BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Cine mai foloseşte social media

    Mai mult de 60% dintre clienţii care utilizează social media pentru a interacţiona cu companiile caută reduceri, 55% dintre ei urmăresc realizarea de cumpărături, în timp ce doar 37% utilizează social media ca serviciu pentru clienţi, potrivit celui mai recent sondaj realizat de furnizorului global de servicii integrate pentru comunicaţii de business Interactive Intelligence.
    Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre companii utilizează în prezent acest canal pentru a oferi servicii de suport şi se estimează că numărul lor va creşte cu 15% în următorul an, întrucât popularitatea reţelelor de socializare a crescut continuu în ultimii ani.

    Social media este preferată de aproximativ 45% dintre clienţii cu vârsta sub 24 de ani şi de mai mult de 55% dintre clienţii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, preferinţa pentru acest canal de interacţiune scăzând pe măsură ce clienţii înaintează în vârstă.

    Aproximativ 90% dintre utilizatorii de Internet din Europa accesează reţelele de socializare în mod regulat, mai mult de jumătate dintre aceştia utilizând cel puţin un website de socializare în fiecare zi. Dintre utilizatori, 45% şi-au exprimat opinia în legătură cu produsele sau serviciile unei companii prin intermediul comentariilor postate pe reţelele de socializare.

  • 150.000 de euro după un an pentru agenţia de branding Storience

    Storience a fost fondată pe 2 iulie 2012 de soţii Adriana Liuţe şi Ştefan Liuţe, care anterior formaseră echipa de strategie de brand a agenţiei Grapefruit. Ştefan are peste 13 ani de experienţă în consultanţa de brand, iar Adriana are 9 ani de experienţă în consultanţă de brand, comunicare corporativă şi presă.

    Printre clienţii Storience în primul an se numără Policolor, Lafarge, Alevia, HoneyWood, Shakespeare School, Zorile Store, Farmaciile Unica, Asociaţia React, Nistorescu Şomlea & Asociaţii şi alte companii cu proiecte în derulare, care vor fi anunţate pe parcursul acestui an.
    Activitatea Storience din ultimul an a inclus proiecte de rebranding corporativ şi de servicii, redesign de ambalaj, activare de brand, design şi dezvoltare web, naming şi design de identitate pentru servicii şi produse noi, audituri de brand şi comunicare internă, precum şi servicii de training de branding şi comunicare.
     

  • Băncile de servicii private se retrag din Elveţia. Care este motivul

     Centru global de private banking prin tradiţie, Elveţia îşi pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA şi Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în aşa-numite paradisuri fiscale, transmite Bloomberg.

    Numărul băncilor elveţiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, faţă de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociaţiei Băncilor Străine din Elveţia.

    Activele în administrare ale acestor instituţii au coborât cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elveţieni (706 miliarde euro), odată ce clienţii şi-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elveţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul românesc: viteze mari, număr de conexiuni mic

    “Conexiunile la net fix cu viteze de descărcare a datelor de cel puţin 100 Mbps sunt cu adevărat o raritate în Europa: cu o singură linie de acest tip la 100 de locuitori. Suedia are cel mai bun scor din Europa, urmată de Letonia, Belgia, România şi Finlanda”, arată un raport al Comisiei Europene care analizează progresul ţărilor membre în atingerea unor obiective comune ale UE şi cuprinse într-un document numit “Agenda digitală”.

    “Performanţa României este cu atât mai uluitoare cu cât ţara are pe de altă parte cea mai scăzută rată de penetrare a serviciilor de internet fix rapid din UE”, potrivit datelor din raportul Comisiei Europene.

    În România, RCS& RDS , Romtelecom şi UPC – cei mai mari furnizori de net fix – oferă viteze de cel puţin 100 Mbps. UPC oferă cele mai mari viteze de acces la net pentru clienţii retail de pe piaţă, de până la 150 Mbps.

  • Tarifele în roaming scad la 1 iulie. Care sunt noile costuri

     Astfel, pentru un apel efectuat în roaming nu se va percepe un tarif mai mare de 0,24 euro/minut (fără TVA), iar pentru primirea unui apel abonaţii nu vor plăti mai mult de 0,07 euro/minut (fără TVA).

    Tariful pentru trimiterea unui mesaj text (SMS) în roaming nu va depăşi valoarea de 0,08 euro (fără TVA), în timp ce primirea unui SMS este gratuită.

    Totodată, tariful pentru utilizarea serviciilor de date (inclusiv accesul la internet) este de 0,45 euro/MB (fără TVA).

    “Aplicarea noilor tarife se face automat şi în mod gratuit pentru utilizatorii care au activat serviciul roaming şi utilizează planurile tarifare de bază, adică cele cărora li se aplică Eurotarifele pentru servicii de voce, SMS şi date, neimplicând încheierea unui abonament suplimentar sau alte costuri, aceste planuri tarifare putând fi combinate cu oricare alte planuri tarifare disponibile la operatori.
    Aceste tarife maximale constituie plafonul pe care furnizorii sunt obligaţi să îl respecte, dar ei pot în acelaşi timp să pună la dispoziţia clienţilor proprii şi alte oferte. Furnizorii au mai multe oferte comerciale referitoare la serviciul de roaming, cu preţuri diferite, şi există adesea oferte speciale pentru perioadele de vacanţă. Din acest motiv, este recomandat ca utilizatorii să analizeze oferta furnizorului propriu înainte de a pleca în călătorie, pentru a alege planul tarifar care se potriveşte cel mai bine nevoilor sale”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Televiziunea trece de la analog la digital. Ce înseamnă pentru PIB?

    Liviu Nistoran, CEO al Evolio, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de tablete din România, este de părere că televiziunea digitală terestră, care de cinci ani “a stat prin diverse sertare ale ministerelor”, poate să aducă României o creştere de 0,5% la PIB. “Avem o mină de aur pe care nimeni nu a exploatat-o. Proiectul pentru tranziţia la televiziunea digitală terestră a stat în ultimii cinci ani prin sertarele diverselor ministere şi nu s-a făcut nimic din neglijenţă, cred. Acesta ar fi unul dintre trendurile următorilor ani. La fel şi sistemele de interacţiune ale omului cu aceste device-uri”, a spus Liviu Nistoran în cadrul evenimentului “Cei mai mari jucători din economie”, organizat de ZF.

    Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementare a serviciilor multimedia digitale la nivel naţional a fost aprobată în şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului prin hotărâre.

    Proiectul se va desfăşura până la data de 17 iunie 2015, conform obligaţiilor asumate de Guvern faţă de Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii. Această dată este obligatorie, deoarece transmisiile terestre analogice nu vor mai fi protejate de ţările vecine, care au implementat sau sunt în curs de implementare a serviciilor digitale.

    Ministrul societăţii informaţionale, Dan Nica, iniţiatorul strategiei, a arătat că aprobarea documentului creează premise ca, până la sfârşitul anului, în România să funcţioneze o reţea de televiziune digitală, cel mai probabil gestionată de Societatea Română de Televiziune, pe structura TVR 2. “Dacă apar investitori interesaţi de acest domeniu, există posibilitatea ca Guvernul să organizeze o licitaţie de alocare a multiplexoarelor naţionale”, a spus ministrul. El a arătat că televiziunea digitală permite recepţionarea semnalului TV în sistem “free-to-air”.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut un excedent de 54 milioane de euro în perioada ianuarie-aprilie

     Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 975 milioane euro, al veniturilor cu 200 milioane euro, iar surplusul înregistrat de balanţa serviciilor a fost de 721 milioane euro, faţă de un deficit de 130 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile străine directe au totalizat 322 milioane euro, faţă de 494 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2012, din care creditele intragrup au însumat 191 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 milioane euro.

    Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 80,33 miliarde euro la 30 aprilie 2013 (79,6% din total datorie externă), în creştere cu 2,1% faţă de 31 decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange anunţă decizia care vizează milioane de clienţi din România

    Principalele ţări vizate sunt România şi Belgia, unde compania vrea să poată lansa pachete complete fără să fie necesare achiziţii scumpe.

    Pe plan local, întrebarea se pune însă dacă Orange are într-adevăr mai multe opţiuni sau compania nu are altă variantă decât să încerce din nou o colaborare cu compania de cablu UPC, la fel ca în perioada 2008-2009, sperând însă că de această dată parteneriatul va fi un succes, în condiţiile în care şi aşteptările clienţilor şi piaţa s-au schimbat.

    Orange va transmite prin intermediul platformei 99 de posturi, din care 29 în format HD, conform documentelor depuse la Consiliul Naţional al Audiovizualului, din care reiese că operatorul estimează un număr mic de abonaţi, de aproximativ 50.000. Piaţa de servicii TV numără şase milioane
    de abonaţi şi se ridică la circa 370 de milioane de euro pe an.

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Noul şef Romtelecom şi Cosmote: Vreau să transform cei doi operatori într-unul funcţional şi eficient

     “Fuziunea este la început, nici nu s-a stabilit etapele acestui proces. Este prematur să vorbim de concedieri, care nici nu sunt prioritatea mea, în urma fuziunii Romtelecom-Cosmote. Prioritatea mea este să facem cele doua companii funcţionale într-una singură şi să ofere servicii integrate fix-mobil. Pe de alta parte, modelul de business trebuie să fie eficient. Din fuziunea celor două companii trebuie să creăm cea mai potrivită companie pentru piaţa românească, să aducă un profit sustenabil acţionarilor. Dacă nu sunt eficiente, nu aveam bani pentru investiţii în noi tehnologii, şi atunci intrăm intr-o spirală negativă, care va afecta pe toată lumea – salariaţi, acţionari, clienţi”, a declarat Beckers într-o întâlnire cu jurnaliştii.

    Beckers, fost director general al T-Systems Franţa, divizie a Deutsche Telekom, a preluat conducerea Romtelecom şi Cosmote România de la 1 aprilie, înlocuindu-l pe Stefanos Theocharopoulos, care ocupa aceste poziţii din ianuarie 2008, respectiv iulie 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro