BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Putin recunoaşte că forţele armate ruse se aflau în Crimeea în timpul referendumului, dar susţine că Rusia nu şi-a planificat acţiunile militare în acea regiune

     “Rusia nu a planificat anexarea şi operaţiunile militare în Crimeea, dar riscul unor ameninţări împotriva etnicilor ruşi a fost real. Acest lucru a determinat populaţia din Crimeea să se gândească la viitor şi să ceară ajutor Rusiei”, a declarat preşedintele Vladimir Putin, răspunzând, în direct la televiziune, întrebărilor din partea cetăţenilor.

    Putin a adăugat că decizia privind Crimeea a fost susţinută în unanimitate în Consiliul rus de Securitate.

    El a mai afirmat că rezultatele referendumului au fost decisive în privinţa anexării peninsulei Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Singura soluţie pentru puterea de la Kiev este dialogul. Folosirea forţei duce ţara spre haos

     “Doar prin dialog, proceduri democratice şi nu prin folosirea forţelor armate, a tancurilor şi avioanelor poate fi restabilită ordinea în ţară”, a declarat Putin, în direct la televiziune, la tradiţionala sesiune de întrebări din partea cetăţenilor.

    Vladimir Putin a respins, de asemenea, acuzaţiile privind implicarea forţelor ruse în revoltele din estul Ucrainei.

    Moscova: Afirmaţiile privind implicarea forţelor ruse în estul Ucrainei ţin de paranoia

    Afirmaţiile autorităţilor ucrainene privind implicarea forţelor speciale ruse în evenimentele din estul ţării seamănă cu “paranoia”, a declarat joi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcajul care le dă bătaie de cap brazilienilor. Cum au reacţionat şoferii la invenţia din Sao Paolo şi motivul pentru a fost introdusă – VIDEO

     Linia dublă continuă în zig-zag a fost creată pentru ca maşinile să aibă mai mult loc pentru a staţiona sau pentru a merge înainte, explică autorităţile, citate de bbc.com.

    “Stârneşte multă confuzie, iar traficul este şi mai rău”, a declarat un motociclist pentru canalul de televiziune Gazeta.

    “Cine a făcut asta, era beat”, s-a plâns o altă persoană.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa muncii nu reuşeşte să-şi revină: Doar 50.000 de locuri de muncă noi au fost create în ultimul an

     Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Totuşi, economia mai are de recuperat peste 400.000 de locuri de muncă „pierdute“ în anii de criză, însă firmele au fost prudente în materie de noi angajări şi au preferat să rămână pe o structură de personal „subţiată“.

    Tendinţa de creştere a  efectivelor de personal nu va dura pe tot parcursul anului decât în anumite sectoare eco­nomice, spun specialiştii în recrutare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.

  • Povestea profesoarei care a fondat cea mai mare şcoală de engleză din România

    După ce a predat limba engleză timp de mai bine de 15 ani în sistemul de stat, mai întâi la o şcoală generală din Râmnicu Vâlcea, iar apoi la un liceu bilingv din Capitală, Adriana Alionte şi-a concretizat, în 2002, visul de a conduce propria şcoală.

    A fondat Shakespeare School, destinată învăţării limbii engleze “altfel, într-un mod mai interactiv, mai dinamic, mai centrat pe elevi şi pe dorinţele şi interesele lor”, cu resurse de ultimă oră. Şcoala de inspiraţie englezească vine şi după cursurile de perfecţionare în cadrul University of Edinburgh şi Hilderstone College Kent pe care Alionte le-a urmat în Marea Britanie, după ce a obţinut licenţa în filologie în cadrul Universităţii din Bucureşti, în urma absolvirii facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.

    Pe lângă funcţia de director general al Shakespeare School, Adriana Alionte ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Shakespeare School pentru Educaţie şi este iniţiator al proiectului “engleza pentru viaţă”, în care voluntarii predau limba engleză în centr sociale din Bucureşti.

    Cel mai dificil moment din cariera ei a fost renunţarea la cariera de profesor în favoarea celei de antreprenor: “O vreme le-am făcut pe amândouă în paralel, dar mi-am dat seama că nu este eficient”. Alionte nu consideră că femeile sunt dezavantajate în afaceri, ci poate au un avantaj în a-i face pe ceilalţi să le urmeze “pentru că ştiu să transmită din pasiunea şi motivaţia lor”.

    Abilităţile de comunicare mai bine dezvoltate, dar şi intuiţia sunt atributele feminine care ar putea să le ajute să se impună în pofida prejudecăţilor: “Modul în care femeile ştiu să conducă o discuţie, cu atenţie şi empatie, poate fi un avantaj în negociere, pentru că pot influenţa cu eleganţă şi dibăcie. Intuiţia este un al şaselea simţ care îţi transmite dacă poţi comunica şi lucra cu o anumită persoană.”

  • Scutaru: Măsura neimpozitării profitului reinvestit nu are efecte scontate fără reducerea CAS

     Scutaru a fost întrebat cum vede decizia Guvernului, anunţată de premierul Victor Ponta, de a adopta o Ordonanţă de Urgenţă privind neimpozitarea profitului reinvestit, respectiv dacă PNL va mai iniţia în acest context o moţiune de cenzură.

    “Noi ne-am referit la necesitatea adoptării a două măsuri, deci şi aceasta cu eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. Dar măsura cu adevărat importantă şi care poate avea un efect într-adevăr substanţial pentru mediul de afaceri şi pentru economia ţării este reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. Deci noi considerăm că dacă nu se adoptă ambele măsuri, efectul nu va putea fi unul aşteptat şi unul real în plan economic”, a declarat Scutaru.

    El a precizat că proiectul Guvernului “face o testare pentru un an şi jumătate” cu măsura neimpozitării profitului reinvestit, până la 31 decembrie 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Parlamentul European a decis: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

    Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil, arată comunicatul.

    În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici. Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) vor asigura faptul că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

    Băncile vor trebui să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă. În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de “bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare.

    Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de “bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani.
    Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.

    Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

    Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ “balanţe temporar mari”, în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.