Indicele activităţii sectorului privat din zona euro, calculat de Markit după un sondaj la care au participat câteva mii de companii, a crescut în decembrie pentru cea de-a doua lună consecutiv, deşi analiştii anticipau o evoluţie negativă. Rezultatele sondajului sunt însă predominant pesimiste pentru cea de-a patra lună consecutiv, indicând intrarea zonei euro în recesiune.
Tag: activitate
-
Producatorii de generice: “Neplata arieratelor conduce inevitabil la blocarea in scurt timp a activitatii”
Dintre producatori, primii si cei mai loviti de orice intarziere
suplimentara in plata sunt fabricantii de medicamente generice care
au şi capacitaţi de producţie in Romania si care platesc taxe si
impozite catre bugetul de stat si catre administratiile publice
locale si asigura aproape doua treimi din volumul de medicamente
utilizate in tara, consumand mai putin de 23% din resursele
finaciare utilizate, se arata intr-un comunicat remis BUSINESS
Magazin. “APMGR isi exprima cu toata convingerea dezacordul fata de
abordarile perdante ale autoritatilor, deoarece membrii asociatiei
sunt penalizati in lipsa unei distinctii clare intre marii
consumatori de resurse din sistem si cei care asigura de fapt
sustenabilitatea sistemului de sanatate”, spune Dragos Damian,
presedintele asociatiei.Impiedicarea formarii unor arierate suplimentare – care nu
reprezinta altceva decat utilizarea excesiva a medicamentelor
scumpe, al caror consum nu este corelat cu posibiltatile de
finantare – se poate realiza prin utilizarea substitutiei generice
al carei scop definitoriu este sa creasca accesul pacientilor la
terapii moderne, de calitate si care optimizeaza utilizarea
fondurilor publice si a celor personale. Mecanismul de preventie al
arieratelor este unul pe care industria farmaceutica il asteapta de
foarte mult timp. “Continuarea reformelor in sanatate este cruciala
pentru a preveni aparitia altor cheltueli incontrolabile si a
blocajelor ce determina limitarea acesului pacientilor la
tratament”, sustin oficialii APMGR.Problema controlului cheltuielilor cu medicamentele işi va gasi
rezolvarea prin utilizarea medicamentelor generice in programele
nationale, incluzandu-le pe lista C2. Programele nationale de
sanatate utilizeaza anual cea mai mare parte a banilor cheltuiti pe
consumul de medicamente, adica aproximativ 65% din fondurile
alocate. Asadar, acceptarea substitutiei generice ca solutie pentru
lista C2 ar determina cresterea accesului la terapie. Introducerea
medicamentelor generice pe listele C2 si schimbarea concomitenta a
modului de decontare sunt caile cele mai eficiente de scadere a
sumelor investite pentru programele nationale de sanatate.“Realitatea este ca ne confruntam cu un lobby extrem de agresiv
impotriva introducerii pe scara larga a medicamentelor generice dus
de grupuri de interese ce au reuşit sa stopeze reformele iniţiate
in sanatate. De fapt scaderea cu doar 1% a utilizarii terapiilor
generice inseamna o gaura in bugetul de stat sau la pacient de 60
milioane de lei. O simulare pe datele reale de piata demonstreaza
de exemplu ca utilizarea substitutiei generice in terapia
diabetului, ar conduce la economii anuale de 20 milioane de euro,
bani utilizabili suplimentar pentru reducerea listelor de asteptare
a pacientilor ce necesita tratamentul unor boli de o gravitate
maxima, unde fiecare zi de intarziere poate echivala cu o
condamnare la moarte”, a mai declarat Dragos Damian.Din calculele APMGR rezulta ca utilizarea medicamentelor
generice pe scara larga ar aduce anual economii de peste 500 de
milioane de lei la buget. Din pacate, pana in momentul de fata,
denigrarea furibunda a genericelor din considerente pur comerciale
si presiunea asupra autoritatilor, dezinformarea medicilor si
farmacistilor cu privire la calitate acestora si manipularea presei
si a opiniei publice ce vizeaza efectele teraputice si rolul lor, a
facut ca in ultimii ani sa dispara peste 1500 de produse generice
din piata. Fata de trimestrul intai al anului 2008, cand genericele
ocupau 73% din volumul medicamentelor vandute, in primul trimestru
al acestui an cota lor de piata se redusese la 62,6%, in volum. In
consecinta, desi preturile la medicamente scad peste tot in lume
prin aparitia a tot mai multor preparate generice, in Romania
costurile cu medicamentele cresc!In pachetul de masuri agreat la inceputul anului, in procesul de
negociere cu FMI, Guvernul Romaniei si-a luat angajamentul sa
incurajeze substitutia generica. Deoarece atat FMI cat si
reprezentantii Guvernului au ajuns la concluzia ca prin conformarea
la acesta tendinta europeana se vor realiza economii importante,
si, prin urmare, va permite unui numar sensibil sporit de pacienti
sa poata primi tratamentul adecvat. Ne exprimam convingerea ca la
capatul discuţiilor din aceasta saptamana dintre Guvern şi FMI vor
fi aplicate soluţiile pe care APMGR le propune de mai bine de doi
ani. -
Automobile Dacia a reluat productia la uzina din Mioveni
Incetarea activitatii de montaj a afectat productia de
automobile in perioada respectiva. In perioada suspendarii
activitatii la aceste departamente au fost afectate numai patru
zile lucratoare, in conditiile acordarii zilelor libere aferente
Sarbatorilor de Paste. Astfel, la o cadenta de 1.377 autoturisme pe
zi, Automobile Dacia a pierdut in intervalul mentionat o productie
de peste 5.500 unitati. Potrivit reprezentantului constructorului
auto, disfunctionalitatile cu livrarea de piese din partea unor
furnizori nu au legatura cu situatia din Japonia. “Intarzierile cu
livrarea pieselor sunt determinate de dificultatile de natura
financiara pe care le au furnizorii. Fluxul de livrari sufera
dereglari de mai multe luni. Este vorba de un tip de motor si
anumite piese de caroserie”, a precizat Oreviceanu inainte de
suspendarea activitatii la Mioveni. -
Cuptorul Franke din Romania inca mai coace
Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
Porojan-Gheaja.Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
40-45 de milioane de euro in 2011.Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
fi motorul avansului cifrei de afaceri.Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja. -
Pensiile militarilor blocheaza activitatea Tribunalul Bucuresti: 6.000 de dosare depuse pentru recalculare
Avocatul pensionarilor militari, Costel Galca, s-a prezentat
luni dimineata la Sectia de Conflicte si Litigii de Munca a TMB cu
un carucior plin cu dosare ale celor aproape 6.000 de clienti, din
care majoritatea sunt afiliati Sindicatului Cadrelor Militare
Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere (SCMD). Avocatul a
aratat ca toate aceste dosare urmeaza sa fie inregistrate de catre
instanta, aratand ca, in opinia sa, numarul mare de dosare depuse
intr-o singura zi va bloca activitatea instantei.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Michael Jackson a fost distins cu premiul Grammy pentru intreaga activitate
Familia Jackson nu a participat la ceremonia de premiere,
desfasurata la Wilshire Ebell Theatre, in ciuda speculatiilor
dinaintea evenimentului, potrivit carora copiii lui Michael Jackson
ar fi trebuit sa primeasca trofeul. In locul membrilor familiei,
statueta a fost ridicata de fostul manager al starului pop, Frank
DiLeo, care l-a descris pe artist ca fiind “un om cu un simt al
umorului iesit din comun, asa cum nu am mai intalnit”.In timpul vietii, regretatul “rege al muzicii pop” Michael
Jackson a primit 13 premii Grammy, majoritatea pentru albumul
“Thriller”.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De ce boli sufera romanii
Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
700.000 de pacienti la nivel international.Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
posibilitatea strangerii de capital.
Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
metabolice.In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
(Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
potrivit lui Gillings. -
Primul centru comercial s-a inchis. Ce urmeaza?
Am gresit, am gresit cu totii”. Fraza se repeta de mai multe ori, printre cifre, planuri, explicatii si in ciuda atmosferei degajate din timpul discutiei, presarata chiar si cu cateva glume, ramane ca o concluzie, alaturi de “ne vom repozitiona si vom invata din aceasta greseala” si de “goana dupa aur a luat sfarsit”. Andrew Stear, managing director si actionar minoritar al RED Management Capital, si Christian Hiver, directorul companiei de inchiriere a spatiilor comerciale, parte tot din grupul RED, erau la sfarsitul saptamanii trecute in fata unui subiect cat se poate de delicat: tocmai luasera decizia de a inchide centrul comercial Armonia Braila, dezvoltat de grup si inaugurat in urma cu opt luni. Este primul centru comercial din tara in care activitatea se opreste.
“Am luat o decizie drastica, da. Pur si simplu nu mai functiona si am considerat ca este mai indicat sa suspendam activitatea pentru o perioada limitata, de aproximativ sase luni”, spune Hiver. Este completat rapid de Andrew Stear, care adauga ca “am urmat, aproape ca toti dezvoltatorii, goana dupa aur”, dar ca are incredere in repozitionarea proiectului. Centrul comercial, dezvoltat in urma unei investitii de 45 de milioane de euro, a avut probleme inca de inceput: spatiul destinat unui magazin de bricolaj nu a mai fost construit, iar unul dintre cei mai mari chiriasi, Altex, a ales sa nu mai deschida un magazin in spatiul contractat. “Nu erau contracte de preinchiriere, erau intelegeri ferme, dar tot au renuntat”, adauga Hiver, facand referire la mai multi retaileri care nu si-au mai deschis magazine in Armonia Braila.
S-a ajuns astfel ca galeria comerciala a proiectului, cu o suprafata de circa 15.000 de metri patrati, sa aiba un grad de inchiriere de doar 37% – cel mai scazut dintre proiectele existente, potrivit informatiilor disponibile – restul pana la aprox. 32.000 de metri patrati fiind inchiriati de Carrefour si Flanco. Decisiv a fost si faptul ca doar cu cateva luni inainte fusese inaugurat in oras un alt centru comercial asemanator din punct de vedere al conceptului, European Retail Park, dezvoltat de catre BelRom, care se baza si el pe un hipermarket Carrefour, dar si pe unitati Bricostore, MediaGalaxy sau operatorul de cinematografe Cinema City. Iar venirea crizei a dus la o reanalizare a planurilor de extindere a comerciantilor, care n-au mai deschis magazine in centrul Armonia, dar si la scaderea generala a vanzarilor, traficul in centrul comercial fiind in unele zile chiar si de doua mii de persoane.
“Parte a greselii noastre este ca urmam retailerii care isi faceau propriile studii si ziceau, pe baza lor, ca doresc sa-si deschida o unitate, ca vor un proiect. Si cand ai cativa comercianti mari care spun asta, este un indicator bun pentru tine ca dezvoltator. Acum am realizat ca studiile lor nu erau erau foarte aprofundate si nici nu se refereau la situatia pe termen lung”, explica Andrew Stear cum managerii grupului nu au prevazut aceasta situatie, desi au o experienta indelungata aici – Stear, spre exemplu, este prezent in Romania din 1996 si a fost implicat in dezvoltarea proiectului de birouri Iride Business Park din nordul Bucurestiului.
Managerii dezvoltatorului, care a finalizat si vandut catre Immoeast un centru comercial similar in Arad, intr-o tranzactie de peste 100 de milioane de euro, spun ca au invatat din aceasta experienta si ca vor tine cont de ea de acum inainte. Pentru proiectul din Braila va urma o perioada de circa sase luni in care vor fi operate modificari in mixul de chiriasi, urmand sa fie adusi mai multi comercianti cu preturi reduse si magazine de tip outlet, iar zona de distractii va fi marita, “dar nu cu cinematografe care au bilete de zeci de lei, ci cu un pationar, cu un parc” – adica genul de activitati care nu necesita plata unui bilet, dupa cum explica Hiver. “I-am rugat pe toti retailerii mari, inclusiv pe Carrefour, sa isi reanalizeze pozitionarea pe piata. Carrefour, spre exemplu, are magazine in toata tara si toate sunt la fel. Poate unele ar trebui sa isi schimbe conceptul, sa devina mai atractive pentru anumite zone, cu o alta oferta si eventual alte preturi. Cred ca vom vedea aceasta in perioada urmatoare”, completeaza Andrew Stear.
Prima oprire a activitatii intr-un hipermarket vine dupa ce principalele in ultimii doi ani, bifand pe harta aproape fiecare oras de dimensiuni medii. “Un hipermarket se duce intr-un centru comercial si datorita vadului de trafic pe care acesta ar urma sa il aduca. Singur s-ar putea sa nu reziste, desi este la randul sau un factor de atragere a traficului”, comenteaza Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting, firma de consultanta in retail. Opinia lui este impartasita si de Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Romania si unul din cei mai experimentati consultanti imobiliari in sectorul de retail. El da ca exemplu calculele unui manager de varf de la conducerea unei retele de hipermarketuri, care aratau ca zona de atractie primara necesara unei unitati, adica potentialii consumatori care locuiesc in apropiere sau pot ajunge usor la hipermarket, trebuie sa fie de 60.000-80.000 de persoane.
