Tag: ucraina

  • Reacţia lui Macron, după acordul privind armistiţiul în estul Ucrainei: „O relansare credibilă a discuţiilor care nu au mai avansat de ani de zile”

    “Faptul că suntem toţi la Paris este un rezultat important şi o relansare credibilă a discuţiilor care nu au mai avansat de ani de zile. Este o reuşită”, a declarat Macron.

    Liderul francez a afirmat că speră ca o nouă întrevedere în formatul Normandia între Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, să aibă loc în următoarele patru luni.

    Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au stabilit de comun acord cu Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel implementarea unui armistiţiu complet în regiunile separatiste ucrainene şi, eventual, acordarea unui statut special.

    Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 13.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.

  • Ungaria va bloca integrarea Ucrainei în NATO până la anularea legii lingvistice -2-

    Ungaria va continua să blocheze lansarea procesului de integrare a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică până când vor fi restabilite drepturile lingvistice ale etnicilor maghiari din Transcarpatia, a afirmat miercuri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

    Ungaria este interesată ca Ucraina să fie o naţiune stabilă, democratică şi sigură. Cu cât este mai puternică şi mai stabilă Ucraina, cu atât va fi mai bună situaţia etnicilor maghiari din Transcarpatia, a declarat Peter Szijjarto, citat de agenţia de presă MTI.

    Drepturile etnicilor maghiari din Ucraina au fost “încălcate grav” în mandatul fostului preşedinte, iar presiunile au continuat recent “în mod ascuns, cu asistenţa poliţiei secrete ucrainene”, a subliniat Szijjarto.

  • FMI reia negocierile privind un nou program pentru Ucraina

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional va relua negocierile asupra unui nou program de credit pentru Ucraina, în cursul zile de joi, potrivit Reuters.

    Uncraina şi Fondul Monetar Internaţionale au discutat o nouă înţelegere care să înlocuiască aranjamentul stand-by în valoare de 3,9 miliarde de dolari care va expira în ianuarie.

    Ucraina va trebui să îndeplinească cerinţele Fondului, printre care se numără respectarea independenţei băncii centrale şi viitorul PrivatBank, cea mai mare instituţie de creditare din ţară, care a fost naţionalizată împotriva voinţei acţionarilor în 2016.

  • Ucraina şi NATO au emis un angajament comun privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale

    Kievul şi NATO au transmis joi angajamentul colectiv pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina, după ce Ungaria a ameninţat autorităţile ucrainene cu blocarea statutului de membru în cadrul orgaizaţiei militare dacă acestea nu vor fi asigurate, relatează agenţia Reuters.

    Demersul făcut de reprezentanţii celor două entităţi vine ca reacţie la avertismentele transmise de Budapesta privind blocarea Ucrainei în cadrul NATO dacă aceasta nu va începe să asigure minorităţii maghiare dreptul de a se exprima în limba maternă.

    Ungaria a salutat demersul colectiv al Ucrainei şi al organizaţiei NATO. Pe teritoriul statului ucrainean trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari; acestora li s-a îngrădit dreptul la educaţie în limba maternă, ca urmare a unei legi emise de Kiev în 2017.

    Secretarul General al NAO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită în Uraina, în semn de solidaritate militară, în aceeaşi săptămână în care preşedintele rus Vladimir Putin se afla în vizită în Ungaria.

    Diplomaţii maghiari au blocat un proiect de declaraţie comună a Ucrainei şi organizaţiei Atlanticului de Nord întrucât nu prevedea, în mod explicit, protecţia etnicilor unguri de pe teritoriul ucrainean.

  • Ucraina, îngrijorată de progresul proiectului rus Nord Stream 2 pentru construcţia gazoductului

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se declară îngrijorat de creşterea influenţei geopolitice a Rusiei, după ce Danemarca a aprobat construcţia gazoductului în apele sale teritoriale, relatează site-ul postului BBC.

    Reacţia liderului de la Kiev vine ca urmare a deciziei autorităţilor daneze de a apropa construcţia unei secţiuni din gazoduct în apele sale continentale. „Aceasta nu e o chestiune de securitate energetică, este o problemă geostrategică”, a declarat Zelenski.

    Conform aprecierilor acestuia, exportarea unui volum mai mare de gaz rusesc către statele europene va consolida influenţa Moscovei în regiune.

    O reacţie similară a fost transmisă de autorităţile de la Washington, care avertizează asupra faptului că implementarea proiectului Nord Stream 2 va amplifica influenţa exercitată de Moscova asupra statelor europene, susţinând că Germania ar putea deveni „un ostatic al Rusiei”.

    Gazoductul, cu o lungime de 1225 de kilometri, va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică.

    Danemarca a oferit miercuri companiei care se ocupă de proiectul Nord Stream 2 aprobarea de a construi o secţiune din gazoduct în apele sale continentale. Construirea conductei de către gigantul rus Gazprom este aproape completă, însă anterior nu a primit aprobarea Danemarcei de a trece pe teritoriul său.

  • Volodimir Zelenski a organizat o conferinţă de presă care a durat peste 14 ore

    Volodimir Zelenski a început sesiunea “maraton” joi la ora 10.00 şi a încheiat-o la puţin timp după ora 24.00.

    Circa 300 de jurnalişti ucraineni şi străini au participat la conferinţă, adresând circa 500 de întrebări, a declarat Iulia Mendel, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Ucrainei.

    Fostul actor devenit preşedinte a vrut să stabilească un record, depăşindu-l pe preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko. Recordul a fost constatat de un organism de profil din Ucraina. Deocamdată, recordul nu a fost confirmat de vreun organism internaţional.

  • Avocatul Oleksiy Honcharuk va deveni premierul Ucrainei la doar 35 de ani

    Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, care a câştigat majoritatea pentru partidul său în luna iulie, a trecut la consolidarea poziţiei politice prin alegerea lui Oleksiy Honcharuk, un avocat de 35 de ani, pentru poziţia de premier, potrivit Financial Times.

    Parlamentul a aprobat candidatura lui Honcharuk săptămâna trecută. La prezentarea acestuia, Zelensky le-a cerut noilor parlamentari „să treacă la treabă”.

    El a spus că a venit momentul pentru ca reformele „să treacă în următoarea etapă” şi să „încheie războiul” în estul Ucrainei, care a început în 2014 după ce Rusia a anexat Crimeea.

    Citând sărăcia, povara datoriei naţionale, infrastructura care lasă de dorit, şi servicii publice de slabă calitată în contextul corupţiei ridicate, ca principale provocări, noul premier admite că „lucrurile nu vor fi uşoare pentru noul guvern”.

    „Trebuie să creştem economia la un nivel de 5-7% pe an, nu doar de 3-5%”, spune Honcharuk, arătând spre nevoia de investiţii publice.

    Oleksiy Honcharuk va deveni cel mai tânăr premier din istoria Ucrainei. El a fost şef-adjunct al staff-ului Zelensky după ce fostul comediant de 41 de ani a preluat preşedinţia.

    Înainte, el a lucrat patru ani la conducerea Better Regulation Delivery Office – o instituţie care îşi propune să lucreze atât cu guvernul cât şi cu businessurile pentru a dezvolta parteneriate.

     

     

  • Cum a ajuns un român să coordoneze de la Bucureşti o multinaţională prezentă şi în Rusia

    Timpul devine tot mai preţios pentru oricare dintre noi, iar proiectele imobiliare care pun accent pe schimbarea obiceiurilor din viaţa de zi cu zi, pe felul în care se schimbă abordarea afacerilor, au cele mai mari şanse de succes pe termen lung. Experienţa de pe pieţele altor ţări este valoroasă, iar prezentul oferă o mulţime de oportunităţi, povesteşte pentru Business MAGAZIN Tatian Diaconu, care coordonează activitatea dezvoltatorului imobiliar Ceetrus în patru ţări: România, Polonia, Rusia şi Ucraina.

    „Este pentru prima dată când activitatea unei multinaţionale cu prezenţă în Rusia este coordonată de la Bucureşti”, spune zâmbind Tatian Diaconu, general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina. Venit în ţară în februarie, el povesteşte că are, ca de obicei, „poftă de muncă”. În plus, „după ce te plimbi prin mai multe locuri vezi mai clar oportunităţile. Într-un fel sau altul, tot ceea ce nu s-a făcut în România în ultimii 30 de ani este oportunitatea prezentului şi a viitorului. Şi asta încerc eu să explic altora: faptul că nu avem autostrăzi, că sunt blocuri care nu sunt văruite e minunat. Înseamnă că azi putem să facem autostrăzi, să dăm cu var pe blocuri, să nu mai tăiem pădurile. Într-un fel sau altul, poţi privi şi din unghiul ăsta, ceea ce face posibile o grămadă de idei, de proiecte”.
    Diaconu a pus bazele şi a crescut afacerea Ceetrus (fosta Immochan) în România; a fost numit la conducerea activităţilor locale în 2013, iar în vara anului trecut a plecat în Franţa, la sediul general, pentru a coordona dezvoltarea imobiliară a grupului la nivel internaţional. Acum se ocupă de gestionarea activităţilor Ceetrus în cele patru ţări în care grupul are active de 1,4 miliarde de euro, venituri de 110 milioane de euro în 2018 şi un plus de 5% previzionat pentru anul în curs. Numirea sa a venit odată cu reorganizarea activităţilor grupului, povesteşte Diaconu.
    Organizarea actuală a plecat de la principiul că fiecare ţară, teritoriu, cultură, fiecare proiect, mai mic sau mai mare, este unic. Iar această unicitate este dată de foarte multe elemente. Pe de o parte, este dată de localizarea geografică; un proiect din Rusia, altul din Polonia şi unul din România nu au aceeaşi abordare culturală. Unicitatea este dată uneori de aspectul local al oamenilor, spune el. „Din dorinţa de a nu gestiona activitatea, în continuare, de la mii de kilometri, plecând de la premisa că noi ştim oricum ce vor oamenii, am hotărât că trebuie să ne apropiem foarte mult de aceste locaţii, încercând să le înţelegem, să găsim o relaţie cu comunitatea şi încercând să dăm cele mai sincere şi mai bune răspunsuri la nevoile pe care le au”, declară managerul. Ideea de bază, explică tot el, a fost ca organizarea globală a companiei să meargă către aceste zone de portofolii şi astfel s-a format şi portofoliul impropriu numit „Europa de Est”, care conţine Polonia, Rusia, Ucraina şi România. Un alt portofoliu conţine Spania, Portugalia şi Ungaria, al treilea conţine Italia şi Luxemburg, iar al patrulea este reprezentat de Franţa.
    În contextul acesta, portofoliul care cuprinde Polonia, Rusia, Ucraina şi România a creat o structură de conducere bazată la Bucureşti. „Cu colegii care se găsesc în fiecare ţară încercăm să fim foarte aproape de fiecare proiect, luând decizii transnaţionale, încercând să facem o migrare a unor parteneri dinspre Polonia către Rusia, România şi viceversa”, afirmă Diaconu. Sunt, de pildă, branduri care există în Polonia dar nu şi în România. Sau poate sunt branduri ruseşti (comercianţi) care ar vrea să între în spaţiul european. „Atunci profităm de această perspectivă şi rămânem în continuare în rolul de federator zonal, văzând rolul la nivel de regiune. Ne întrebăm constant: «Ce pot aduce eu bun dintr-un spaţiu în altul?» Este vorba de un perimetru economic mai larg, în care încercăm să creăm legături”, punctează tot el.
    În perspectiva sa, România este în continuare considerată o ţară cu oportunităţi, pe un trend bun, cu riscuri limitate. „Ceea ce dă încredere. În România sunt foarte multe oportunităţi, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că nu mai sunt posibile acele tunuri care au fost posibile în trecut, de genul «dacă bag azi 100 de lei, voi câştiga 1.000 de lei în două săptămâni sau în doi ani». Nu se mai poate. Şi tipologia afacerilor se schimbă. Cei care vor reuşi, care vor rezista în timp, sunt oamenii din diverse zone care vor reuşi să se unească între ei şi să construiască un fel de cluster de business în care fiecare aduce câte ceva. Cei care sunt solitari se confruntă cu cele mai mari riscuri. Nu spun că nu vor rezista, poate vor fi extrem de longevivi, dar de unul singur nu ai cum să mai reuşeşti.”
    Tot managerul Ceetrus Europa de Est explică faptul că, văzând o afacere la nivelul a patru ţări, unele lucruri devin mai uşoare. De pildă sunt mai facile arbitrarea, precum şi  diminuarea riscurilor. „Acest transfer intercultural este fabulos. Am fost la Kiev două zile şi am fost răvăşit. Ştiu Ucraina din 2006, ca o ţară care îmi aducea foarte mult aminte de perioada comunistă de la noi din ţară. Ce am văzut în ultimele săptămâni, ca evoluţie, este extraordinar. De ce? Pentru că toate aceste ţări care la un moment dat au rămas în urmă nu mai urmează acelaşi parcurs linear pe care l-au avut Franţa şi Germania după al doilea război mondial.” Ţările vestice au plecat de la un moment T0 şi au avut o evoluţie mai rapidă sau mai înceată, dar pieţele care vin acum din spate merg în salturi, explică Diaconu, care face semne ce seamănă cu linia unei electrocardiograme în timp ce vorbeşte. „Acum, dacă sunt ţări care au un gap de zece ani faţă de ţările vestice, comparând PIB sau alţi indicatori, miracolul este că nu vor avea nevoie de zece ani pentru a parcurge această distanţă. Vor sări anumite etape. De pildă în Franţa, ordinea firească a evoluţiei mijloacelor de plată a plecat de la cash, a trecut la cec bancar, apoi la card şi plata cu telefonul. În România nu au existat cecurile bancare, aşa cum am văzut în filme.”
    Despre experienţa sa de lucru în patru ţări, concomitent, spune că este o sursă extraordinară de învăţare. Pe de o parte, indiferent de nivelul de dezvoltare, trebuie să vezi care sunt lucrurile bune, pentru că poţi descoperi nişte zone de vârf, pe care ţări mult mai dezvoltate nu le au. „Dacă poţi evalua un astfel de proiect excelent pentru a vedea dacă ideea este exportabilă / importabilă, este foarte interesant. Am văzut în Kiev un ansamblu dezvoltat într-un model mixt, în care primul lucru dezvoltat a fost o universitate privată. Când priveşti proiectul, dacă uiţi că eşti la Kiev, într-o ţară care este în conflict, ai zice că este în SUA.” Dezvoltarea a plecat de la faptul că investitorii au avut un teren foarte mare şi gândindu-se cu ce să înceapă au vrut să facă o univesitate, în care învaţă 900 de studenţi în condiţii de Silicon Valley, totul superdigitalizat. „Ideea lor genială a fost că având un teren mort, o veche platformă industrială demolată, au vrut să-l aducă la viaţă, iar acest lucru este cel mai uşor de făcut aducând tineri”, spune Diaconu.
    Faza a doua a proiectului a fost de birouri, pentru că aceşti tineri reprezintă o veritabilă bogăţie pentru firmele care doreau să angajeze specialişti. Astfel, s-a creat deja legătura între studenţi şi birouri. „Acum pornesc faza a treia, care este de rezidenţial. În fiecare ţară în care merg văd lucruri excepţionale”, spune Diaconu, care coordonează acum activitatea a 250 de oameni în cele patru ţări; valoarea investiţiilor aflate acum în derulare este în jur de 300 de milioane de euro. „Este o zonă a lumii care încă poate să arate foarte mult. Dovadă Rusia, pe care eu am descoperit-o prin intermediul cărţilor scriitorilor ruşi, care vorbeau despre cât de mare este ţara. Când mergi şi o vezi, înţelegi destul de repede cât de mare e, pentru că pentru a merge să vizităm un centru comercial avem de parcurs un drum cu avionul de patru sau şase ore, de exemplu. Poţi să faci lucruri interesante. Şi Ucraina este o ţară cu mare potenţial. Polonia şi România intră deja într-o zonă a maturităţii.”
    Românul spune că în noua sa formă de organizare, Ceetrus nu mai are directori de ţară, fiecare piaţă având un director operaţional. Sunt cinci directori operaţionali (în Rusia fiind doi), care împreună cu Diaconu şi încă trei oameni formează un board de portofoliu. În plus, nu mai există noţiunea de grup, finanţarea vine de la acţionari, dar decizia de investiţii se ia la nivelul boardului de portofoliu. „Înainte eram director de ţară, dar decizia de alocare se făcea la nivel de corporate, care era ca o umbrelă. Acum, umbrela a dispărut. Au fost create aceste patru portofolii şi toate deciziile se iau la nivelul boardului”, explică Diaconu. Astfel, procesul de decizie este foarte scurt şi foarte implicat. Înainte pregătea cineva un dosar, pe care altcineva se uita şi lua o decizie. Era un proces destul de lung, iar oamenii aveau o cunoaştere relativă a subiectului. Acum, toţi oamenii care sunt în jurul mesei ştiu care este subiectul, iar timpul de luare a deciziei este mult mai scurt. „Şi eu zic că şi riscurile sunt reduse, pentru că ştii care este subiectul. Iar decizia este colaborativă. Dacă un dosar generează o dispută, este clar că proiectul este neclar sau riscant.” În fiecare lună boardul se întâlneşte, prin rotaţie, în altă ţară. Lui Diaconu acest lucru i se pare fantastic: „În fiecare săptămână merg dintr-o ţară în alta şi trebuie să plonjez în contextul respectiv, să fac un research, să fiu acolo cu ei şi să îi înţeleg. Nu pot face un copy paste, plecând de la ideea că dacă a mers într-o altă ţară va funcţiona şi acolo. Primul lucru este imersiunea culturală, cu inspiraţie din altă parte, dar cu adaptare locală”. Deja rezidenţialul este atât de ancorat în local, încât şi atunci când faci în Bucureşti dezvoltări trebuie să ţii cont că sunt diferenţe între sectoare. „La rezidenţial diferă enorm cerinţele între Braşov, Cluj şi Bucureşti”, spune el.
    Schimbarea mare pe care o observă este că acum funcţionează foarte bine organizarea în cluster sau ecosistem. „Tot ce faci cu o multitudine de funcţiuni formează un ecosistem. Mallul în sine devine acum un loc orientat către entertainment, devine o alternativă la Facebook. Dacă reuşeşti să faci un loc care să reunească oamenii, devine un hotspot al oraşului. Oamenii nu vor veni într-un loc decât dacă le oferi motive.”
    Despre activitatea sa din prezent spune că dimensiunea afacerii şi dimensiunea geografică nu mai permit să facă lucrurile în mod direct, iar singurul lucru care rămâne de făcut este să construiască echipe puternice. „Când eşti într-un perimetru mai mic, poţi miza pe energia ta, pe carisma ta, pe relaţiile tale să împingi lucrurile într-un mod mai accelerat; o poziţie transnaţională, cu portofoliul larg, nu mai permite aşa ceva. Jobul meu este să duc o parte din personalitatea echipei din România în celelalte ţări, pentru că este un profil de antreprenor. Echipa de aici s-a dezvoltat cu acest profil, de aceea am fost pionieri şi am mers mai departe decât ni s-a spus.” Pe de altă parte, echipa din România se poate inspira din activitatea echipelor din celelalte ţări, pe anumite niveluri de expertiză. „Noi ca români facem greşeala de a ne închipui că le ştim pe toate.”


    CARTE DE VIZITĂ

    Tatian Diaconu este unul dintre românii a căror carieră a avut o evoluţie spectaculoasă. El a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat cursurile IUT Le Havre (Institut Universitaire de Technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration, având un master în managementul organizaţiilor, serviciilor şi evenimentelor.

    Februarie 2019
    Este numit general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina.

    August 2018
    A preluat rolul de international development leader al Ceetrus în Lille, Franţa.

    2013
    Era numit managing director al Ceetrus România (fostul Immochan România) după şapte ani petrecuţi ca responsabil de dezvoltare pentru reţeaua Bricostore.

    2006
    A fost numit responsabil de expansiune pentru Decathlon România, lucrând în cadrul grupului francez din 2002.

  • Partidul lui Volodimir Zelenski, actorul de comedie devenit preşedinte, a câştigat alegerile parlamentare din Ucraina

    Astfel, formaţiunea preşedintelui ar fi obţinut 43,9% din voturi, conform acestor sondaje, citate de Mediafax. Blocul Opoziţiei, partid care promovează apropierea de Rusia, se află pe locul al doilea, iar pe locul al treilea ar urma să se claseze partidul fostului preşedinte Petro Poroşenko, Solidaritatea Europeană. În total, cinci partide ar urma, conform sondajelor, să ocupe locuri în Parlamentul de la Kiev.

    Înainte de a fi ales preşedinte, în primăvara acestui an, Volodimir Zelenski era actor de comedie.

    Citiţi mai multe despre cum s-a transformat Volodimir Zelenski din actor de comedie, în preşedinte

     

  • Alegeri parlamentare anticipate în Ucraina: votanţii sunt chemaţi la urne la trei luni după ce Volodimir Zelenski a câştigat prezidenţialele

    Scrutinul era programat iniţial pentru data de 27 octombrie, dar a fost devansat după ce Zelenski a dizolvat Parlamentul, pe 21 mai.

    Potrivit sondajelor de opinie, partidul preşedintelui, Slujitorul Poporului, ar urma să obţină între 40,2% şi 41,8%, o creştere importantă faţă de rezultatele sondajelor din iunie, când formaţiunea lui Zelenski ar fi obţinut între 36,5% şi 37,3%.

    De asemenea, Blocul Opoziţiei, partid care promovează apropierea de Rusia, ar obţine între 8,8% şi 12,1% din voturi.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.