Tag: actiuni

  • O zi buna

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi in medie cu 1,3% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,3%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 25 de actiuni, inclusiv SIF-urile a incheiat sedinta de marti in crestere cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 7,1 milioane de lei (1,7 milioane de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau Petrom (SNP), BRD-Groupe Societe Generale (BRD), Biofarm (BIO) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile Petrom (SNP) erau cotate la 0,235 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta, BRD-Groupe Societe Generale (BRD) la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, la 0,424 lei, Biofarm (BIO) la 0,184 lei, pret in crestere cu 5,1% fata de referinta, iar SIF Transilvania (SIF3) erau tranzactionate la 0,423 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri ale pretului de tranzactionare, le-au inregistrat actiunile Mefin (MEF) cu 14,7% peste referinta si SC Transilvania Constructii (COTR) cu 9,6% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 10,5% sub referinta si Comcm Constanta (CMCM) cu 9% sub referinta .

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care la finalul perioadei de tranzactionare a sedintei de marti erau in crestere cu 0,1% – 0,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,7%-1,75%.

     

  • Continua cresterea

    Tranzactiile cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 0,96% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,7%.
    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 13:30 cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 4,4 milioane de lei (1 milion de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau BRD-Groupe Societe Generale (BRD), SIF Transilvania (SIF3), Biofarm (BIO) si Banca Transilvania (TLV). Actiunile BRD erau cotate la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, SIF Transilvania (SIF3) la 0,424 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, Biofarm (BIO) la 0,182 lei, pret in crestere cu 4% fata de referinta, iar Banca Transilvania (TLV) erau tranzactionate la 1,15 lei, pret in crestere cu 1,8% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri le-au inregistrat actiunile BIOFARM (BIO) cu 4% peste referinta si Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 3,7% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 8,4% sub referinta si Amonil (AMO) cu 4,9% sub referinta .

     

  • Continua cresterea

    Tranzactiile cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 0,96% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,7%.
    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 13:30 cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 4,4 milioane de lei (1 milion de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau BRD-Groupe Societe Generale (BRD), SIF Transilvania (SIF3), Biofarm (BIO) si Banca Transilvania (TLV). Actiunile BRD erau cotate la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, SIF Transilvania (SIF3) la 0,424 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, Biofarm (BIO) la 0,182 lei, pret in crestere cu 4% fata de referinta, iar Banca Transilvania (TLV) erau tranzactionate la 1,15 lei, pret in crestere cu 1,8% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri le-au inregistrat actiunile BIOFARM (BIO) cu 4% peste referinta si Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 3,7% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 8,4% sub referinta si Amonil (AMO) cu 4,9% sub referinta .

     

  • Adio Rompetrol. Miliardul e la Patriciu, datoriile la kazahi

    El a vandut pachetul de 25% din actiuni pe care-l mai detinea catre KazMunaiGaz din Kazahstan, care cumparase si pachetul majoritar de 75% in august 2007. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, singura referire facuta de catre kazahi fiind ca aceasta s-a realizat "in baza termenilor acordului initial care a fost semnat in august 2007".  Patriciu a incasat atunci circa 1,6 mld. dolari, prin intermediul Rompetrol Holding, pentru 75% din actiuni.
    Cititi mai multe pe  www.zf.ro

  • Cine mai intra in imobiliare

    La mijlocul anului trecut, Viorel Gheorghiu renunta la functia de CEO din cadrul companiei Gaz Sud. Trecusera doar cateva luni de cand vanduse afacerea pe care o infiintase in 2002 (fiind a doua afacere privata in domeniul furnizarii de gaze, dupa Gaz Vest), fondului de investitii ceh PPF, in urma unei tranzactii estimate la 50 de milioane de euro. Printr-o intelegere contractuala, cele doua parti au decis ca Gheorghiu sa continue dezvoltarea furnizorului de gaze naturale din judetul Ilfov, cel putin pana la atingerea planului de afaceri pe care il avea compania pentru viitorul mediu.

    “In negocierea cu fondul de investitii, eu pusesem niste conditii, voiam sa duc reteaua Gaz Sud in tot Ilfovul si voiam sa fac asta repede, deoarece concurenta era deja foarte mare pe piata gazelor, iar eu stabilisem unde sa luam concesiunile si sa inchidem inelul in jurul capitalei”, povesteste Gheorghiu. Omul de afaceri folosea in avantajul lui faptul ca, dupa cum prevede legea gazului, o conducta odata construita nu mai poate fi dublata, asa ca e importanta demararea investitiei inaintea vreunui competitor. Odata cu auditul facut de KPMG si Deloitte la vanzarea companiei, activele Gaz Sud au fost estimate la 35 de milioane de euro, iar Gheorghiu spune ca planul de afaceri prevedea atingerea unor active de 100 de milioane de euro in trei ani.

    Ce nu a luat in calcul Gheorghiu a fost schimbarea modului de dezvoltare a companiei odata cu vanzarea, de la modelul antreprenorial la cel corporatist: “Da, intelegerea era sa raman la conducere, dar in afacerea asta trebuie sa fii foarte flexibil si sa iei deciziile foarte rapid, de aceea o companie ca asta se dezvolta foarte bine antreprenorial. Cum aparea o oportunitate, construiam, daca incepi sa o tratezi corporatist, pierzi”.

    Din vara anului trecut, dupa ce a parasit compania, Viorel Gheorghiu a analizat mai multe variante de investire a banilor incasati (Gaz Sud s-a vandut pentru 50 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu a incasat aproximativ 20 de milioane de euro, conform cu pachetul sau de 42%). “Am decis ca banii mei sa fie doar un avans in fiecare investitie pe care o voi face, pentru a putea sa incep mai multe afaceri in paralel.” Distributia riscului l-a facut pe Gheorghiu sa priveasca spre doua zone de business: productia de energie si imobiliarele.

    Afacerile cu imobiliare au debutat pentru Viorel Gheorghiu cu achizitia de terenuri. De anul trecut si pana acum, omul de afaceri spune ca a cumparat mai multe hectare de teren in Bucuresti, investind aproape jumatate din banii incasati pe Gaz Sud, dar si bani luati de la banci: “Practic, am urmarit oportunitati; terenuri carora nu are cum sa le scada valoarea, dar carora le-a scazut semnificativ pretul pe fondul crizei”.

    Dintre terenurile achizitionate, Viorel Gheorghiu a decis ca momentan sa construiasca pe doua, pentru a profita de preturile scazute de constructie: “Materialele de constructie s-au ieftinit cu 30%, nu mai este criza de manopera, de aceea ar fi si pacat sa nu construiesc acum”. Viorel Gheorghiu spune ca investitiile le face partial din bani proprii, restul de bani necesari venind din imprumuturi, in special de la Commerzbank. “Am reusit sa iau credite si in 2008, si in 2009; cred ca atat timp cat nu ai gresit cu nimic, vei putea lua credite”, crede Gheorghiu, care construieste un hotel si o cladire de birouri. Hotelul (cu 150 de camere, plus spatii comerciale) va fi o investitie de 25 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu spune ca a facut proiectul in asa fel incat sa il poata afilia unui lant international atunci cand va fi gata – in aproximativ sase-opt luni.

    Cladirea de birouri este o investitie de aproximativ zece milioane de euro, pentru care Gheorghiu spune ca a semnat deja si o parte din contractele de inchiriere. S-a decis sa construiasca birouri dupa ce incepuse lucrarile la ceea ce el intentiona sa fie un bloc de locuinte: “Am schimbat proiectul in ultimul moment din cauza scaderii abrupte a pretului locuintelor si mai ales pentru ca sunt convins ca terenurile si birourile nu vor atinge aceeasi scadere”.

  • Culisele celei mai mari tranzactii din online

     

    La o masa rotunda din birourile Dante International, aflate la cativa pasi de showroom-ul intins pe 1.500 de metri patrati din Grant Shopping Center, cinci oameni au negociat conditiile uneia dintre cele mai surprinzatoare tranzactii din acest an. De o parte, Iulian Stanciu si Sebastian Ghita, proprietarii Asesoft Distribution, au pus pe hartie cifrele si conditiile de preluare a celui mai mare magazin online din Romania. De cealalta parte, Dan Teodosescu, Bogdan Vlad si Radu Apostolescu, cofondatorii eMag, au intors propunerea pe toate partile si au acceptat sa bata palma. Pe perioada foarte scurta a negocierilor, discutii mai intense s-au purtat insa numai intre Stanciu si Apostolescu, matematicianul si poetul acestei tranzactii prin care Asesoft Distribution a cumparat 51% din actiunile Dante International si eMag International, companiile care detin magazinul eMag.
     
    “Contractul a fost semnat la finalul saptamanii trecute, dar valoarea tranzactiei nu o putem face publica. O parte dintre actionari prefera sa treaca sub tacere cifra, motiv pentru care exista o clauza de confidentialitate in contract”, spunea saptamana trecuta Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, mentionand totusi ca a apelat la finantare de la banci pentru achizitie. Surse din piata apropiate tranzactiei sustin insa ca pretul platit depaseste cu putin pragul de 10 milioane de euro, ceea ce inseamna ca valoarea de piata a eMag se situeaza astfel in jurul a 25 de milioane de euro – cu mult peste cifrele vehiculate cu fiecare ocazie cand au aparut zvonuri ca eMag s-ar afla la masa negocierilor. La finalul anului trecut, cand fondul de investitii Romanian American Enterprise Fund (RAEF) negocia preluarea magazinului online, potrivit mai multor surse din piata, intreaga companie a fost evaluata la 10 milioane de euro, in timp ce in 2007, cand eMag se afla pe valul cresterilor spectaculoase ale comertului pe internet, valoarea era apreciata la cateva zeci de milioane de euro.

     
    “Dintre toate ofertele de preluare primite pana acum de eMag, cea a Asesoft a fost singura de nerefuzat”, spune cu un zambet larg pe buze Radu Apostolescu, cofondatorul si directorul de marketing al companiei. Desi multa vreme nu pare sa fi fost adeptul unei vanzari, Apostolescu nu a facut niciodata un secret din faptul ca primea cu regularitate oferte de preluare din partea investitorilor atat financiari, cat si strategici. De altfel, coproprietarul eMag admite de mai multa vreme nevoia atragerii unui investitor pentru capitalizarea companiei, numai ca absenta unei tranzactii denota ca niciunul dintre cei interesati de preluare nu au fost pana acum pe placul lui.
     
    “Asa cum se intampla mereu in viata, solutiile sunt mai aproape de noi decat ne imaginam”, evidentiaza Apostolescu paradoxul de a fi discutat mai bine de un an vanzarea companiei, chiar si catre investitori din afara Romaniei, pentru a semna apoi rapid cu un partener care a fost foarte aproape in ultimii sapte ani. “Solutiile” despre care vorbeste managerul lasa insa loc de interpretare; cel mai mare magazin online din Romania traverseaza o perioada dificila din punct de vedere financiar, mai ales pe fondul crizei economice. Desi destul de zgarcit in declaratii, cofondatorul eMag a dat pentru prima data de banuit in momentul cand optimismul sau cu privire la vanzarile de 150 de milioane de euro pe care le astepta pentru anul trecut, duble fata de 2007, s-a moderat la o valoare ceva mai mica, de 100 de milioane de euro. “Ce pot spune deocamdata este ca anul trecut am inregistrat o crestere de doua cifre a businessului”, declara Bogdan Vlad, directorul general al eMag.
     
    Pe de alta parte, in discutie au fost puse si datoriile pe care le-ar putea avea compania catre furnizori. Dante International figura la inceputul acestui an pe o lista publicata pe site-ul distribuitorului Asbis cu companiile care intampina dificultati in achitarea produselor achizitionate. “Si fata de noi are datorii eMag, dar sunt datorii care nu au depasit termenul de scadenta, ceea ce este perfect normal”, afirma Iulian Stanciu. Si nu in ultimul rand, compania a restructurat operatiunile, renuntand astfel la aproximativ 120 de angajati dintr-un total de 300; numarul actual de angajati va ramane insa stabil in urmatoarea perioada, dupa cum prevede Apostolescu. 

     
    Clar e insa ca pentru eMag vanzarea catre Asesoft pare sa fie biletul de iesire din criza. Multumirea lui Radu Apostoleascu si a lui Bogdan Vlad a fost greu de ignorat pe parcursul discutiei cu BUSINESS Magazin, ca si aerul de mister in care cei trei manageri, daca il luam in calcul si pe Iulian Stanciu, au invaluit planurile pentru soarta viitoare a eMag. Acordul dintre cele doua companii este strict financiar, Asesoft si eMag urmand sa isi continue independent afacerile. “Asesoft continua distributia, iar eMag retailul. Nu vom combina propriu-zis businessul, dar cu siguranta vor exista anumite sinergii. Logistica si service-ul sunt doua exemple”, explica Iulian Stanciu. “Pentru noi, eMag este o investitie, o oportunitate si un pariu ca valoarea acestui brand va creste.”
     
    Asadar, eMag nu va fi client favorizat al Asesoft, mai ales ca in prezent reprezinta mai putin de 10% din cifra de afaceri a distribuitorului, de aproximativ 90 mil. euro anul trecut, si nici eMag nu va prefera Asesoft ca furnizor, in primul rand pentru ca magazinul vinde peste 15.000 de produse de la peste 500 de firme, in timp ce Asesoft are in oferta in jur de 2.000 de articole. De profitat vor avea insa ambele companii, pe masura ce eMag se va transforma intr-o platforma la care sa aiba acces consumatori, distribuitori si comercianti deopotriva, dupa modelul Amazon.com.

    Marius Ghenea, Fit Distribution: “Cel mai mult vor avea de suferit anul acesta magazinele online care nu pot produce imediat lichiditati financiare pentru a sustine businessul”

    John Cusa, Tornado Sistems “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”

     

  • Fijitsu preia actiunile Siemens

    Ca urmare a anuntului facut compania trece printr-o transformare la nivel de organizare si conducere, portofoliu si oferta, dar si pozitie in cadrul Grupului Fujitsu Siemens, integrarea urmand a se termina la inceputul lunii viitoare.

    In plus, Dragos Nicolaescu, Country Manager la Fujitsu Siemens Computer Romania va pleca de la conducere, iar interimatul companiei va fi asigurat de Wolfgang Horak, Senior Vice-President pentru Europa de Sud-Est, pana la nominalizarea unui nou Country Manager. La 1 aprilie compania va spune care va fi noul manager si va face cunoscuta noua strategie de business.
     

  • Inceput ratat pentru Bursa

    Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.

    Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.

    In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.

    “Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.

    Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.

    Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.

    Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.

    Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.

    Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.

    Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.

    Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.

    In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.

    Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.

    Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.

    “Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.

    Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.

    Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.

    CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.

  • Tranzactiile – suspendate. Ce urmeaza?

    La momentul cand a fost suspendata sedinta de la Bursa, sapte dintre cele 10 actiuni care intra in componenta indicelui BET, printre care BRD si Petrom (SNP) atinsesera minimele permise pe pascursul unei sedinte de tranzactionare, inregistrand scaderi de peste 14%. Doar actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) scadeau cu 10%, in timp ce titlurile Bancii Transilvania (TLV) si Transgaz (TGN) erau suspendate. Astfel scaderea indicelui BET se ridica la 9,25%. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) scadeau la randul lor cu 14-15%, nemaifiind ordine de cumparare.

    "E incredibil ce se intampla. Ma uit si nu-mi vine sa cred. E ca si cum de astazi s-ar sfarsi lumea financiara si toata lumea vinde si-si retrage banii. Lichiditatea in prima ora a fost destul de ridicata, ceea ce arata ca e panica pe piata. Toata lumea vrea cash", a declarat Adrian Manaila, seful societatii de brokeraj Eldainvest.

    "N-a fost niciodata asa de rau. N-am mai vazut scaderi si evenimente de o asemenea intensitate", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Scaderea survine dupa ce bursa americana a pierdut –5,7%, declinul de la inceputul anului fiind cel mai mare din ultimii 80 de ani. Principalii indici ai burselor europene pierdeau 4-5%. Si Bursa de Marfuri de la Sibiu si-a suspendat astazi sedinta pe tranzactiile de tip futures, ca urmare a inchiderii Bursei de Valori Bucuresti.

     

    SPUNE PAREREA TA DESPRE CRIZA

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai bune actiuni din istorie

    1. Poseidon

    Industrie: minerit
    Perioada: 6 luni
    Evolutie: 35.000%
    Crestere medie anuala: 70.000%

    Actiunile acestei companii miniere din Australia au faicut valva in jurul lumii la sfarsitul anilor ?60. In septembrie 1969, Poseidon, pe atunci o companie mica ce extragea nichel, a descoperit un minereu de proportii in Windarra, vestul Australiei. In doar o luna, actiunile companiei au urcat de la 0,8 dolari australieni la 12,3. In februarie 1970, valoarea acestora atinsese deja 280 de dolari australieni, pe fondul unui masiv boom de speculatii, sustinut de cererea enorma de nichel din lume, data la randul ei de Razboiul din Vietnam. Brusc, bula speculativa s-a destramat si pretul actiunilor a intrat in picaj. Practic, oricine a cumparat minim 3.571 de actiuni in septembrie, la un pret total de 2.856 dolari australieni, si le-a vandut cateva luni mai tarziu, la valoarea de varf, a devenit milionar in dolari australieni in 1970.

    2. Berkshire Hathaway

    Industrie: Asigurari
    Perioada: 46 ani
    Evolutie: 1.521.100%
    Crestere medie anuala: 33.067%

    Vehiculul de investitii al celebrului investitor american Warren Buffet nu a avut evolutia meteorica a actiunilor Poseidon, dar a fost un extraordinar tesator de bani pentru cei care s-au angajat in cursa pe termen lung. Conglomeratul de companii cu sediul in Nebraska, SUA, are ca principal obiect de activitate (core-business) asigurarile. In 1962, cu trei ani inainte ca Buffet sa preia compania ce activa atunci in industria textila, valoarea unei actiuni era de 7,56 dolari. Acum, pretul lor oscileaza in jur de 115.000 dolari (cu un maxim la inceputul lunii septembrie de 120.190 dolari/actiune). Cu alte cuvinte, cine a facut alegerea inspirata de a da 68 de dolari pe doar 9 actiuni Berkshire Hathaway in 1962 este astazi milionar in dolari americani.

    3. Cisco Systems

    Industrie: IT
    Perioada: 10 ANI
    Evolutie: 96.625%
    Crestere medie anuala: 9.662,5%

    Compania californiana specializata in produse si retele informatice a fost in varful bulei dot-com a anilor ’90. In martie 1990 o actiune valora 0,08 dolari. Zece ani mai tarziu, in martie 2000, la apogeul bulei IT, aceeasi actiune ajunsese la 77,3 dolari. Prin urmare, a fost nevoie de o decada pentru a transforma in milionar pe oricine a plasat 1.000 de dolari in actiunile Cisco la momentul martie 1990. Astazi, investitorii considera firma Cisco un “barometru” pentru industria tehnologica deoarece domina piata routerelor si a switch-urilor.

    4. Microsoft

    Industrie: IT
    Perioada: 21 ani
    Evolutie: 32.062%
    Crestere medie anuala: 1.526,7%

    Daca Warren Buffet este cel mai elogiat investitor din SUA, Bill Gates este cu siguranta cel mai celebrat antreprenor. Toti cei care au investit in actiunile companiei sale in 1987 au fost frumos recompensati de-a lungul vremii. Pretul actiunilor Microsoft erau, in 1987 in jur de 0,08 dolari, fata de valoarea actuala de 25,65 dolari. Altfel spus, cine a investit 3.149 de dolari in actiuni Microsoft in 1987 este astazi fericitul posesor al unui pachet in valoare de peste un milion de dolari. Poate ca Bill Gates nu mai este la conducerea companiei, dar investitorii sai continua sa culeaga roadele.

    5. Next

    Industrie: Retail
    Perioada: 17 ani
    Evolutie: 17.600%
    Crestere medie anuala: 1.035,3%

    Desi actiunile retailerului vestimentar din Marea Britanie au suferit un declin in ultimul an, cei care au vazut potentialul acestora in decembrie 1990 au primit o recompensa bogata. In prima jumatate a anului 2007, inainte ca trendul actiunilor Next sa derapeze, au inregistrat o crestere de 17.600% fata de nivelul din decembrie 1990 – 13,5 penny. Ar fi fost suficiente, deci, 5.624 de lire sterline investite in actiuni Next atunci pentru ca prima jumatate a lui 2007 sa mai dea nastere unui milionar. E drept, evolutia ulterioara a pietei ar fi injumatatit aceasta suma.