BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Numărul naşterilor din 2013 a scăzut sub 180.000, record negativ pentru ultimii 70 de ani

    “2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii este mai mic de 180.000. După revoluţie s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat şi mici perioade de creştere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a spus Tudorel Andrei.

    El a explicat că pe parcursul perioadei de tranziţie, scăderea populaţiei a fost cauzată în principal de imigraţie, dar anul trecut proporţia s-a inversat, iar principala cauză a scăderii populaţiei a fost sporul natural negativ.

    Altfel spus, anul trecut diferenţa negativă dintre noii-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

    Tudorel Andrei a precizat că reducerea populaţiei a fost cauzată anul trecut în proporţie de 95% de sporul negativ al populaţiei.

    “Avem aproape un echilibru între migraţie şi emigraţie, sub 10.000 de persoane”, a completat şeful INS.

    Directorul general al direcţiei generale de demografie şi statistică socială, Silvia Pisică, a explicat că scăderea natalităţii are două explicaţii, fiind rezultatul atât a emigraţiei, cât şi a modificărilor de comportament generaţionale.

    “Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârşitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut şi vârsta de căsătorie. Generaţia părinţilor noştri se căsătorea puţin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile şi naşterile se duc spre 30 de ani”, a explicat Pisică.

    Directorul din INS a arătat că şi numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.

    “Dacă în generaţia anterioară, a părinţilor noştri, fiecare familie avea cel puţin doi copii, nu vorbim de bunicii noştri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuţi vii”, a completat Pisică.

    Tudorel Andrei a precizat că pentru a avea spor natural zero, fiecare româncă fertilă ar trebui să nască 2,1 copii, în timp ce rata actuală se găseşte în jur de 1,5.
     

  • Doar un sfert din terenurile agricole din România sunt asigurate. Poliţa costă 30 de lei la hectar

    Piaţa de asigurări agricole s-a dublat faţă de perioada de dinainte de criză şi a înregistrat creşteri anuale de circa 10-15%”, apreciază Bogdan Pîrvu, directorul general al companiei Fata Asigurări, orientată în proporţie de 75% către clienţii din zona rurală. Compania pe care o conduce a ajuns anul trecut la o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 milioane de euro şi se află în topul companiilor cu prime brute subscrise în categoria poliţelor de asigurări agricole; în acelaşi top se află şi Groupama Asigurări, care a înregistrat prime brute subscrise din asigurări agricole de 6,59 milioane de euro, şi Gothaer Asigurări Reasigurări, cu o valoare de 2,34 milioane de euro prime brute subscrise în acest segment, potrivit datelor companiei de cercetare Media Exprimm.

    “Capitalizarea mai bună pentru fermieri a fost generată în primul rând de ani buni din punct de vedere climatic şi de creşterea preţurilor produselor pentru anii anteriori; creşterea suprafeţelor cultivate şi a producţiei au condus astfel şi la creşterea valorii sumei asigurate”, explică Pîrvu.

    Potenţialul creşterii asigurărilor pe acest segment reiese din statistici: anul trecut, producţia agricolă vegetală din România a înregistrat creşteri la toate culturile, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică: floarea-soarelui s-a situat pe primul loc în UE, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al suprafeţei cultivate, iar la porumb România s-a aflat pe primul loc în UE în funcţie de suprafaţa cultivată şi pe locul al doilea, după Franţa, în ce priveşte producţia. Agricultura a atins anul trecut un maxim istoric de 18,5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 7% din Produsul Intern Brut.

    În acest context, evoluţia a fost de bun augur şi în rândul dotărilor tehnologice, dar şi în rândul asigurătorilor din domeniu: “Atunci când ai o producţie bună pe câmp, nu rişti să o pierzi şi îţi iei toate măsurile de protecţie, inclusiv asigurarea”. Piaţa de asigurări agricole a înregistrat creşteri constante, ajungând în prezent la o valoare totală de prime brute subscrise de aproximativ 25 de milioane de euro, dintr-o valoare totală de 1,87 miliarde de euro anul trecut.

    Totuşi, comportamentul de asigurare a unor riscuri precum volatilitatea preţurilor pe pieţele europene şi internaţionale, dar şi pentru cele de producţie pentru îngheţ timpuriu nu reprezintă un comportament des întâlnit în rândul fermierilor din România. Justificarea vine din faptul că mai bine de 45% din suprafeţele agricole sunt deţinute de micii producători, în rândul cărora lipseşte în continuare încrederea faţă de această măsură de precauţie. “Fermierii care practică agricultura de subzistenţă nu consideră de obicei oportune asigurările, din raţiuni de costuri; din rândul fermierilor care cultivă între 10 şi 100 hectare, un segment mic ia în considerare acest tip de asigurare, iar din rândul celor care cultivă între 100 şi 5.000 de hectare, îşi fac cu siguranţă an de an asigurări, cu mici excepţii.”

    Tendinţa marilor producători agricoli de a se asigura se explică, pe de o parte, prin faptul că înţeleg riscurile la care sunt supuşi, dar şi pentru că printre cerinţele de creditare ale băncilor sau, în unele cazuri, ale partenerilor se numără şi asigurarea culturilor, explică Pîrvu.

    Costul mediu pe care un fermier îl plăteşte pentru poliţele de asigurări, pentru un hectar, este de aproximativ 30 de lei. Incendiile, alunecările de teren, îngheţul sau dezgheţul timpuriu sunt de asemenea incluse în oferta riscurilor asigurate. În ce priveşte asigurările din sectorul zootehnic, penetrarea mică a asigurărilor este generată de volumul mic al pieţei. “Sectorul zootehnic a început să se revigoreze, au apărut complexe noi (de creştere a animalelor – n.r.), care de obicei se asigură”, apreciază Pîrvu.

    Potrivit lui, piaţa ar putea fi reglementată mai întâi la nivel legislativ, regulile jocului fiind pe punctul de a se schimba în vara aceasta, când va expira subvenţionarea programului de prime de asigurare de către stat prin care acesta deconta până la 70% din prima de asigurare plătită de fermieri companiilor specializate.

  • Angela Merkel avertizează Rusia cu noi sancţiuni din cauza situaţiei din Ucraina

     Evocând violenţele din estul Ucrainei, Merkel a denunţat trimiterea de combatanţi şi de armament provenind din Rusia, într-un discurs rostit în Bundestag. “Dacă aceste activităţi nu încetează, nu vom ezita să aplicăm noi sancţiuni”, a subliniat Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD îi menţine pe Florin Georgescu, Marin Dinu şi Nicolae Dănilă în CA al BNR. Vasilescu:Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi

    “Nu-i nimic din scurt, Parlamentul e aici, propunerile trebuie să fie validate de comisiile de buget şi fiecare dintre cei propuşi trebuie sa fie audiat în comisii (…) Dosarele se cunosc şi, mai e ceva, şi anume, că am auzit limpede opinia şi a funcţionat de-a lungul celor 25 de ani, că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu, deci toţi aceştia sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi. Ce dosare să li se facă (…) Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi, nu vin oameni care vor acum să-şi depună candidatura. Sigur că ar putea să facă şi aşa, dar nu-i ia nimeni în seamă, oameni care n-au o legatură cu marea performanţă în domeniu”, a explicat Vasilescu pentru MEDIAFAX, întrebat dacă anunţul intempestiv privind numirea noului CA şi termenul scurt n-ar putea îngreuna accesul unor candidaţi la selecţie, mai ales că procedural este necesară întocmirea unor dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRM: Redevenţele petroliere nu vor creşte spectaculos

     “Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele on-shore, off-shore şi deep off-shore”, a declarat miercuri preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), prezent la Bucharest Forum Energy 2014, eveniment organizat de Institutul Aspen România.

    Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din nivelul producţiei de hidrocarburi. Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a companiei Petrom, preluată de grupul austriac OMV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Guvernul vrea să continue listările la BVB. Să ne reducem prezenţa în companiile listate

     Ponta a precizat că a discutat despre subiectul continuării listărilor şi al reducerii participaţiei statului în companiile deja listate cu reprezentanţii London Stock Exchange , precum şi cu CEO al Bursei din România, Ludwik Sobolewski, în cursul zilei de marţi.

    “Am discutat despre intenţia Guvernului României de a continua listările. Sunt convins că o să avem succes cu Electrica, mai departe avem Compania Energetică Oltenia, însă aş vrea să continuăm listarea atât a companiilor care pentru moment nu sunt listate, fie că e vorba de portul Constanţa, de aeroport, de tot ceea ce mai este în portofoliul Guvernului, fie de a pune pe piaţă un anumit număr de acţiuni de la companiile deja listate şi care s-au dovedit de succes”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAT: Voucherele de vacanţă vor aduce doar 250.000 de turişti în plus. Neimpozitate ar fi adus 1 milion

     “Nu am textul proiectului de lege în faţă, dar, ca noutate, ştiu că se elimină intermediarul – societăţile de tichete, care ar fi luat un comision în plus. Din câte ştiu, nu s-a revenit la forma iniţială a ordonanţei din 2009, când şi angajatorul, şi angajatul erau scutiţi de taxe. Cred că această măsură va duce la o creştere în turism, dar nu atât de mare pe cât ar fi fost dacă se eliminau impozitele”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    El a estimat că faţă de cei 6 milioane de turişti români care îşi fac anual vacanţele în ţară, dacă s-ar fi eliminat impozitele pentru vouchere, s-ar fi înregistrat o creştere de circa 20%, respectiv 1,2 milioane de turişti.

    Surse din Autoritatea pentru Turism au declarat agenţiei MEDIAFA că voucherele vor fi scutite de plata contribuţiilor sociale, vor fi deductibile de la plata impozitului pe profit, dar vor fi impozitate pe venit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigi Becali nu mai are voie să muncească la Academia Hagi, pe durata anchetei privind ziua liberă

     “Pe durata cercetării disciplinare, se opreşte persoana privată de libertate de la activităţile lucrative, potrivit regulamentului”, au precizat sursele citate.

    Finanţatorul Stelei lucra la Academia Hagi de sfârşitul lunii aprilie, după ce a fost semnat un contract de angajare pentru muncă necalificată.

    Gigi Becali a fost sancţionat de o comisie a Penitenciarului Poarta Albă după ce a dat declaraţii presei în timpul permisiei de 24 de ore, având suspendat o lună dreptul de a primi vizite şi pachete, sancţiunea fiind contestată, potrivit avocatului său, la judecatorul delegat din penitenciar

    Conducerea Penitenciarului Poarta Albă s-a autosesizat cu privire la comportamentul pe care l-a avut Becali în 12 mai, în ziua în care a obţinut permisia pentru a-şi vizita familia, existând suspiciunea că acesta a încălcat prevederile legale, au declarat în 15 mai, tot pentru MEDIAFAX, surse din cadrul ANP.

    O comisie de la Penitenciarul Poarta Albă urmează să stabilească dacă Gigi Becali a încălcat Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mazăre despre Iohannis: Nu pot spune dacă e bun sau rău, nu l-am auzit spunând prea multe cuvinte

     “Mă întrebaţi de Iohannis. Nu ştiu ce să vă spun, că nu l-am auzit spunând prea multe cuvinte, voi l-aţi auzit ? Ca atare, nu pot să am o părere, dacă e bun, dacă e rău, nu l-am auzit emiţând idei”, a declarat Radu Mazăre, marţi, înainte de a intra în sediul IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat de jurnalişti ce părere are de gestul lui Crin Antonescu de a renunţa să mai candideze la alegerile prezidenţiale, Mazăre a răspuns: “Eu v-am spus că Antonescu în ultimele luni…Părerea mea e că în ultimul an şi jumătate era de nerecunoscut”.

    La întrebarea unde crede că a greşit Crin Antonescu, Mazăre a răspuns: “Cred că în capul lui”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşele cu program săptămânal se pot înfiinţa doar excepţional, a decis Senatul. Motivaţia iniţiatorilor

     Plenul Senatului a adoptat, cu amendamente, o iniţiativă legislativă de modificare a Legii 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, aprobată anterior tacit de Camera Deputaţilor.

    Propunerea legislativă, care are ca iniţiatori un grup numeros de parlamentari PNL, PDL şi PSD, prevedea iniţial ca nicio creşă să nu mai funcţioneze cu program de lucru săptămânal.

    Iniţiatorii arătau, în expunerea de motive la proiectul de act normativ, că este esenţial ca ambii părinţi să participe la creşterea şi educarea copiilor lor, să petreacă timp cu ei, pentru a le asigura confortul emoţional şi stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor. Aceştia mai menţionau că este important ca părinţii să înţeleagă impactul emoţional negativ pe care îl are separarea, chiar şi pentru câteva zile, de copiii lor în vârstă de până la trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro