BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Cosmetic Plant şi-a majorat afacerile cu 20% în 2015 şi mizează pe un business în creştere în acest an

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a raportat o creştere cu cca. 20% a business-ului în 2015 şi mizează, şi pentru acest an, pe un avans de cel puţin 10 procente. De asemenea, compania a inregistrat vanzari record la export, in crestere cu 170% comparativ cu anul anterior.

    Compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 2 milioane de euro (cca. 8,9 milioane de lei), în creştere cu cca. 20% comparativ cu valoarea de 1,66 milioane de euro (cca. 7,5 milioane lei) înregistrată în anul anterior. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a depăşit peste 1 milion de produse, în timp ce profitul a ajuns anul trecut la cca. 400.000 de euro (1,8 milioane lei).

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale

  • Tinerii care au crescut profitul companiei lor de cinci ori într-un an

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România, a înregistrat în 2015 o creştere de 35% a veniturilor şi un profit net de cinci ori mai mare decât în 2014, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Bittnet a încheiat anul trecut cu venituri de 11,27 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), în creştere cu 35% faţă de 2014, şi cu un profit net de peste 1 milion de lei (circa 230.000 de euro), cu 386% mai mult faţă de anul anterior.
    În 2015, Bittnet şi-a consolidat poziţia de integrator IT şi de lider pe piaţa locală de training IT şi a încheiat noi parteneriate în industria IT&C. Printre cele mai importante evenimente se numără: listarea pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), devenind prima companie IT din România listată la BVB, vânzarea unei participaţii de 10% către fondul polonez de investiţii Carpathia Capital, atragerea lui Dan Berteanu, expert în training şi vânzări şi cunoscut antreprenor local, în boardul Bittnet, precum şi avansarea în Topul 50 de Companii IT din Europa Centrală, clasament realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    „2015 a fost un an foarte bun pentru noi. Peste 150 de noi acţionari s-au alăturat proiectului nostru, ca urmare a listării pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. A fost primul an din istoria Bittnet în care am înregistrat profit brut la sfârşitul semestrului I, a fost un an în care am atras în board experţi cunoscuţi, investitori privaţi şi am întărit echipa de profesionişti din departamentele de vânzări, operaţiuni şi tehnic”, declară Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet Systems.

    Creşterea veniturilor şi a profitului net se datorează implementării unei strategii planificate pentru perioada 2015 – 2017, detaliată în Memorandumul de Informare, publicat la listarea companiei. Compania s-a axat şi se va axa şi în continuare pe: consolidarea poziţiei de lider al pieţei de training IT, creşterea acoperirii geografice şi urmărirea trendurilor globale la nivelul industriei IT. Astfel, cele mai importante creşteri de venituri se datorează trainingurilor bazate pe tehnologiile cloud (creştere de şapte ori în 2015), susţinute de Bittnet, în parteneriat cu Amazon Web Services, dar şi proiectelor de integrare lansate anul trecut de companie, care sunt orientate pe soluţiile cloud (+107%) şi datacenter (+160%).
    Anul trecut, Bittnet a reuşit să pătrundă pe pieţele vest-europene cu oferta sa de servicii de training, de consultanţă şi soluţii cloud.

    Pentru acest an, Bittnet îşi propune să continue creşterea accelerată, având la bază aceiaşi trei piloni: lansarea unor noi servicii (bazate în special pe tehnologiile cloud), extinderea acoperirii geografice şi expansiunea portofoliului de produse prin încheierea de noi parteneriate cu furnizori mari din industria de training IT.
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.
     

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Un magazin cu idei de branding

    Liviu Dumitru este din Bucureşti, are 31 de ani şi spune că a fost întotdeauna pasionat de calculatoare. Faptul că a trait în capitală l-a ajutat să fie la curent cu cele mai noi tendinţe din lumea tehnologiei, aşa cum era ea la jumătatea anilor ‘90. „Am intrat în lumea biţilor la vârsta de opt ani şi a fost dragoste la prima vedere. Din secunda în care am atins prima dată tasta Enter, am ştiut că asta este menirea mea. Primul calculator la noi în casă a fost un 486, în anul 1992, la care nu aveam acces decât după ce îmi terminam temele sau pe ascuns, aşa că îl foloseam la capacitate maximă. Îmi aduc aminte că, atunci când îl deschideam, mi se părea că sunt într-o altă lume. O lume virtuală pe care o exploram din colţ în colţ, deşi, pe atunci, lumea virtuală încă avea bariere.“

    Mirajul internetului l-a acaparat încă de la început, iar nopţile pierdute pe reţelele de socializare ale vremii stau ca dovadă.  „Când am aflat de internet, m-am îndrăgostit pur şi simplu. Atunci nu vedeam oportunitatea de business, îmi plăcea pentru că era un mediu în care se puteau face lucruri frumoase. Am fost printre primii care făceau site-uri pentru prieteni şi canale de MIRC“, spune Dumitru. „Accesam internetul prin dial-up seara şi petreceam ore întregi navigând, conectându-mă cu persoane din toate colţurile lumii, aflând informaţii de toate felurile la care până atunci nu am avut acces. Eram ca un burete care absoarbe totul până la saturaţie.  Apoi am început să mă interesez de unde provine toată informaţia şi cine sunt cei care o creează şi îi dau o formă pentru a o urca online. Am intrat imediat în comunităţi de web developeri şi am învăţat singur cum se dezvoltă un site de la zero. Primele site-uri le-am făcut pentru prieteni de familie, singur. Am facut mulţi oameni fericiţi cu pasiunea mea, în acea vreme. Între teme şi referate, tot timpul găseam timp să mă perfecţionez şi să învăţ ceva nou.“

    În 2002 a colaborat ca freelancer cu o firmă cu acţionariat american, căreia i-a realizat site-ul şi logo-ul. Clientul a fost încântat de rezultate, aşa că i-a propus să înfiinţeze o firmă şi să lucreze exclusiv pentru SUA. A acceptat fără ezitare. „Partenerul american avea un comportament terorist cu cei din firmă, dar pentru mine a fost un exemplu şi am luat părţile care mi-au plăcut de la el.  Vedea oportunităţi de afaceri oriunde, în orice situaţie, şi deschidea canale de comunicare cu oricine. Mi s-a întâmplat să merg cu el cu maşina şi la semafor să lase geamul în jos şi să se împrietenească cu persoana din maşina vecină, şi să încheie o afacere în mai puţin de un minut“, îşi aminteşte Liviu Dumitru. „Patronul american a văzut practic oportunitatea de a face afaceri în România, unde mâna de lucru era mult mai accesibilă, iar oamenii erau foarte dotaţi şi dornici să se afirme în acest domeniu, încă nu foarte cunoscut la noi.“ În 2008 a renunţat la colaborarea cu partenerii americani, proiectele fiind tot mai puţine, şi s-a hotărât să pornească propria sa firmă de design şi programare. De-a lungul anilor a lucrat pentru clienţi ca Uncle Ben’s, Credit Europe, Skoda sau Anchor Group. Proiectul care l-a provocat cel mai mult, spune el, a fost cel al Anchor Group, pentru că a gândit şi a dezvoltat o strategie de marketing pe toate planurile, de la conceptul unui card de fidelitate până la implementare şi realizarea materialelor aferente.

    Ideea proiectului The Brands a venit ca o nevoie percepută de-a lungul anilor petrecuţi în lumea digitală. Procesul de branding este unul lung şi costisitor, iar antreprenorul crede că a găsit o soluţie care îi va scăpa de multe bătăi de cap pe cei la început de drum. „M-am gândit cum aş putea să o iau de la rădăcini: în general, creaţia pleacă de la un logo, de la o identitate vizuală. Cele mai mari companii o au, îşi mai fac doar un rebranding din când un când ca să dea utilizatorilor impresia că sunt în trend. Dar sunt şi mulţi care nu au şi trebuie să construiască aceste imagini. Clar, totul pleacă de la brand; şi am zis «ce-ar fi să existe un marketplace pentru branduri, de unde poţi să le iei la cheie?»“, povesteşte el.

     

  • CEL.ro a avut vânzări de 40 de milioane de euro anul trecut şi estimează o creştere cu 20 de milioane de euro în 2016

    CEL.ro, magazinul online gestionat de compania Corsar Online, a anunţat o creştere a cifrei de afaceri de peste 25% în anul 2015. Astfel, CEL.ro a avut vânzări de aproximativ 180 milioane de lei (cca. 40 milioane de euro).

    “În ultimii 4 ani vânzarile CEL.ro au înregistrat o creştere solidă. În 2011 vânzările au fost de 50 de milioane de lei, iar în doar 4 ani am ajuns la 180 de milioane de lei. Asta înseamna o creştere de 3,5 ori a cifrei de afaceri. Această dezvoltare a necesitat o susţinere constantă prin extinderea semnificativă a echipei şi a întregului sistem logistic. Concomitent, adaptarea la evoluţia pieţei, respectiv diversificarea şi lărgirea portofoliului de produse, a avut un rol determinant în acest parcurs. Ca urmare, în mod natural, numărul de clienţi a evoluat şi el, anul acesta înregistrând clientul cu numărul 700.000 şi comanda cu numărul un milion.”, a declarat Tiberiu Pop, CEO şi acţionar unic al retailerului online.

    Conform rezultatelor finale pe 2015, aproximativ 67% din vânzări provin din produse precum telefoane şi echipamente IT, urmate de electrocasnice şi televizoare cu 19%, segment care a avut cea mai spectaculoasă creştere în 2015. De asemenea  parfumurile şi ceasurile, categorii noi adăugate în 2015 au avut o evolutie foarte bună, creşterea procentuală aşteptată pentru ele pe 2016 fiind de 3 cifre.

    Anul 2016 va însemna un punct important în evoluţia CEL.ro, în care ţintim o creştere şi mai puternică a cotei de piaţă. Estimez vânzări de aproximativ 60 milioane de milioane de euro, prin contribuţia semnificativă a marketplace-ului (noul sistem prin care vom permite mai multor companii să-şi distribuie singure produsele prin intermediul platformei CEL.ro) şi a extinderii viguroase pe piaţa de asigurări”, a declarat Tiberiu Pop.

    CEL.ro este cel mai mare magazin online cu capital integral românesc care activează pe piaţa din România din anul 2004. Cu o gamă largă de produse, CEL.ro a contribuit la consolidarea comerţului online românesc şi dispune de servicii integrate şi adaptate e-commerce-ului actual. CEL.ro a înregistrat în anul 2015 vânzări de 40 milioane de euro, un portofoliu de peste 100.000 de produse şi are peste 1.000.000 de comenzi procesate până în prezent.

     

     

  • A murit unul dintre cei mai mari inventatori. A avut mai multe invenţii decât Edison

    Artur Fischer este responsabil pentru invenţia mai multor obiecte printre care şi primul bliţ sincronizat  pentru camera foto sau diblul din plastic pentru prinderea şuruburilor în perete. De-a lungul vieţii sale a înregistrat 1.100 de brevete de invenţie, informează New York Times. Acesta a murit în Waldachtal, sudul Germaniei, la vârsta de 96 de ani.

    Fischer a înregistrat primul brevet în 1947 când să-şi fotografieze fiica nou-născută. A inventat un mecanism sincronizat care să declanşeze bliţul, atunci când este eliberat „shutter-ul” camerei foto. Dispozitivul lui Fischer a fost cumpărat de Agfa şi în următorii 70 de ani, acesta a inventat sute de soluţii pentru problemele oamenilor.

    11 ani mai târziu, în 1958, a inventat diblul de plastic pentru şuruburi. Astăzi, peste 14 milioane de asemenea dibluri sunt produse în toată lumea. Printre altele,  Fischer a mai inventat kiturile de modelism Fischertechnik, suporturile pentru pahare cu capace retractabile sau duzele de ventilaţie.

    „Dacă Bill Gates este sinonim cu PC-urile, atunci Artur Fischer este emblematic pentru reparaţiile din casă”, scria cotidianul Der Spiegel.

    Fischer a avut mai multe invenţii decât Thomas Edison, care a înregistrat 1.093 patente pe numele său. Pentru munca sa, Artur Fischer a fost recompensat în 2014 cu un premiu European Patent Office.

  • Tânăra antreprenoare care a mizat pe un hotel butic, plin acum până la refuz

    La începutul acestui an, TripAdvisor, cea mai mare platformă online de călătorii din lume, a desemnat Hotel Epoque drept cel mai bun hotel din România. Iar dacă platforma reflectă opinia clienţilor, nici cifrele nu spun altă poveste: anul trecut, cifra de afaceri a fost cu peste 11% mai mare decât în 2014, ajungând la 2,24 de milioane de euro.

    Plusul de doi digiţi se datorează deopotrivă rezultatelor înregistrate de hotel dar şi de restaurant: „Am operat anul trecut cu un grad de ocupare ridicat (peste 70%), iar rata medie a tarifelor pe cameră a crescut în 2015 cu 16% faţă de anii precedenţi,” spune Diana Popescu, CEO & owner al Hotel Epoque. Restaurantul, la rândul său, a depăşit previziunile bugetate pentru 2015 şi a înregistrat o dublare a numărului de clienţi, realizând venituri care reprezintă 36% din cifra totală de afaceri. Pe acest segment de business, 58% din venituri provin din restaurant şi 42% din evenimente.

    Pentru 2016, proprietarii hotelului au bugetat venituri de 2,4 milioane de euro, adică o creştere cu 8% a cifrei de afaceri; „ne propunem încasări cu 30% mai mari din segmentul Food & Bar şi cu 20% pe segmentul evenimente,” spune antreprenoarea. Diana Popescu are o experienţă de 13 ani în domeniul bancar – vreme de trei ani la Finansbank (credit officer), iar apoi zece ani la National Bank of Greece – Banca Românească, fiind, pe rând, corporate manager, branch manager şi regional manager. În paralel cu experienţa bancară, şi-a consolidat pregătirea teoretică cu un Executive MBA la International Hellenic University din Tesalonic, Grecia, absolvit în 2013.

    A ajuns în hotelărie după ce familia sa a cumpărat, în 2004, un teren în apropiere de parcul Cişmigiu, pe care se afla o clădire veche. Investiţia totală a fost de 8 milioane de euro, în hotelul cu centru spa şi restaurant. Antreprenoarea povesteşte că a identificat o nouă nişă şi în 2013, urmare a unei investiţii de jumătate de milion de euro, a fost inaugurat Epoque Events Gallery, un centru dedicat evenimentelor premium atât pentru zona corporate, cât şi pentru evenimente private. Spaţiul, care şi-a adjudecat în doi ani de funcţionare circa 15% din cifra de afaceri a hotelului, include o sală de conferinţe de 130 mp şi un Wine Club.

    Spaţiul a găzduit peste 240 evenimente, dintre care 80% de afaceri, iar Diana Popescu crede că va creşte şi numărul de evenimentele private, „care se înscriu în conceptul boutique al sălilor de evenimente (cu circa 150 de invitaţi)“.
    Conceptul hotelurilor de tip butic a apărut la începutul anilor ’80 în SUA şi Anglia, iar de mai bine de 15 ani s-au dezvoltat afaceri pe această nişă şi în România; definitorii pentru ele sunt spaţiile mici, designul de epocă şi serviciile personalizate. În clubul hotelurilor bucureştene de acest tip se află şi Carol Park Boutique Hotel, inaugurat în 2007, cu o investiţie de peste 6,5 milioane de euro, Marshal Garden de pe Calea Dorobanţilor, Casa Capşa, Residence Hotels Arc de Triomphe sau Rembrandt Hotel.

    Tot în 2013, Diana Popescu a coordonat şi lansarea L’Atelier – art culinaire, restaurantul de gastronomie franceză care mizează pe corespondenţa între arta culinară şi artele frumoase ca sursă de inspiraţie. „Regret puţin că nu m-am dedicat mai devreme afacerii familiei.” Ea apreciază că, totuşi, cel mai dificil moment din carieră a fost cel legat tocmai de decizia de a se desprinde de cariera în banking construită de-a lungul a 13 ani. „Când «un copil» are nevoie de ajutor, nu poţi sta deoparte şi să nu te implici în creşterea sa.”

    Spune că provocările au fost strict legate de faptul că a trebuit să înveţe foarte repede lucruri specifice industriei de ospitalitate şi, mai mult, industria era, la acel moment, într-o perioadă de schimbare, în special în ce priveşte importanţa în creştere a online-ului. Întrebată dacă plănuieşte alte investiţii, în alte domenii, spune că „Epoque este mai mult decât o afacere, este copilul meu”. Pentru moment, spune ea, se dedică acestei afaceri, „care se dezvăluie de la an la an”.

    CONTEXTUL:

    În 2007, când lucra în domeniul bancar, Diana Popescu s-a gândit că terenul achiziţionat de familie în apropierea parcului Cişmigiu este potrivit pentru un hotel boutique. Investiţiile dedicate până acum pentru Hotel Epoque, inaugurat în 2010, au ajuns la 8 milioane de euro; an de an, cifra de afaceri a hotelului a crescut, în pas cu creşterea gradului de ocupare.


    DECIZIA:

    Capitala a înregistrat pe parcursul ultimilor ani o creştere a numărului de turişti, fără a exista campanii realizate sau o strategie foarte coerentă de promovare la nivel internaţional din partea autorităţilor centrale. „Pe sosiri cifrele nu arată deloc bine la nivel de ţară; cu toate acestea, Bucureştiul rămâne în principal o destinaţie pentru afaceri şi un punct de tranzit pentru alte destinaţii din ţară cu adevărat pitoreşti pentru străinii care ne vizitează,” afirmă Diana Popescu, CEO & owner al Hotel Epoque. În acest context, a identificat ca una din variante pentru a creşte cifra de afaceri a companiei segmentul de evenimente iar în 2013 a investit 0,5 milioane de euro pentru deschiderea Epoque Events Gallery, un centru dedicat evenimentelor premium atât pentru zona corporate, cât şi pentru private.


    EFECTELE:

    Anul trecut, cifra de afaceri înregistrată de hotel a crescut cu 11%, ajungând la 2,24 de milioane de euro aproape o cincime din încasări se datorează organizării de evenimente. Pentru 2016 Hotel Epoque a bugetat venituri de 2,4 milioane de euro şi o creştere de 8% a cifrei de afaceri; în acest context, încasările din serviciile restaurantului şi barului ar urma să înregistreze un plus de 30%, iar cele din evenimente 20%.

  • Estul Europei începe să muşte mai mult din „mâna care l-a hrănit”

    Economiile est-europene continuă să aibă un trend ascendent într-o lume dominată de pesimismul cauzat de instabilitatea de pe pieţele financiare şi de scăderea preţului materiilor prime, scrie Bloomberg.

    Principalele surse ale creşterii economice din regiune au fost cererea internă şi industria auto, care au alimentat exporturile în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Cu o creştere de 4,2%, Slovacia a înregistrat cel mai mare avans din regiune, cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, urmat de cel al României cu 3,7%. Vecinii României, Ungaria şi Bulgaria, au înregistrat creşteri de 3,2% respectiv 3,1%. Însă Cehia, care va publica datele pe 16 februarie, este estimată de economiştii intervievaţi de Bloomberg, să aibă o creştere de 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţările unde au murit cei mai mulţi oameni în timp ce-şi făceau selfie. Şi România se află în clasament

    Selfie-ul a devenit o metodă din ce în ce mai populară de fotografie. Mii de turişti împânzesc pieţele oraşelor turistice şi pozează în faţa telefoanelor. Din păcate, mai mulţi oameni care au apelat la selfie-uri au fost implicaţi în accidentele, unele chiar mortale.
    Din 2014 până în prezent s-au înregistrat 49 de accidente mortale, dintre care unu şi în România. După cum se poate observa şi pe grafic, India este ţara unde au loc cel mai des astfel de accidente. 

  • Investiţiile imobiliare în regiunea Europei Centrale şi de Est au ajuns anul trecut la 9,9 miliarde de euro

    Investitiiile in tarile din Europa Centrala si de Est (excluzand Rusia) au crescut cu 25% in 2015, comparativ cu anul precedent si au atins cifra de 9, 9 miliarde euro. Daca cresterea anuala era asteptata, performantele generale depasesc previziunile si contureaza un tablou cu o destindere semnificativa a pietelor din regiune, arata raportul CBRE care analizeaza investitiile imobiliare in Europa Centrala si de Est.

    Investititiile straine au continuat sa fie dominante in regiune, fondurile de investitii americane inregistrand achizitii insemnate de portofoliu, in valoare totala de 160 de milioane de euro. Investitiile Statelor Unite in Europa Centrala si de Est reprezinta 30% din total, fata de 23% in 2014, fondurile americane investind in toate tarile regiunii, ca si in Letonia. Reintrarea pe aceste piete a unor fonduri de investitii ca Morgan Stanley si Goldman Sachs indica o crestere a increderii investitorilor in Europa Centrala si de Est.

    Germania a fost al doilea cel mai mare investitor, cu 23% din totalul investitiilor in regiune, fata de doar 12% in 2014. Prezenta Germaniei in top se datoreaza in parte si activitatii investitionale a Union Investment, cel mai important investitor german in regiune. Nivelul ridicat al investitiilor in 2015 a avut impact asupra randamentelor investitionale (yields), impingandu-le la niveluri inferioare. Diferentele inter-regionale in materie de preturi au un potential insemnat de reasezare. In timp ce anumite piete si sectoare au atins deja niveluri ale yields-urilor  inregistrare in ciclurile economice de varf (in special, Cehia si Polonia) alte tari au inca potential de crestere. Tranzactiile investitionale pentru proprietati nu arata semne de incetinire a cresterii, CBRE considera ca anumite piete nationale yields-urile pot depasi nivelurile  inregistrate in 2007.

    In timp ce previziunile pentru 2016 indica o tendinta pozitiva, un factor potential de diminuare a cresterii volumului de investitii ar putea fi prezenta relativ scazuta a produselor foarte atractive pentru investitii. Dezvoltarile de spatii de birouri din Varsovia si Bucuresti sunt la un nivel record, ceea ce va duce la o crestere a interesului dezvoltatorilor si al chiriasilor in a actiona pe aceste piete.

    “Volumele importante de investitii in regiune sunt rezultatul activitatii investitorilor americani si germani care au cautat sa valorifice nivelurile relativ inalte ale yields-urilor si stocurilor importante de pe piata. In 2016 ne asteptam la o continuare a investitiilor, dat fiind ca piata este pregatita sa inregistreze cresteri economice importante in Europa Centrala si de Est, care are randamente investitionale mai inalte comparativ cu Europa Occidentala si unde exista un interes activ al bancilor in a finanta investitiile din regiune. De asemenea, expansiunea puternica a vanzarilor din retail raportata in toata Europa Centrala si de Est va mentine un interes crescut al investitorilor. Ne asteptam de asemenea la o crestere a prezentei investitorilor din Asia in regiune si la o diversificare a profilului acestora”, a comentat Gijs Klomp, head of CEE Investment Properties.