BusinessMagazin

Tag: productie

  • Idei de afaceri: croitoraşul electronic (GALERIE FOTO)

    Compania Bombsheller, lansată de un programator din Seattle, Pablos Holman, oferă pentru moment posibilitatea comandării unor colanţi personalizaţi, plănuind însă să se extindă şi cu alte articole vestimentare.

    Clienţii din toată lumea intră pe un site unde introduc propriul model pentru colanţi şi măsurile lor, după care un computer tipăreşte modelul, iar produsul final este realizat de cusătorese mult mai bine plătite decât lucrătoarele din fabricile din Bangladesh, după cum susţine întreprinzătorul, care s-a hotărât deja să deschidă un al doilea atelier computerizat, de data aceasta în Marea Britanie.

    “Ciclul sezoanelor de modă este prea lung şi limitează creativitatea – durează luni de zile de la concept la produs. În acelaşi timp, costurile de producţie sunt orientate spre producţia pe scară mare – trebuie să faci mii de articole dintr-o serie, într-un număr limitat de măsuri aproximative: mică, medie, mare”, a explicat Pablos Holman, citat de The Independent. “Tehnologia poate schimba însă industria, în aşa fel încât să devină la fel de profitabil să produci o singură bucată sau 1.000 de bucăţi dintr-un articol. Putem reduce şi efectul negativ asupra mediului, generat de transportul materialelor pe distanţe mari”, susţine Holman.

    Ideea a fost bine primită de analiştii industriei, care au punctat pe de o parte faptul că tehnologia digitală contribuie la democratizarea procesului de personalizare a vestimentaţiei, până acum rezervat numai clienţilor cu venituri mari, iar pe de altă parte faptul că aşa se creează premisele procesului de “reshoring” – repatrierea producţiei spre Occident de la China sau alte ţări din Asia preferate acum de marile branduri pentru externalizarea producţiei, ca urmare a costurilor foarte reduse de acolo ale mâinii de lucru.

  • Fabrica de la Ţaga va ieşi din conservare şi îşi va relua producţia în câteva luni

    FrieslandCampina România a încheiat, astăzi, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producţiei de la fabrica din Ţaga.

    Acordul oferă dreptul societăţii Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Ţaga, judeţul Cluj. Asociatul majoritar al societăţii este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someş Arieş.

    Fabrica de brânză din comuna Ţaga este deţinută de compania FrieslandCampina România şi se află în conservare de la 1 iunie 2013.

    Pentru a implementa un model de afaceri sustenabil, acordul prevede producţia Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

    “Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit, prin această soluţie inedită de business, să reluăm activitatea în fabrica de la Ţaga, o unitate unicat în Ardeal. În momentul în care am anunţat intrarea în conservare  a unităţii de la Taga, consumatorii, dar şi alti membri ai comunităţilor locale ne-au trimis numeroase mesaje prin care îşi exprimau regretul ca nu vor mai putea cumpăra Brânza de Năsal. Suntem mulţumiţi că Năsal Napolact va fi, în curând, disponibilă din nou pe piaţă. Ne aşteptăm ca producţia să fie reluată în câteva luni”, spune Cornel Cărămizaru, director de vânzări FrieslandCampina România.

    “Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investiţiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Ţaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei şi este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susţinem procesul de producţie de aici”, a declarat Felix Arion, manager general AgroTransilvania Cluster.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze FrieslandCampinaş în portofoliul companiei se găsesc brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots.

    Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înfiinţată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someş Arieş. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii şi catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Iniţiativa de a reuni în aceeaşi structură actori importanţi din sectorul agroindustrial clujean şi transilvanean îi aparţine Consiliului Judeţean Cluj. AgroTransilvania Cluster îşi propune să fie un pol integrator al dezvoltării durabile pentru sectorul agroindustrial transilvanean, fapt pentru care şi-a asumat misiunea de a promova şi implementa proiecte concrete, operarea fabricii de la Ţaga fiind unul dintre aceastea.

  • Ford opreşte pentru 9 zile producţia la fabrica din Craiova, în luna septembrie

    “Volatilitatea pieţei auto europene, care continuă să îşi revină după criza economică, precum şi diversificarea în ansamblu a segmentului B, au avut impact asupra vânzărilor modelului nostru B-MAX. În acest context, Ford România continuă să îşi adapteze volumul de producţie la fabrica din Craiova şi planifică pentru luna septembrie 9 zile fără producţie în Secţia de Operaţiuni Vehicule şi 9 zile fără producţie în Secţia de Motoare.Vom continua să monitorizăm piaţa şi să ajustăm volumele de producţie în funcţie de cererea existentă”, a declarat pentru MEDIAFAX Ana-Maria Timiş, purtătorul de cuvânt al Ford România.

    Ford produce la Craiova modelul B-Max şi motoarele pe benzină EcoBoost de 1 litru şi 1,5 litri. Asamblarea B-Max a fost lansată la jumătatea anului 2012, modelul fiind produs exclusiv la fabrica din Craiova şi comercializat doar pe piaţa europeană.

    Producţia B-Max a mai fost oprită, pentru aproximativ 30 de zile, în acest an. Şi în 2013 producţia de automobile a fabricii din Craiova a fost întreruptă, pentru aproximativ 35 de zile, în timp ce la motoare asamblarea a fost sistată timp de şapte zile.

    Cifra de afaceri Ford România aproape s-au dublat anul trecut, de la 2,47 miliarde lei la 4,84 miliarde lei (1,09 miliarde euro), iar compania a trecut pe profit, consemnând un câştig net de 68,8 milioane lei (15,5 milioane euro), după pierderile de 480,6 milioane lei din 2012.

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Un minus mai mic pentru Rompetrol

    Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari. “Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive – materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale”, arată un comunicat al companiei transmis miercurea trecută Bursei de Valori Bucureşti.

    Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea producţiei, alături de investiţiile derulate de companie au făcut ca pierderile aferente sectorului de rafinare să scadă în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.

    Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai multe produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.

    Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari. Pe acest segment, compania a înregistrat un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut. Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone.

    În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie a carburanţilor, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.
     

  • Singurul oraş din România unde nu vei ajunge niciodată şomer

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.

    Concernul Daimler, deţinătoarea Star Transmission, a inaugurat la începutul anului în Sebeş o hală de producţie, investiţia în extinderea uzinei rdicându-se la aproape 40 milioane euro. Ca urmare, rata şomajului în Sebeş a scăzut, acesta fiind calculat la aproximativ 2% în luna decembrie a anului trecut. Sebeş a atras investiţii de circa un miliard euro din partea concernului Daimler, acesta creând şi peste o mie de locuri de muncă în Sebeş şi Cugir.

    Există însă zvonuri legate şi de o investiţie a grupului Ikea, respectiv cultivarea de cânepă care va fi folosită la realizarea unei linii de ţesături pentru tapiţerii. Dan Lăzărescu, proprietarul fabricii de procesare a seminţelor de cânepă Canah, singura fabrică de acest tip din România, este de părere ca “probabil Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”

    Un exemplu de succes, municipiul Sebeş se laudă cu o rată a şomajului de 2% şi o rată de încasare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%. Cel mai mare angajator din Sebeş, Holzindustrie Schweighofer, se situează pe locul al zecelea în topul angajatorilor din judeţul Alba, firma din Austria având în prezent peste 800 de contracte active de muncă. Alte firme importante in Sebeş, ca număr de angajaţi, sunt Kronospan (480), Savini Due sau Ciatti HT.

    Orasul Sebeş se află în contrast cu judeţul Alba, unde rata şomajului este una dintre cele mai mari din ţară (9,7% în decembrie, conform datelor furnizate de ANOFM).

    Municipiul Sebeş s-a făcut cunoscut, atât în ţară cât şi în străinătate, şi datorită investiţiilor autohtone. Astfel pe teritoriul urbei activează cu succes una dintre cele mai mari fabrici de ingheţată din România, Alpin 57 Lux, precum şi una de producţie a berii Albacher, deţinută de Romaqua Grup. Totodată, aici la Sebeş, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec Petreşti.

    Salariul mediu în judeţul Alba a fost de 1.273 de lei în 2013, însă în ciuda salariilor mici, media judeţeană fiind cu 17 procente mai mică decât cea naţională, locuitorii din Alba contribuie la economia locală cu peste 6.800 de euro, în condiţiile în care aportul mediu al unui cetăţean român la produsul intern brut este de circa 6.820 de euro.

  • Povestea româncei care deţine toată producţia de fire de argint din lume

    Tânăra Alina Pantazi-Sturdza este proprietara singurei companii din lume ce deţine firul de argint.

    Alina Pantazi-Sturdza este nepoata prinţului Sturdza, şi a urmat exemplul acestuia în ce priveşte afacerile şi succesul în acest domeniu. În urmă cu 11 ani, Alina Sturdza înfiinţa, alături de prinţul Dimitrie Sturdza, o companie de vânzări directe, Capra Nera, prin care comercializează sute de produse pentru aproape toate categoriile de la accesorii şi sănătate până la textile şi produse cosmetice.

    Compania comercializează peste peste 357 de produse, sub trei branduri distincte: Capra Nera, marca de textile, Alive, marca de produse terapeutice şi Deesse-marca de cosmetice a DEESE AG. Producţia se realizează în proporţie de 80% de către DEESSE AG în Elveţia, iar restul în unităţi ale partenerilor din Franţa, Germania, Austria şi Israel. Ce face unică compania Alinei Sturdza este tocmai faptul că deţine cea mai mare rezervă de fir de argint din lume, dar şi monopol. În 2010, Capra Nera deţinea 200 de tone de fir de argint, cu o notă de plată de 2 milioane de euro. Firul de argint a fost cumpărat de Alina Sturdza, acţionar majoritar, de la compania producătoare Hermann Buhler din Germania. Compania germană este singura din lume care mai produce firul de argint.

    Compania Alinei Sturdza produce textile care sunt comercializate în  România, iar din 2012 a început să vândă şi peste graniţă. Lunar se vând între 3.000 şi 4.000 de perechi de şosete şi 1.000-2.000 de chiloţi de damă pe lună. Preţul unei perechi de şosete este de 8 euro, iar pentru o pereche de chiloţi se percep între 15 euro şi 16 euro.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,245 mld. lei
    planul de îndatorare al Finanţelor pentru august prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni, la care se adaugă obligaţiuni denominate în euro de 250 mil. euro

    24,5%
    cu atât a crescut producţia ramurii agricole în 2013 faţă de 2012, în condiţiile în care producţia vegetală a crescut cu 38,8%, producţia animală a scăzut cu 0,3%, iar serviciile agricole au crescut cu 32,4%

    20,7%
    ponderea întreprinderilor inovatoare în perioada 2010-2012, în scădere cu 10,1% faţă de perioada 2008-2010, cele mai inovatoare fiind întreprinderile mari (40,1%), urmate de cele mijlocii (26,6%) şi de cele mici (18,3%)

    9,6 mld. lei
    cheltuielile totale pentru investiţii publice (cheltuielile de capital şi cele pentru programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) în S1, în scădere cu cca 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    13%
    rata economisirii în gospodăriile din zona euro în T1, în timp ce în UE a fost de 10,6%, ambele neschimbate faţă de T4 2013

    1,6%
    scăderea sectorului de construcţii în luna mai faţă de aprilie în UE, în timp ce în zona euro scăderea a fost de 1,5%

  • Managerii companiilor estimează creştere pentru toate sectoarele în perioada iulie-septembrie

     În cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%) şi o relativă stabilitate a preţurilor (sold conjunctural +3%) şi a numărului de angajaţi (sold conjunctural -1% pe total), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +25%) şi pentru activitatea din industria metalurgică (sold conjunctural +24%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Idei de afaceri: salata crescută la lumină de leduri (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Proiectul constă dintr-o fermă de interior unde pe etajere cu cincisprezece rafturi se cultivă salată, scrie The Independent. Plantele cresc într-o încăpere cu temperatură controlată şi beneficiază de iluminare de la leduri produse de General Electric, care emit lumină pe nişte lungimi de undă propice creşterii lor, ceea ce pare să le priască.

    Ferma de interior a ajuns deja la o producţie de 10.000 de căpăţâni pe zi, afirmă cei implicaţi în proiect. Motivul lansării acestui proiect îl reprezintă dorinţa de a vedea dacă se pot obţine recolte care să răspundă cererii în creştere de alimente, fără a fi afectate de secetă, boli sau dezastre naturale.