BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Traficul pe internet se va tripla până în 2020, iar traficul pe smartphone îl va depăşi pe cel de pe PC

    Traficul IP la nivel global aproape că se va tripla în următorii cinci ani, având o rată anuală compusă de creştere de 22%, indică raportul Cisco Visual Networking Index (VNI) pentru perioada 2015-2020. Mai mult de un miliard de noi utilizatori de internet se vor alătura comunităţii globale, de la 3 miliarde în 2015, la 4,1 miliarde în 2020.

    În următorii cinci ani, reţelele IP globale vor susţine 10 miliarde de noi dispozitive şi conexiuni, în creştere de la 16,3 miliarde în 2015, la 26,3 miliarde până în 2020. Până în 2020 vor există, în medie, 3,4 dispozitive şi conexiuni aferente per capita, în creştere de la 2,2 dispozitive şi conexiuni în 2015.

    “Romania este recunoscută pentru vitezele mari la Internet şi, în general, pentru infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată. Creşterea numărului de utilizatori şi a dispozitivelor care să beneficieze de reţele va fi accelerata în perioada următoare, atât pe zona rezidenţială, cât şi în segmentul business. În acest context, acum mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm nevoia de avea infrastructuri sigure şi scalabile”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Evoluţia pe care o înregistrează fenomenul ”Internet of Things” (IoT) e un generator de trafic.  Aplicaţii precum supravegherea video, contorizarea inteligentă, monitorizarea stării de sănătate şi alte servicii M2M înseamnă noi cerinţe la nivel de reţea şi determină creşterea graduală a traficului. La nivel globl, conexiunile M2M vor creşte de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde în 2015, la 12,2 miliarde până în 2020, reprezentând aproape jumătate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicală va creşte de cinci ori, înregistrând cea mai rapidă evoluţie, de la 144 de milioane de conexiuni în 2015, la 729 milioane în 2020.

    Locuinţele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumătate, cu un total de 5,8 miliarde până în 2020, de la 2,4 miliarde în 2015. Serviciile video şi de conţinut continuă să genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicaţii. Conţinutul video va reprezenta până în 2020 79% din traficul pe internet, de la 63% în 2015. Până în 2020, în fiecare lună se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online. De asemenea, conţinutul video în format HD şi Ultra HD va reprezenta 82% din traficul video pe internet până în 2020, de la 53% în 2015.

    Modul în care consumatorii individuali şi utilizatorii de business accesează reţelele IP şi Internetul se schimbă, făcându-se trecerea de la PC-uri la dispozitive mobile. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, inclusiv tablete, smartphone-uri şi televizoare, comparativ cu 47% în 2015.

    Până în 2020, smartphone-urile vor genera 30% din totalul traficului IP, în timp ce contribuţia PC-urilor la totalul traficului IP va scădea la 29%.

    În 2015, dispozitivele conectate la Wi-Fi şi reţele mobile au generat 62% din traficul de internet (Wi-Fi: 55%; mobil: 7%, fix: 38%). Până în 2020, dispozitivele conectate la reţelele Wi-Fi şi mobile vor genera 78% din traficul de internet (Wi-Fi: 59%; mobil: 19%; fix: 22%).

  • Sportiva rusă Maria Şarapova a fost suspendată doi ani de către Federaţia Internaţională de Tenis

    Federaţia Internaţională de Tenis a anunţat, miercuri, faptul că Maria Şarapova, fost lider al clasamentului WTA, a fost suspendată pe o perioadă de doi ani, după ce a fost depistată pozitiv cu Meldonium, în urma unui test antidoping susţinut, la începutul anului, la turneul de la Australian Open.

    Într-un comunicat oficial al Federaţiei Internaţionale de Tenis, aceştia au precizat faptul că suspendarea sportivei de 29 de ani va înceape de pe data de 26 ianurie, atunci când rusoaica a mărturisit picarea testului antidoping. Maria Şarapova fusese inclusă în echipa olimpică a Rusiei, în speranţa că ar putea participa la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Aceasta va reveni în competiţii abia în luna ianuarie a anului 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sportiva rusă Maria Şarapova a fost suspendată doi ani de către Federaţia Internaţională de Tenis

    Federaţia Internaţională de Tenis a anunţat, miercuri, faptul că Maria Şarapova, fost lider al clasamentului WTA, a fost suspendată pe o perioadă de doi ani, după ce a fost depistată pozitiv cu Meldonium, în urma unui test antidoping susţinut, la începutul anului, la turneul de la Australian Open.

    Într-un comunicat oficial al Federaţiei Internaţionale de Tenis, aceştia au precizat faptul că suspendarea sportivei de 29 de ani va înceape de pe data de 26 ianurie, atunci când rusoaica a mărturisit picarea testului antidoping. Maria Şarapova fusese inclusă în echipa olimpică a Rusiei, în speranţa că ar putea participa la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Aceasta va reveni în competiţii abia în luna ianuarie a anului 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu net a crescut cu 1,7% în aprilie, la 2.086 lei

    Salariul brut a crescut în acelaşi timp cu 1,8% faţă de martie, la 2879 lei.

    Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,3%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost 116,1%.Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna aprilie 2016 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 159,0%, cu 2,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna martie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tocmai au emojionat biblia. Dar treaba când o încep?

    M-am minunat un pic că presa din România, atât de excitată de tot ce este nou şi amuzant şi trendy, a ratat, cel puţin până în momentul în care scriu acest text, ştirea cu Biblia tradusă în limba milenialilor. Care este istoria? Un ins care se identifică şi el doar printr-un emoji – „tipul cool cu ochelari de soare“ – s-a gândit că ar putea rămâne în istoria viitorilor 100 de ani dacă va traduce Biblia, şi drept urmare a programat un „traducător“ care a înlocuit în jur de 200 de cuvinte cu circa 80 de iconiţe (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor?, întreb cu o faţă de smiley). Procesul de „traducere“ a celor 66 de cărţi a luat în jur de şase luni. Rezultatul demersului „tipului cool cu ochelari de soare“ este la vânzare în magazinul iTunes, iar o variantă pentru Android va apărea în curând. Alte platforme nu sunt receptive la noua cultură, şi de aceea munca lui „cool-dude-with-sunglasses emoji“ nu va putea ajunge la clienţii Amazon, care nu permite folosirea emoticoanelor (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor? şi tocmai de la Amazon!?!, întreb din nou cu o faţă de smiley). Reacţiile, spune tipul cu ochelari de soare, au fost împărţite, unele mai amabile şi apreciative, altele mai dure. Întrebat despre nivelul scăzut de sentimente religioase pe care îl deţine tânăra generaţie, tipul cool a zis că el mizează pe răspândirea păcii (folosind desigur emoticonul cu cele două degete) şi a dragostei (emoticon inimă roşie). Dar că este „«emoticon biceps flexat»ly“, adică „strongly“, adică puternic de acord cu mesajul lui Isus.

    Aleluia, frate!, am exclamat, şi m-am uitat un pic pe traducerea Bibliei. I-aş sugera tipului cool să facă şi o traducere inversă, pentru că multe dintre emoticoanele lui nu-mi spun nimic şi drept urmare sunt lipsit de înţelepciunea tehnologizată. Nu am avut la dispoziţie varianta completă, chiar sunt curios cum arată Cântarea cântărilor sau Ecleziastul, emojionate.

    Ziceam mai sus de ceva întrebări pe care ar trebui să ni le punem. Şi vreau să spun că poate este momentul ca lumea civilizată să depăşească perioada fetişizării tinerei generaţii şi să vadă ce le oferă, în ce mediu îi formează, înainte de a-i înzestra cu virtuţi magice. Am început să mă gândesc la asta cu ceva vreme în urmă, după o întâlnire cu un grup de tineri, bine dotaţi şi bine tehnologizaţi. Şi le-am spus teoria aceea despre cum vor schimba ei lumea cu tehnologia şi cu o abordare proaspătă – credeam sincer, în acel moment, asta. Am început să am dubii în momentul în care un tânăr din grup, îngrijorat de greaua misiune ce îi aştepta, a întrebat: „Cum, ce trebuie să facem pentru a schimba lumea?“. Pai să fii tu însăţi, simplu, tânăr, inteligent, este de ajuns, îi răspund; altfel nu trebuie nimic, nici eforturi speciale, nici nopţi nedormite, nici manifestaţii în stradă.

    Problema este că atât de mult li s-a spus acestor tineri asta – şi aici am făcut şi eu o greşeală – încât întreaga generaţie s-a trezit cu o vână mesianică un pic nefondată. Nu este nimic rău în a miza pe tinereţe – chiar Business Magazin va pune pe piaţă, în zilele următoare, a 11-a ediţie a catalogului tinerilor manageri de top – dar, ca în orice demers uman, exagerarea este cât se poate de dăunătoare. Şi zic că milenialii ar trebui să înceapă, dacă tot au ajuns driverul societăţii, să se ia în serios, să priceapă că nu chiar orice lucru îţi trece prin cap înseamnă musai o idee bună şi să se apuce de treabă. Un studiu al Forrester, una dintre cele mai influente companii de cercetare din lume, intitulat chiar „The Kids Are Overrated“ identifică câteva mituri legate de mileniali şi le demontează pe rând: unul se referă la ideea că tehnologia îi face diferiţi; o bună parte dintre persoanele în vârstă au deja şi folosesc în mod curent tehnologie, un smatphone cel puţin, ceea ce îi transformă într-o grupă de consumatori la fel de importantă ca şi tinerii, pentru că sunt mai numeroşi, mai bogaţi şi mai sănătoşi decât generaţiile trecute. Din 85 de inovaţii şi tehnologii disruptive apărute în ultimii 80 de ani aşa cum le-a selectat Bloomberg Businesweek, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint-ul, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike, şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. Epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat la începutul anilor ‘80, asta însemnând cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească şi să trăiască mai mult, transportul aerian de masă, computerele, energia nucleară, sateliţii, agricultura industrială, pilula sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este. Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. De aia zic, e buna şi Biblia cu emoji, dar treaba când o începeţi?

  • Destinaţie de vacanţă: Serengeti

    Contrar opiniei generale că în Parcul Naţional Serengeti e musai să te duci în afara sezonului ploios ce ţine din martie până în mai şi să te ţii după animalele care migrează, aşa cum procedează 300.000 de turişti anual, această destinaţie se poate explora cel mai bine tocmai dacă nu ţii seama de această recomandare, scrie Financial Times.

    Ferit de înghesuială, turistul care decide să meargă în Serengeti în această perioadă are parte de multă linişte, poate admira mai bine animalele, care nu mai sunt stresate de un număr mare de maşini de teren care le dau târcoale ca în sezon, iar spaţiile de cazare sunt aproape goale. 

  • Traficul de persoane rămâne o problemă pentru România. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană

    15,846 de persoane au fost victime a traficului de persoane din Uniunea European, în perioada 2013-2014, dintre care 15% au fost copii, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. În Olanda s-au înregistrat cele mai multe victime (1561), apoi Marea Britanie (1358) şi România (757).

    Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi.
     

  • Gastronomie de corporaţie

    „Caserola şi mâncarea premium se pot îmbina. Trebuie să gândeşti caserola puţin diferit, nu doar ca pe un mod de transport. Plecăm de la premisa că toţi clienţii noştri mănâncă direct din caserolă; astfel că încercăm să ne folosim de aceasta ca de o farfurie clasică din restaurant. Aranjăm mâncarea – combinăm culori şi texturi diverse“, descrie Cristian Postolache combinaţia atipică dintre preparatele Sector Gurmand şi livrarea acestora în caserole din plastic. Sector Gurmand, una dintre afacerile în care antreprenorul este implicat, a fost construită pe baza acestei îmbinări, alăturată unui concept gândit în jurul unui meniu zilnic diferit, inspirat din ingredientele de sezon. Toată mâncarea este preparată de la zero, inclusiv sosurile şi pâinea, şi caută să folosească tehnici precum slow cooking, gătitul la abur sau poşarea. Mâncarea este livrată angajaţilor din companiile din Bucureşti.“ În prezent, livrează către câteva sute de persoane, majoritatea angajaţi în companii, iar ţinta pentru următoarea perioadă este să depăşească pragul de 500 de comenzi zilnice. Nu au încheiat contracte cu firme, însă există unele companii care cumpără zilnic mâncare de la ei pentru angajaţii lor.

    Cristian Postolache şi partenera sa de afaceri, Carmen Urs, au lansat Sector Gurmand în noiembrie 2014, printr-o investiţie aproximativ 100.000 de euro, bani pe care i-au direcţionat în achiziţionarea de echipamente şi în capitalul de lucru. „Banii au venit din resursele noastre proprii şi nu urmărim să îi recuperăm în viitorul apropiat“, spune Postolache. Toate veniturile generate sunt orientate în prezent către investiţii, iar un termen realist de recuperare a investiţiei este de aproximativ doi ani. El nu se afllă la prima afacere şi a pariat pe antreprenoriat începând cu anul 2004, odată cu fondarea unei companii de consultanţă specializate în obţinerea de fonduri europene. Doi ani mai târziu, împreună cu alţi parteneri, a pus bazele unei afaceri în domeniul BPO (Business Process Outsourcing), Blue Point Telecom. Este în continuare implicat în aceste companii, dar spune că principala concentrare este acum pe dezvoltarea afacerii Sector Gurmand.

    Postolache spune că ideea acestui proiect a început de la parteneri: experienţa lui Carmen Urs, bucătarul‑şef, a reprezentat punctul de pornire al afacerii. Următorii paşi au constat în studierea altor pieţe, mai ales pe cea din Statele Unite ale Americii. „Două aspecte ne-au atras atenţia: primul, se pune accentul pe calitatea mâncării, pe ingrediente de calitate, din ferme locale, mâncare mai echilibrată caloric, doi, accesul la mâncarea bună este mai uşor – mai rapid, mai confortabil. Americanii îl numesc «confort food».“

    Postolache spune că, deşi piaţa românească nu se află la acelaşi nivel de dezvoltare şi sofisticare ca şi cea din SUA, tendinţele sunt aceleaşi. „Consumatorul vrea o mâncare de calitate mai bună şi vrea să aibă acces uşor la aceasta. În ultimii 3-4 ani, s-a mutat accentul dinspre mâncarea de acasă spre cea din restaurant, livrată la adresa proprie. Au apărut multe restaurante, mai mici, care oferă o mâncare de calitate şi folosesc ingrediente proaspete, care pun accentul pe sezon.“

    Timp de aproape şase luni s-au concentrat pe testarea afacerii, făcând ajustările necesare pentru a ajunge la formula ideală în care să funcţioneze. A urmat o perioadă de mărire a echipei şi a capacităţii de producţie şi livrare, etapă ce a adus şi mutarea bucătăriei într-un nou spaţiu, moment în care şi-au modificat zona de livrare spre nord.

    După un an şi jumătate de activitate, au ajuns în prezent la perioada de consolidare şi dezvoltare a afaceri, însă spun că mai au pe agendă multe lucruri de făcut pe agendă. Una din principalele provocări o constituie livrarea. „Statisticile arată că Bucureştiul este al şaselea cel mai aglomerat oraş din lume. În contexul acesta, livrarea este o provocare continuă, mai ales în perioadele cu vreme nefavorabilă, când nu poţi folosi scutere ca mijloc de transport.“

    Au ajuns la un număr de 22 de angajaţi şi spun că până acum au gătit circa 2.000 de reţete. Consideră că „mâncarea premium la caserolă“ este un concept pe care mulţi îl primesc cu deschidere, sau, cel puţin, cu curiozitate. Clienţii lor au aflat, de pildă, că ceea ce nu permite caserola este amestecul de temperaturi: potrivit lui Postolache, nu poţi alătura mâncarea caldă şi cea rece în acelaşi recipient, dezavantaj pe care au încercat să îl aducă în favoarea lor. „Îi lăsăm clientului posibilitatea construcţiei mâncării. De exemplu, în funcţie de burger, poţi primi până la patru caserole: burger şi cartofii wedges, un sos pentru burger, o salată rece, un sos rece pentru salată.“

    Pentru a defini profilul clienţilor afacerii lor, au apelat la un expert în marketing, care le-a spus că acesta este al tinerilor din domeniile creative. Postolache consideră însă că au clienţi din cele mai diverse domenii. „Segmentarea clienţilor nu cred că este neapărat pe domenii sau în funcţie de venit – deşi preţurile noastre probabil ne împing către o zonă de piaţă cu venit mediu – ci ţine mai mult de deschiderea pe care ei o au faţă de un preparat nou.“

    În perioada următoare, antreprenorii şi-au propus să mărească capacitatea de livrarea şi să mărească echipa de bucătari a firmei. Perspectivele de creştere a afacerii sunt mari dacă ne gândim la faptul că, potrivit unui studiu făcut de reprezentanţii platformei online de comenzi de mâncare foodpanda.ro,
     corporatistul din Bucureşti este client fidel al restaurantelor fine dining şi plăteşte aproape 100 de lei pentru foie gras şi risotto, pe care le comandă de cele mai multe ori la birou, la ora prânzului. Potrivit aceluiaşi studiu, preparatele culinare preferate de clienţii fideli sunt risotto, foie gras, fructe de mare, antricot şi steak tartare. În prezent, în platforma foodpanda se regăsesc şase restaurante fine dining din Bucureşti, care asigură livrarea la domiciliu. Restaurantele de profil cu care colaborează compania sunt La Fianca by Alioli, cu specific mediteranean, Villa Romana, cu profil italian, Nan Jing, specializat în bucătăria asiatică, Zahana 33, care prepară mâncare mediteraneană şi cu specific românesc, Le Oac Oac Bistro By Taverna Racilor, care prepară mâncare mediteraneană, şi Red Angus Steakhouse, cu specific american.

    În ce priveşte Blue Point, Cristian Postolache spune că responsabilităţile sale din prezent sunt legate de zona strategică şi dezvoltare ale companiei. Compania înfiinţată în 2007 a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri faţă de anul anterior, când valoarea acesteia se plasa la 7,6 milioane de lei. „Creşterea a provenit în principal din dezvoltarea portofoliului de clienţi, dar şi din dezvoltarea proiectelor existente.“ Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără Heineken, Hochland, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone, Xerox.

  • Jocul privatizării

    Există în presa românească şi mai cu seamă în presa economică un soi de tendinţă, scrii şi pare că ai putea să spui mai mult decât scrii, dar ceva te reţine. Am avut impresia asta citind şi cartea lui Adrian N.Ionescu, „Jocurile privatizării“, apărută la Editura Integral. Volumul este o relatare personală a unui jurnalist de specialitate, care a colaborat cu publicaţii importante din presa economică, o istorie subiectivă a înfiinţării şi evoluţiei bursei româneşti postrevolţionare.

    Fiecare capitol are personalitatea sa şi din acest punct de vedere „Jocurile privatizării“ este interesantă: personaje pe care le-am cunoscut, de care am citit şi de care am auzit, vorbesc sau sunt pomenite în contextul istoriei recente a pieţei de capital. Oficiali ai statului, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, FMI şi Băncii Mondiale, consultanţi, oameni de afaceri mai mult sau mai puţin controversaţi, politicieni şi membri ai guvernelor, brokeri, şefi ai bursei şi organisme de control şi supraveghere, toţi şi-au găsit locul în carte, alături de privatizări, listări, negocieri sau tranzacţii dubioase, şi, din acest punct de vedere, cred că ar fi fost nevoie de un număr mult mai mare de pagini.

    Autorul subliniază o anume dualitate, o anume nesiguranţă a bursei româneşti, care, deşi oferă, cel puţin în această perioadă, randamente de top mondial, a rămas un soi de curiozitate, accesibilă doar unei elite.  De remarcat aprecierea lui Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank şi fost preşedinte al Bursei de Valori: „Piaţa de capital din România a semănat cu Ciuleandra, pe care toată lumea o lua la dans, dar nimeni nu o lua de nevastă. Conform logicii dintr-o anumită perioadă, Bursa era bună de arătat, ca să ne împăunăm cu ea, să dăm bine în diverse poze internaţionale“.

    Cum prea multe studii pe tema capitalismului românesc postrevoluţionar nu s-au scris, cartea lui Adrian Ionescu este importantă pentru că unu, există şi a fost scrisă, şi doi, pentru că surprinde caleidoscopic şi plăcut etape esenţiale şi inside‑uri din primele două decenii ale pieţei de capital. Un exerciţiu pe care presa românească de business, atâta câtă mai este, ar trebui să-l repete, atâta cât se mai poate. De citit.

  • Una dintre femeile de afaceri de succes din România: “La 5 ani am făcut primele haine, pe care le-am vândut prietenelor şi vecinelor “

     După ce a absolvit un program MBA şi a ocupat o funcţie importantă în managementul financiar, Roxana-Theodora Tudor a renunţat la tot şi a avut curajul să devină antreprenor. În 2013 şi-a deschis un atelier de creaţie, denumit Amelie Surie, iar în prezent este una dintre femeile de afaceri de succes din România. Vă oferim un interviu şi o poveste de viaţă care vă vor inspira:

     În 2013 ai decis să renunţi la o carieră de top pentru a înfiinţa propriul atelier de creaţie. Cum te-ai pregătit pentru acest pas?

    Cu antreprenoriatul am cochetat de copil, când găseam diferite oportunităţi pentru a face bani de buzunar. Eram încurajată de bunicul meu, care a fost şi el antreprenor. La 5 ani am făcut primele haine pentru păpuşi, pe care le-am vândut prietenelor şi vecinelor. Îmi amintesc cu plăcere de perioada curăţeniei când bunica descoperea perdelele tăiate şi eu apăream mândră cu rochia de mireasă făcută din bucată lipsa.

    Tot atunci am relizat şi cât este de dificil să lucrezi în domeniu, dar şi faptul că ai nevoie de capital pentru a face investiţii. Pentru a deveni antreprenor cred că ai nevoie de mult curaj. Curajul cred că îl am în ADN, pur şi simplu am zis că trebuie să fac asta şi am făcut-o.  În perioada 2003-2013 am lucrat că CFO pentru grupurile austriece antreprenoriale S+B Gruppe şi amb Holding (au în portofoliu vinul Liliac).

    În această perioada  am avut posibilitatea să învăţ şi să experimentez cât mai mult din ceea ce înseamnă lumea antreprenorială. Înainte de a intră în antreprenoriat am lucrat în media – publicaţia Capital, consultanţă financiar bancară pentru Thomson-Reuters, director financiar al unui grup austriac partener Immofinanz (S+B Gruppe) cu investiţii în real estate, producţia şi comercializarea vinurilor, agricultură; şi commercial finance manager Coca Cola HBC.

    Momentul decisiv a fost însă finalizarea cursurilor de EMBA de la WU Executive Academy, în anul 2011 când, datorită cunoştinţelor acumulate şi pe baza unui fond de creştere a încrederii în mine am conştientizat că pot şi eu să devin antreprenor. Fără a neglija cunoştinţele financiare şi pasiunea mea pentru cifre, în prezent dezvolt în paralel şi propria companie de finanţe prin care ofer companiilor oportunitatea de a avea un CFO part-time.

    Cititi mai multe pe www.one.ro