintă, cea electorală” – Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL

    “Depontaminăm România! Gândim, acţionăm, vorbim, explicăm, motivăm oamenii gospodari” – Mihail Neamţu, liderul Partidului Noua Republică

    “E adevărat că avem mai multe pancarte decât membri ai opoziţiei” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre pancartele de protest contra USL aduse de opoziţie la dezbaterea bugetului

    “Umblau prin unele locuri cu mine şi cu colegi din PNL de parcă eram sfintele moaşte” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre cum era curtat de PSD după pierderea alegerilor prezidenţiale

  • Săriţi, ne conduc nebunii! Perlele politice ale săptămânii

    “E un nivel superior al iresponsabilităţii la care preşedintele a ajuns şi e vorba despre o lipsă de discernământ” – premierul Victor Ponta despre blocarea bugetului de către preşedintele Băsescu

    “De la căderea comunismului nu s-a văzut un buget mai nociv” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre proiectul de buget al USL

    “Impozitele şi taxele care sunt prevăzute în legislaţia fiscală pentru 2014 sunt adresate mediului economic, nu cetăţenilor în mod direct” – Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor

    “Taxatorul Ponta are o singură ţintă, cea electorală” – Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL

    “Depontaminăm România! Gândim, acţionăm, vorbim, explicăm, motivăm oamenii gospodari” – Mihail Neamţu, liderul Partidului Noua Republică

    “E adevărat că avem mai multe pancarte decât membri ai opoziţiei” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre pancartele de protest contra USL aduse de opoziţie la dezbaterea bugetului

    “Umblau prin unele locuri cu mine şi cu colegi din PNL de parcă eram sfintele moaşte” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre cum era curtat de PSD după pierderea alegerilor prezidenţiale

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Ponta: Delegaţia FMI nu va veni în România până nu avem buget

    “Delegaţia FMI nu va veni în România până nu avem buget. Nu există o dată fixă a delegaţiei. Delegaţia FMI şi a Comisiei Europene vine la invitaţia Guvernului şi noi nu vom adresa nicio invitaţie decât după ce avem buget şi începem execuţia bugetului, pentru că altfel nu avem ce discuta”, a spus Ponta.

    El a adăugat că reprezentanţii FMI nu sunt la dispoziţia “hachiţelor” unui om politic din România, ca să stea pe drum toată ziua între Washington şi Bucureşti, şi că, în lipsa unui buget promulgat, aceştia nu ar avea ce să evalueze de fapt.

    “Au fost o dată aici, au bătut palma, ne-am înţeles, am semnat. Deci nu vin acum, nu sunt la dispoziţia hachiţelor unui om poitic din România, toată ziua-s pe drum de la Washington la Bucureşti. Deci nu vor fi la Bucureşti, nu va fi misiune de evaluare decât după ce avem buget şi după ce începem implementarea măsurilor fiscale şi bugetare, pentru că altfel nu au ce să evalueze”, a spus Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, că a decis să nu aprobe Memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. El a menţionat că a informat FMI în legătură cu poziţia sa faţă de problema accizei la carburanţi şi a spus că la vizita delegaţiei Fondului din ianuarie se poate renegocia acest punct.

    FMI a comunicat că aşteaptă ca autorităţile române să decidă dacă doresc să modifice măsurile necesare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar pe 2014 înainte de a transmite memorandumul Consiliului Executiv al instituţiei financiare internaţionale.

    Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că board-ul FMI va discuta cel mai probabil în luna martie a anului viitor prima şi a doua evaluare a acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât scrisoarea de intenţie şi memorandumul convenit în noiembrie nu pot fi analizate fără semnătura preşedintelui ţării.

    Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

    Board-ul FMI a avizat în iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

  • Parlamentul a adoptat bugetul pe 2014

    Parlamentul a adoptat, miercuri, bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a miniştrilor.

    Bugetul de stat a fost adoptat cu 346 voturi “pentru”, 49 de voturi “împotrivă” şi 7 abţineri, iar bugetul asigurărilor sociale de stat a întrunit 347 voturi “pentru”, 49 de voturi “împotrivă” şi 7 abţineri.

    Proiectul bugetului de stat a fost dezbătut într-o singură zi, deputaţii lucrând marţi de dimineaţă până la miezul nopţii, iar parlamentarii PPDD s-au retras de la dezbateri, dar au participat la vot.

    După vot, deputatul PDL Cezar Preda a precizat, de la tribună, că PDL a votat împotrivă pentru că este un buget “al evazioniştilor”, “al stângii nereformate” şi al USL, arătând că puterea ar putea intra în Cartea recordurilor cu un buget votat în 20 de ore.

    “Domnule prim-ministru, singurul lucru pe care l-aţi reuşit cu acest buget în faţa Europei este că puteţi intra în Cartea recordurilor, aţi făcut un buget contra cronometru, în 20 de ore aţi aprobat un buget al unei ţări mari, responsabile şi care trebuie să fie o ţară cu responsabilitate în UE, şi nu o ţară miloagă care creşte taxele şi nu-şi încasează veniturile. Pentru acest motiv veţi plăti, domnule prim-ministru, indiferent câte minciuni veţi spune românilor în continuare”, a spus Preda.

    El a mai spus că bugetul de stat pe anul viitor “nu este un buget al românilor, ci pentru USL şi pentru campania electorală a Uniunii de anul viitor”.

    “Este un buget al asistaţilor social, un buget al unei stângi nereformate”, a adăugat Cezar Preda. El a mai spus că PDL a fost un partid matur şi responsabil, în timp ce alianţa USL este “formată din traseişti şi laşi”.

    La rândul său, premierul Victor Ponta le-a spus parlamentarilor, după vot, că se vor întâlni încă o dată în acest an, pentru că “există un om în România care e mai separat decât ceilalţi 20 de milioane şi are dreptul de a opri promulgarea bugetului”.

    “Vă urez un sfârşit de an fericit, dar din păcate cred că ne vom mai întâlni încă o dată, nu este voinţa mea, dar există un om în România care e mai separat decât ceilalţi 20 milioane şi are dreptul de a opri promulgarea bugetului”, a spus Ponta.

    El a arătat că, prin adoptarea bugetelor, Parlamentul îşi îndeplineşte obligaţiile pe care şi le-a asumat în faţa alegătorilor.

    Premierul a mai spus că bugetul a fost adoptat mai rapid pentru că este un buget care nu prevede tăieri.

    “Vreau să vă rog – o să ne mai vedem încă o dată în această formulă – ca, împreună cu Guvernul, cu cei interesaţi de binele acestei ţări, să încercăm ca fiecare român, pensionar, agricultor, profesor, ca începând cu 1 ianuarie să beneficieze de munca fiecăruia”, le-a mai spus Ponta parlamentarilor.

    El a mulţumit tuturor parlamentarilor pentru adoptarea bugetului, şi celor de la putere, dar şi “celor care, plecând din sală, în felul acesta au susţinut bugetul pentru că nu au votat împotrivă”.

    Preşedintele Băsescu a discutat, marţi, la Cotroceni, cu premierul Ponta, la întâlnire fiind prezenţi miniştrii Chiţoiu şi Voinea, precum şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Şeful statului a afirmat, în declaraţia de presă susţinută după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că punctul de vedere al lui Victor Ponta a rămas “inflexibil”, respectiv că va fi introdusă taxa suplimentară la combustibili.

    Anterior afirmaţiei lui Băsescu, premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele nu şi-a schimbat poziţia faţă de proiectul de buget, care a fost extrem de “inflexibilă”, iar singura rugăminte a Guvernului a fost, în aceste condiţii, să nu tergiverseze excesiv de mult aprobarea bugetului.

    Preşedintele va respinge Legea bugetului, o va retrimite Parlamentului şi ia în calcul, ulterior, şi sesizarea Curţii Constituţionale.

  • Ce spun analiştii despre consecinţele amânării semnării memorandului cu FMI

    Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit ieri cu premierul Victor Ponta pentru a  discuta despre memorandumul cu FMI şi despre buget, dar discuţia a fost fără rezultat. Premierul ţine în continuare cu dinţii de suprataxarea benzinei şi nu vrea să taie cheltuielile, iar preşedintele va respinge bugetul.

    Preşedintele Traian Băsescu nu va semna memorandumul cu FMI şi va respinge Legea bugetului, urmând să sesizeze Curtea Constitu­ţională, procedu­ră care nu a mai fost folosită niciodată de un preşe­dinte în ultimii 23 de ani, a declarat premierul Victor Ponta după întâlnir

    Analiştii apre­ciază că amâ­narea apro­bării primei evaluări a acordului cu FMI va avea consecinţe limitate pe termen scurt, dar percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine.

     

    Ce spun analiştii despre consecinţele amânării semnării memorandului cu FMI

     

    Ionuţ Dumitru, Raiffeisen:

     

    Investitorii nu se sperie atât de uşor. În general lucrurile sunt incerte în România. Investitorii străini sunt interesaţi mai degrabă de continuarea reformelor structurale din România, iar neaprobarea memorandumului cu FMI nu îi va influenţa semnificativ, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen. „În mod firesc percepţia investitorilor este influenţată în mod negativ, însă nu trebuie să exagerăm. Impactul este limitat, nesemnificativ aş spune. În general lucrurile sunt incerte în România, iar investitorii nu se sperie atât de uşor. Ei urmăresc mai degrabă ca reformele structurale să continue. Este o situaţie dificilă, însă poate fi depăşită.“ În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor la care România ar putea să se împrumute, Dumitru spune că este prematur pentru a se pronunţa.

     

    Vlad Muscalu, ING:

    Memorandumul cu FMI este doar un strat al încrederii investitorilor străini. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, spune că nesemnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are o influenţă negativă asupra încrederii investitorilor pe termen lung şi chiar dacă s-ar îndepărta acest strat care alcătuieşte încrederea investitorilor, mai sunt şi altele, precum agenţiile de rating. „Sunt destule mecanisme prin care să îndrepţi politica fiscală pe o traiectorie pozitivă. Nu se poate spune că aşteptările privind politica fiscală se pot deteriora“, a declarat Muscalu. El spune însă că în această dimineaţă s-a văzut o influenţă a anunţului preşedintelui Traian Băsescu că nu va aproba memorandumul cu FMI. Cursul a urcat astăzi la peste 4,46 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni.

     

    Dragoş Cabat, analist:

    Respingerea memorandumului cu FMI nu influenţează percepţia investitorilor. Ei ştiu că este luptă internă. Refuzul preşedintelui de a semna memorandumul cu FMI nu va avea niciun impact asupra percepţiei investitorilor străini, pentru că aceştia ştiu că este vorba de o bătălie politică internă. „O influenţă negativă ar putea exista numai în cazul în care acordul nu se mai semnează. Ceea ce se întâmplă acum este o presiune din partea preşedintelui care încearcă să obţină ceva pe care îl consideră necesar (eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi- n.red.). Este clar că niciuna din părţi nu vrea să cedeze“, comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

     

    Dan Bucşa, economist UniCredit Research la Londra

    Există două opţiuni. O variantă ar fi ca Guvernul să decidă să transmită scrisoarea de intenţie semnată de guvernatorul BNR, ministrul finanţelor şi ministrul bugetului, fără avizul preşedintelui. A doua variantă ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în ianuarie, şi nu în decembrie. Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranşă pusă la dispoziţie de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenţie.

    Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by are o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români apreciază ancora de credibilitate oferită de FMI, iar pe de altă parte Fondul ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by de când a început criza financiară mondială.

    Pe termen scurt, consecinţa negativă a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI. Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este mică în prezent. Dacă România nu va reuşi să se pună de acord cu FMI în ceea ce priveşte problemele de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanţelor publice.

     

    Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank:

    Important este faptul că acordul rămâne învigoare. Percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât mai mult impactul va fi mai negativ. Deja s-au făcut resimţite efectele asupra pieţelor financiare: pe piaţa valutară cursul leu/euro a crescut de la nivelul de 4,4310 şi a atins un vârf de 4,4780, randamentele la titlurile de stat tranzacţionate pe piaţa secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piaţa monetară au crescut uşor, în jur de 10 puncte de bază. Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte percepţia investitorilor faţă de România, oferind o anumită asigurare investitorilor că România va menţine stabilitatea macroeconomică.

     

  • Bugetul de stat pe 2014 se dezbate în plenul Parlamentului. Ponta roagă parlamentarii să aprobe bugetul, pentru salarii şi pensii, dar şi pentru stabilitate

    “Rog toţi parlamentarii României care consideră că este nevoie de creşterea pensiilor, mărirea salariului minim, subvenţii, autostrăzi în Transilvania sau alte regiuni, de stabilitate fiscal-bugetară şi politică… Bugetul este aşteptat de fiecare dintre cetăţenii României, cred că aici, în Parlament, este locul în care trebuie să se poarte toate discuţiile, chiar şi polemice, pe această temă, însă vreaă su vă rog ca la finalul acestor dezbateri să vă gândiţi că în afara acestei clădiri sunt 20 milioane români care aşteaptă creşterea pensiilor, sprijinul pentru viaţa lor de zi cu zi şi, după ce se epuizează bătăliile politice obişnuite, să avem aprobată, promulgată şi posibil de aplicat această lege care va face viaţa românilor mai bună”, a spus Ponta parlamentarilor.

    Premierul a afirmat totodată că acele critici legate de bugetul prea mare acordat autorităţilor locale, formulate inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, nu reprezintă un argument valabil atât timp cât fostul guvern a asigurat alocaţii mult mai mari pentru administraţia locală şi care s-au dovedit chiar insuficiente.

    La şedinţă sunt prezenţi 338 de parlamentari, 242 fiind absenţi. De asemenea, sunt prezenţi membrii Cabinetului.

    Şedinţa este condusă de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Zgonea a declarat, în această săptămână, că speră ca dezbaterile să se finalizeze până la Sfântul Nicolae.

    Potrivit deciziei Birourilor Permanente, la dezbaterile generale asupra bugetului Guvernul are timp de intervenţie de 50 de minute, iar grupurile parlamentare au în total 98 de minute, astfel: PSD- 40 de minute, PNL- 25 de minute, PDL – 12 minute, PPDD – 7 minute, UDMR – 4 minute, PC – 5 minute, iar minorităţile -3 minute.

    Pentru fiecare articol din proiect sunt alocate câte 5 minute de dezbateri şi câte un minut de fiecare amendament, iar pentru dezbaterile anexelor se alocă 20 de ore.

    În sală sunt instalate 3 microfoane pentru operativitatea dezbaterilor, a precizat Zgonea.

     

  • Comisiile parlamentare au avizat bugetul Ministerului Agriculturii. Niciun amendament nu a fost acceptat

     Constantin a arătat, la dezbateri, că este bucuros că bugetul Agriculturii pe 2014 este în creştere cu 7% faţă de acest an şi răspunde nevoilor, menţionând că sunt acţiuni noi incluse în buget, cum ar fi plata pe suprafaţă, subvenţiile obişnuite pe animale, ajutorul de minimis, sistemul de irigaţii.

    “Cred că răspundem încet-încet nevoilor şi promisiunilor făcute în campanie”, a afirmat Constantin.

    El a mai spus că nu sunt prevăzute cheltuieli suplimentare cu bunuri şi servicii şi de capital, în acest domeniu ministerul funcţionând pe linia de avarie, dar înţelege constrângerile bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputele continuă la comisiile de buget. Andreea Paul şi Cosmin Nicula, nou schimb de replici

     La dezbaterea anexei privind bugetul MAE, Andreea Paul a fost întreruptă de Cosmin Nicula din prezentarea amendamentelor.

    “Domnule, poţi să te opreşti puţin. Pumnul în gură nu este o soluţie”, a replicat Andreea Paul.

    Ea l-a întrebat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ce a fost nevoie să scoată steagul UE din Parlamentul României la discursul premierului chinez, ceea ce l-a făcut pe Nicula să-i spună acesteia că a depăşit bunul simţ.

    “Vă rog să vă cereţi scuze pentru jignirile succesive adresate unui deputat”, i-a spus pe un ton ridicat Andreea Paul lui Cosmin Nicula.

    “Îmi cer scuze tuturor românilor care ne urmăresc pentru comportamentul doamnei Paul”, a replicat Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro