Tag: refuz

  • Băsescu: OUG privind autorizaţia de construire pe terenuri necadastrate, riscantă

     Preşedintele Băsescu a declarat, în cadrul unei conferinţe anuale a agricultorilor, că a văzut în Monitorul Oficial o Ordonanţă de Urgenţă care i se pare “riscantă”, prin care companiilor petroliele, fie că sunt româneşti sau străine, li se permite să obţină certificat de urbanism şi autorizaţie de construire pe terenuri care nu sunt cadastrate şi nu sunt înscrise la Cartea Funciară.

    “Avem în România companii petroliere care exploatează puţuri de petrol atâta timp cât aproape vine prin presiune şi cu foarte puţine cheltuieli. Cum trebuie să cheltuiască puţin mai mult, ca să extragă ţiţeiul sau gazele, abandonează puţul. Noi avem în România suprafeţe uriaşe care nu sunt cadastrate şi nu sunt înscrise la Cartea Funciară”, a spus Băsescu.

    El a menţionat că se pune “placa crizei energetice, predictibile, ca urmare a crizei din Ucraina”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: România nu are niciun proiect naţional şi funcţionează ca o frunză în vânt

     Tăriceanu a precizat că, în viziunea sa, reaşezarea economică a României post-criză trebuie făcută în interiorul unui proiect naţional, el arătând că acest nou proiect naţional trebuie să aibă preponderenţă economică.

    “România a avut până în prezent două mari proiecte naţionale – intrarea în NATO şi intrarea în UE. De ceva vreme, eu, cel puţin, consider că România nu are niciun fel de proiect naţional şi funcţionează mai degrabă ca o frunză în vânt: vine FMI, spune ceva, face ce spune FMI; pleacă FMI, face altceva. Dar, în orice caz, e aşa, un fel de mişcare mai degrabă aş califica-o drept haotică”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că, în opinia sa, România are nevoie de un proiect naţional în interiorul unei viziuni pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum trebuie să te îmbraci la inteviul de angajare ca să obţii jobul dorit: “Nu poţi folosi aceleaşi haine oriunde”

    SE SPUNE CĂ „HAINA NU-L FACE PE OM” ŞI PUŢINI DIRECTORI DE RESURSE UMANE RECUNOSC FAPTUL CĂ, LA INTERVIUL DE RECRUTARE, PRIMA IMPRESIE GHIDEAZĂ DE FAPT DISCUŢIA CĂTRE UN SCENARIU MAI MULT SAU MAI PUŢIN AVANTAJOS PENTRU CANDIDAT. Înainte ca recruiterul să afle de la sursă ce ştie, ce a făcut şi cât de bine pregătit este potenţialul angajat, primele zece secunde sunt esenţiale pentru a-şi crea o părere. Cu alte cuvinte, hainele în culori stridente, o bluză prea decoltată, o cămaşă cu mâneci scurte, pantofii prăfuiţi sau hainele care par să incomodeze candidatul pot face mai mult rău decât prea puţine diplome.

    „Se spune că primele zece secunde sunt esenţiale pentru a ne crea o impresie despre persoana cu care interacţionăm. Să te prezinţi într-o ţinută vestimentară adecvată este o formă de respect şi de interes faţă de compania şi de jobul pentru care ai aplicat. Vestimentaţia trebuie să fie în concordanţă cu poziţia pentru care aplici şi cu ţinuta zilnică pe care o vei adopta ulterior„, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care deţine platforma de recrutare online Hipo.ro.

    Prin urmare, poţi opta fie pentru clasicul costum, fie pentru o ţinută mai casual (fustă sau pantaloni, alături de o cămaşă/bluză şi un sacou). Pantalon sau fustă închisă la culoare şi cămaşă sau bluză albă, deşi este o combinaţie clasică, nu dă greş. Pentru a ieşi puţin din tipar însă, Răzvan Vâlceanu, cel care a ocupat timp de cinci ani poziţia de director general în cadrul furnizorului de soluţii software de tip antivirus Bitdefender şi a lansat de curând un brand de cămăşi made to measure, spune că orice candidat poate purta butoni într-o culoare contrastantă faţă de restul ţinutei. Pe de altă parte, candidatele pot să aleagă o curea de culoare diferită, spre exemplu, pentru a sparge monotonia.

    INDIFERENT DE SFATURILE CONCRETE PE CARE LE DAU SPECIALIŞTII ÎN RESURSE UMANE PENTRU CREAREA ŢINUTEI POTRIVITE LA INTERVIU, TOŢI SUNT DE PĂRERE CĂ ACEASTA TREBUIE SĂ FIE ÎN ACORD CU STILUL VESTIMENTAR AL COMPANIEI PENTRU CARE APLICĂ, RESPECTIV AL TIPULUI DE VESTIMENTAŢIE SPECIFICĂ INDUSTRIEI ÎN CARE URMEAZĂ SĂ LUCREZE, PENTRU CĂ CERINŢELE SAU AŞTEPTĂRILE RECRUITERILOR POT FI TOTAL DIFERITE.

    Adică, la un interviu de recrutare pentru un job într-o agenţie de publicitate sau într-o firmă de IT, recruiterul nu se aşteaptă să vadă un candidat îmbrăcat în costum, cu cravată şi geantă tip diplomat sau o candidată care s-a încorsetat într-un deux-pieces, ci vor oameni creativi (un accesoriu într-o nuanţă diferită sau poate o cămaşă cu model). Sunt chiar şi companii care sacrifică „apariţia„ în favoarea creativităţii.

    „În cazul companiei noastre focusul este pe ceea ne transmit candidaţii, nu pe modul cum aceştia sunt îmbrăcaţi. Recomandarea noastră este să vină îmbrăcaţi într-o ţinută în care se simt confortabil. Dacă un candidat doreşte să vină în pantaloni scurţi şi sandale, nu avem nimic împotrivă”, spune Andreea Gorgonea, directorul de resurse umane al subsidiarei locale a producătorului de jocuri King, cu aproape 100 de angajaţi.

    Puţini angajaţi au însă norocul acesta. Cei care lucrează în domeniul financiar şi, în general, cei care s-au angajat pe poziţii care implică lucrul cu publicul sau direct cu clienţii sunt supuşi unui dress code. Sunt destule cazuri în care angajaţii abia intraţi în companie, necunoscând politica acesteia vizavi de stilul vestimentar, au fost atenţionaţi să renunţe la pantofii sport, la pantalonii scurţi sau la fustele scurte.

  • TVR vrea să reducă timpul de lucru al angajaţilor de la 8 la 6 ore pe zi şi salariile cu 25%

     Contactat de MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din SRTv, a confirmat că există o astfel de idee în TVR, care, “din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă”.

    El a precizat că această idee a fost discutată “nu foarte concret” în Comitetul Director al TVR şi nu a fost luată în discuţie încă în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române.

    “Eu am spus în discuţiile pe care le-am avut cu membrii Comitetului Director şi cu alţi oameni din Televiziunea Română că este o măsură care, din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă, în sensul că reducerea câştigurilor salariale cu 25% îi va demotiva pe oameni rău de tot şi nu va avea decât un efect groaznic din punctul de vedere a ceea ce se vede pe post, un lucru pe care noi nu ni-l permitem”, a spus Dragoş Bocanaciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL sesizează Comisia de la Veneţia, pentru că Avocatul poporului nu atacă OUG pentru parţiale la CC

     Gheorghe a distribuit ziariştilor textul scrisorii grupului PDL din Camera Deputaţilor adresate Comisiei de la Veneţia. În scrisoare, PDL arată că “în România se continuă încălcarea flagrantă şi fără nicio limită a principiului constituţional al statului de drept de către majoritatea parlamentară a USD formată din PSD, UNPR şi PC, precum şi de guvernul condus de Victor Ponta”.

    “Astfel, prin ordonanţa de urgenţă 12/2014 au fost modificate unele regului ale legii electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiind afectate drepturi politice fundamentale, drepturi care fac parte din categoria drepturilor politice electorale ale cetăţenilor români de a alege şi a fi ales. Modificarea în cauză s-a produs cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare parţiale şi a celor europarlamentare care vor avea loc pe 25 mai”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CANNES 2014: A 67-a ediţie a Festivalului – vedete, filme şi polemici

     Între copiii lui Grace şi Rainier, care nici nu vor să audă despre acest film, şi influentul distribuitor şi producător Harvey Weinstein, care i-a cerut regizorului Olivier Dahan un alt montaj pentru publicul american, “Grace de Monaco” nu pare să demareze sub cele mai bune auspicii.

    “Vânătorii” de autografe care au campat deja în faţa covorului roşu de la Cannes nu îi vor vedea astfel pe membrii familiei princiare monegasce. În schimb, Nicole Kidman, care o interpretează pe Grace de Monaco, va fi prezentă la Cannes, miercuri seară, la premiera filmului. Nicole Kidman este prima dintre vedetele hollywoodiene care vor fi prezente pe Croazetă până pe 25 mai: Robert Pattinson, Kristen Stewart, Hilary Swank, Ryan Gosling, Tommy Lee Jones, Catherine Deneuve şi Marion Cotillard. Starurile de film vor fi protejate de un dispozitiv de securitate întărit faţă de ediţiile precedente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • GFR: Restituirea scrisorii de garanţie, consecinţa firească a nefinalizării privatizării CFR Marfă

     Precizările sunt făcute după mediatizarea informaţiei potrivit căreia procurorii DIICOT Iaşi au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile, imobile şi pe conturi ale lui Gruia Stoica, pentru a recupera prejudiciul suferit de stat în urma încercării de privatizare a CFR Marfă.

    În acest context, compania controlată de Gruia Stoica reface, într-un comunicat de presă, cronologia, aspectele şi termenii procedurali legaţi de încercarea de privatizare a CFR Marfă, subliniind din star că GFR “nu este urmărit în nicio cauză penală şi nu a fost instituit niciun sechestru pe conturile sau bunurile societăţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hagen, şeful Vienna Insurance Group: Nu vom intra în acţionariatul PAID atât timp cât societatea se reasigură inadecvat

     “Politicienii trebuie să înţeleagă că efectele unei catastrofe naturale pot fi acoperite dacă statul garantează ori piaţa internaţională de reasigurări garantează. Piaţa internaţională de reasigurări nu are nicio obligaţie să accepte un preţ stabilit politic şi acest lucru trebuie înţeles de către politicieni. Şi asta înseamnă că PAID fie are deficit fie nu se reasigură corect. Şi din acest motiv nu facem parte din PAID. Nu vrem să participăm la ceva care poate genera pierderi şi nu vrem să participăm la o organizaţie care nu este reasigurată adecvat”, a afirmat Hagen într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că asigurarea pentru locuinţe împotriva riscurilor catastrofale nu este obligatorie în Austria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro