Miroslav Majoros, slovacul care a preluat în urmă cu trei luni poziţia de CEO al Telekom România, pregăteşte primele schimbări din echipa de top management a celui mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, ca parte a unui plan mai larg prin care managerul urmăreşte să readucă pe creştere grupul de companii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industria locală de telecom.
Tag: grup
-
Defăimarea ţării sau naţiunii române se va pedepsi cu închisoarea
Iniţiatorii vor reintroducerea în Codul Penal a infracţiunii de ”defăimare a ţării sau a naţiunii”, care ar urma să fie pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
În expunerea de motive, aleşii invocă evenimentele care au avut loc la Târgu Secuiesc de 1 decembrie 2015, faptul că tot mai mulţi cetăţeni de alte etnii consideră Ziua naţională a României ca zi de doliu sau că personaje istorice au fost spânzurate simbolic.
-
Reaşezarea Uniqa
De când am plecat din Austria, am fost chemat mereu pentru situaţii dificile, pare să fie o abilitate specială a mea“, glumeşte la un moment dat în timpul interviului Franz Weiler, executivul austriac aflat de anul trecut la cârma grupului Uniqa Asigurări. Compania pe care o conduce a înregistrat anul trecut o valoare a primelor brute subscrise de 363 de milioane de lei, plasându-se pe locul zece în topul asigurătorilor generali de pe piaţa locală, ce formează o piaţă de 7 miliarde de lei, potrivit celor mai recente informaţii publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Potrivit aceleiaşi surse, piaţa asigurărilor din România a urcat anul trecut cu 8,2%, până la 8,75 miliarde de lei, aceasta fiind prima creştere înregistrată după nouă ani de scăderi. Totuşi, faptul că o pondere de peste 47,5% din totalul asigurărilor generale a fost deţinută de asigurările auto obligatorii nu aduce perspective favorabile asigurătorilor, care blamează această linie de asigurare din cauza pierderilor generate de aceasta. Situaţia de pe piaţă s-a reflectat de-a lungul timpului în rezultatele companiei austriece care, din 2009, a func-ţionat numai doi ani pe profit, astfel că pierderile agregate din această perioadă au fost de 200 milioane de lei.
Austriecii au adus constant bani la capital, iar în raportul din 2013 scriau că piaţa românească este singura dintre cele pe care operează de a cărei performanţă sunt nemulţumiţi. „Nu sunt din Viena, de unde vin majoritatea austriecilor, ci din Salzburg, unde mi-am început şi cariera, într-o companie din acest oraş“, povesteşte Weiler despre începuturile carierei sale în industria asigurărilor, în anii’ 80. A trecut ulterior la o companie mai mare, care deţinea o treime din piaţă, concentrată pe asigurările de viaţă, apoi, în urma unei fuziuni în care compania a devenit membră a Uniqa, a început să lucreze în cadrul acestui grup. După ce Uniqa s-a lansat la nivel internaţional, s-a oferit voluntar pentru o misiune în Croaţia, unde se afla o „entitate cu probleme“, la depăşirea cărora spune că a ajutat. După Croaţia, a devenit CEO al filialei din Serbia, în Belgrad.
Grupul achiziţionase acolo o companie la dezvoltarea căreia a lucrat timp de opt ani, până la sosirea în România, pe 29 mai 2014, dată pe care şi-o aminteşte cu precizie. Dezvoltarea companiei din Serbia – într-o piaţă a asigurărilor de 5-600 de milioane de euro şi circa opt milioane de locuitori – a urmat un parcurs în care a trecut de la a fi un jucător mic şi nesustenabil în piaţa de asigurări generale până la o poziţie în top cinci competitori pentru produsele de retail de bază. A fost printre cele mai mari provocări ale carierei sale, spune Weiler, care consideră că operarea unei companii într-un mod care să nu depindă de o singură persoană ar trebui să fie targetul oricărui CEO. În România, unde a lucrat mai întâi ca vicepreşedinte responsabil cu vânzările, şi-a propus acelaşi lucru, la un nivel diferit, ţinând cont de dimensiunile pieţei. Franz Weiler vrea să construiască şi aici un sistem de management distribuit, nu al unui CEO care să fie „cel mai deştept dintre toţi“, care să permită construirea unei imagini impecabile pentru companie. „Trebuie ca experţii să conducă afacerea cu un nivel ridicat de expertiză şi de etică, de standarde morale, axat pe clienţi, dar ţintind totuşi obiectivul final al companiei, profitul. Obiectivul investitorilor noştri este să generăm profit, dar contează foarte mult şi cum facem asta, nu vrem să generăm profit cu orice preţ, ci să avem anumite standarde.“
În acest context, Weiler a impus anul trecut o strategie clară pentru companie. „Vrem să ştim ce se va întâmpla peste cinci-zece ani, care este direcţia în care mergem şi am setat câteva reguli. Am luat decizii referitoare la cum să ne distribuim produsele, pe care produse am vrea să le distribuim, la ce preţ şi la ce nivel al serviciilor, iar pe clienţi trebuie să îi câştigăm prin încrederea în calitate, nu vom fi niciodată cei mai ieftini de pe piaţă pentru că vrem să oferim valoare în schimbul banilor“, descrie CEO-ul Uniqa Asigurări strategia pe care o derulează de anul trecut.
Concret, compania şi-a propus o nouă politică de subscriere pe piaţa locală care constă în reducerea semnificativă a expunerii pe clasele auto şi mai mult business pe proprietăţi, sănătate şi viaţă. Această decizie s-a reflectat în cifrele companiei, care a înregistrat anul trecut venituri de circa 360 de milioane de lei, în scădere faţă de anul anterior, când compania a subscris prime de 412 milioane de lei.
„În cele din urmă, am înregistrat un mic profit de circa 2 milioane de lei, susţinut de o construcţie favorabilă de reasigurare. Aşteptăm să fim din nou pe profit anul acesta, dar câteodată nu poţi să prezici cererile de soluţionare de daune, dacă acestea nu vor fi catastrofale, ar trebui să încheiem anul cu un rezultat pozitiv.“ În ce priveşte compania de asigurări de viaţă, Weiler spune că aceasta a adus în cele din urmă volumele de prime brute subscrise propuse, mai ales datorită colaborării bune cu banca. Anul acesta se vor concentra pe livrarea de produse noi şi servicii mai bune pentru clienţi şi crede că, dacă anul trecut au avut un rezultat negativ, în 2016 vor deveni profitabili şi cu această companie.
-
Yves Caracatzanis va fi noul director Dacia, din aprilie, în locul lui Nicolas Maure
Yves Caracatzanis, 51 de ani, va fi noul director general al Dacia şi al Grupului Renault România, din 4 aprilie 2016, înlocuindu-l pe Nicolas Maure care va fi numit preşedinte al AVTOVAZ, în Rusia. Yves Caracatzanis va fi subordonat lui Denis Le Vot, senior vice-president, director de operaţiuni al Renault pentru regiunea Eurasia, din care face parte şi România.
Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este inginer, absolvent al Ecole Centrale de Paris. Îşi începe cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, apoi la Hewlett Packard. În 1992 vine la Renault ca şef de proiect Organizare logistică. În 1995 se alătură uzinei de la Flins unde ocupă succesiv posturile de şef atelier fabricaţie Montaj, şef de departament Vopsitorie, în 1999, şi şef serviciu Calitate, în 2002, pentru lansarea Clio 3. În 2005, devine director Inginerie Prototipuri Vehicule al Grupului Renault. În 2008, participă la crearea diviziei Supply Chain (Logistică) a Grupului. În 2010, devine director Supply Chain al Grupului Renault. Din 2013, este director Industrial şi Supply Chain pentru regiunea Eurasia.
Născut în 1960 la Orléans, Nicolas Maure este inginer, absolvent al Ecole Centrale de Paris şi titular al unui MBA la Institut Européen d’Administration des Affaires (INSEAD). Între 1985 -1987, Nicolas Maure a fost consultant la Boston Consulting Group (BCG). Cariera sa continuă în domeniul auto, în cadrul Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). Îşi începe activitatea la Renault în 2000 ca director Achiziţii piese şi accesorii, devenind apoi director Plan Calitate şi director general al Société de Transmissions Automatiques. Între septembrie 2006 şi august 2008, Nicolas Maure este directorul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia. După perioada petrecută în România, devine vicepreşedinte pentru Mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi director Performanţă Fabricaţie Renault. Din ianuarie 2014, este director general al Grupului Renault România şi preşedinte-director general al Automobile Dacia.
-
Forţele ruse au început să se retragă din Siria după ce Vladimir Putin a anunţat, luni seara, că Rusia îşi retrage cea mai mare parte a forţelor
Primul grup de avioane de război a părăsit baza aeriană rusă din Siria, anunţă Ministerul rus al Apărării, relatează AP online.
Această retragere are loc după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni seara că Rusia îşi retrage cea mai mare parte a forţelor din Siria, inclusiv unele aeronave.
Ministerul apărării a anunţat că un prim grup a părăsit Siria, inclusiv un număr nespecificat de avioane de tip Su-34.
Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei şedinţe organizate la Kremlin, cu membri ai conducerii armatei ruse, că retragerea efectivelor ruse din Siria va începe marţi.
“Cred că obiectivele stabilite de Ministerul rus al Apărării au fost, în linii generale, atinse. De aceea, am ordonat începerea retragerii celei mai mari părţi a forţelor ruse din Siria începând din 15 martie”, a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei TASS.
La reuniunea desfăşurată la Kremlin au fost prezenţi inclusiv ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi cel de Externe, Serghei Lavrov.
“Armata rusă a dat încă o dată dovadă de profesionalism şi de muncă de echipă”, a subliniat Putin, precizând că bazele militare ruse din Tartus şi Khmeimim “îşi vor continua normal activităţile”.
Mai multe pe www.mediafax.ro
-
“Criza? cea mai mare oportunitate!”
Acum ştiu exact ce am de făcut.“ Dragoş Anastasiu stă în biroul său din Strada Reînvierii şi povesteşte relaxat despre scenariile pesimiste în care crede şi care prevăd debutul unei noi crize economice către sfârşitul anului. Spune însă că nu mai îl sperie nici o nouă criză, nici concurenţa în creştere din piaţa turismului. „Avem atât de mult potenţial să luăm cotă de piaţă, încât nu îmi e teamă. Am fost dezorientaţi şi speriaţi în 2009, când nu ştiam ce ni se întâmplă. Dar ne-am dumirit destul de repede, am făcut câteva mişcări importante şi ne-am triplat cifra de afaceri în criză“, povesteşte omul de afaceri.
Eurolines intrase în criza economică din 2009 cu afaceri de 32 milioane de euro, iar în 2010 Eurolines a surprins piaţa când a anunţat achiziţia Danubius Travel, firmă deţinută de TUI Travel PLC (70%), de Ciprian Popescu şi de Camelia Dinu. Danubius Travel era una dintre primele agenţii de turism înfiinţate în România, cu sediul central în Mamaia, şi se ocupa în special de incoming.
„În 2010, am decis să cumpărăm tot ce avea Danubius în România, cu sedii, cu terenuri, cu 8 autocare, am cumpărat tot. Am sesizat potenţialul pentru că eu aveam o reţea de peste 50 de agenţii care suferea de lipsa unui brand turistic puternic (pentru că Eurolines e un brand asociat cu autocarele, 80% dintre români ştiu ce este Eurolines, dar ştiu că face transport. Noi vindeam şi turism prin Eurolines, de câteva milioane pe an, dar era greu). Aşadar, eu aveam reţeaua şi nu aveam brandul, ei aveau brandul şi nu aveau reţeaua. Am clădit un parteneriat, ei ne lasă în pace, nu ne pun beţe în roate şi sunt superîncântaţi de volumele pe care le-am adus în atât de puţin timp“. În cei cinci ani de când brandul TUI face parte din reţeaua Eurolines, agenţiile lui Dragoş Anastasiu au împânzit toate centrele comerciale din România, omul de afaceri fiind convins de modelul care spune că turismul de masă se face acolo unde se face şi comerţul de masă, adică acolo unde merg oamenii să cheltuiască bani. „Suntem prezenţi în toate mallurile din România, mai puţin la Promenada, şi anul acesta vom mai deschide 4 agenţii în malluri, dintre care 3 în Bucureşti.“ Reţeaua TUI Travel Center va ajunge în acest an la 81 de agenţii şi la afaceri de 75 milioane de euro. Anul trecut, TUI Travel Center a rulat 70 de milioane de euro care înseamnă, aproximativ, 300.000 de turişti deserviţi.
„Unii sunt turişti care cheltuie 50 de euro, alţii cheltuie 10.000 de euro – ca în turism. Important este numărul mare, care ne permite să diversificăm mereu serviciile şi să ne gândim mereu la cum putem aduce şi cât mai mulţi străini în România. Dincolo de cei 300.000 de turişti pe care îi deservim predominant pe plecări, mai avem în grup şi HotelBets România, o agenţie online, care, alături de croaziere, ne duce către 10.000 de turişti de incoming pe an“, explică Dragoş Anastasiu.
De fapt, incomingul a devenit cel mai important pariu pe care omul de afaceri l-a făcut în ultimul timp: „Eu sunt convins că se poate face incoming în România. Pentru a face incoming în România, avem nevoie de infrastructură – pe care o avem, pentru nevoi legate de turism – şi de existenţa unor locaţii cu servicii superioare. Am tot fost în căutare de locaţii frumoase şi am tot găsit (le strângem în Romanian Best Location, www.robelo.ro, unde sunt deja membri Conacul lui Maldăr, Poem Boem din Sinaia, hotelul Rembrandt din Bucureşti sau hotelul Teleferic din Poiana Braşov). Dar am şi vorbit cu mai mulţi hotelieri despre cum să creştem calitatea serviciilor pentru turişti precum cei din Germania (eu am trăit 15 ani acolo şi cred că încă sunt blocat în zona germanică), care este o zonă imensă de potenţial. Primii paşi sunt legaţi de chestii simple: traducerea serviciilor în germană, un kids club în germană, urmând ca investiţiile mai serioase să vină ulterior. Nu am reuşit să găsesc mai ales mentalitatea necesară pentru a ne adapta acestui tip de clientelă. Atunci am decis să facem noi ceva şi aşa am decis să intrăm în zona de management hotelier“, povesteşte Dragoş Anastasiu modul cum a luat fiinţă The Makers, entitatea de management hotelier în care activează alături de Dragoş Petrescu (fondatorul reţelei City Grill) şi de Hildegard Helen Brandl (fondatorul biroului de arhitectură UNITH2B). „Planul pe termen lung este să ne promovăm împreună, să achiziţionăm împreună şi să facem şcoală de turism împreună“, explică Anastasiu, care are în comun cu ceilalţi doi membri ai The Makers nu numai faptul că sunt antreprenori, ci mai ales faptul că au revenit din străinătate să facă business în România.
Dragoş Anastasiu explică faptul că treburile în The Makers sunt clar împărţite: „Dragoş Petrescu e pe partea de F&B, Eurolines se ocupă de marketing, vânzări şi imagine prin Eurolines TUI Travel Center, iar de partea de arhitectură se ocupă UNITH2B, un birou de arhitectură de origine germană“, dar strategia cu care au plecat în căutare de locaţii pe care să le ia în management s-a transformat pe parcurs: „Primul loc pe care l-am găsit şi am vrut să îl luăm în management a fost Green Village. Pe acesta însă l-am cumpărat, deşi nu asta a fost ideea. Dar Green Village este atât de special, la fel cum este toată Delta Dunării, încât nu am rezistat“.
Eurolines a investit „câteva milioane de euro“ în achiziţia şi în repoziţionarea Green Village, pe care l-a preluat integral de la omul de afaceri Sorin Marin şi în care derulează o investiţie de 1 milion de euro. Anul trecut, Dragoş Anastasiu şi-a petrecut toată vara la Green Village („am stat cinci luni câte patru zile pe săptămână acolo“). „Suntem din toamnă în trei cataloage mari germane şi rezultatele au început să se vadă. În acest moment, peste 50% din sezonul 2016 este vândut şi sunt perioade din sezon pentru care suntem booked out, cum este perioada Anonimul, când tot Sfântul Gheorghe este ocupat.“
-
KFC şi Pizza Hut angajează 450 de oameni. Ce poziţii scot la concurs restaurantele?
Lanţurile KFC şi Pizza Hut vor scoate la concurs anul acesta 450 de joburi pentru a acoperi nevoia de personal din restaurantele care vor fi deschise pe plan local în următoarele luni.
Cele două lanţuri, care fac parte în România din acelaşi grup cu Cinnabon, patiseriile Paul şi Hard Rock Café, caută oameni pentru posturi de casier, ospătar sau bucătar. Candidaţii nu trebuie să aibă experienţă pe piaţa muncii, limita minimă de vârstă de la care se poate aplica pentru un job în cadrul KFC şi Pizza Hut fiind de 16 ani.
“Ştim că este greu pentru tinerii fără experienţă să îşi găsească un loc de muncă. Începând cu luna februarie am crescut salariile angajaţilor cu o medie de 20% la nivel de restaurant. Cele două reţele de restaurante sunt în continuă dezvoltare, astfel că avem disponibile locuri de muncă în foarte multe oraşe din România. În această perioadă căutăm peste 450 de colegi noi pentru restaurantele KFC şi Pizza Hut pe care le vom deschide anul acesta la nivel naţional”, a spus Mark Hilton, franchise business consultant KFC şi Pizza Hut România.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
-
Schimbările aduse de Alexandra Copos la conducerea afacerii de familie
Introducerea sistemului japonez Kaizen în producţie, pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor, povesteşte Alexandra Copos de Prada, CEO şi preşedintele companiilor Ana Pan şi Ana Hotels. Vorbeşte degajat, iar englezismele, ca „shop“, „brand“, „task“, „full“, apar adesea în discursul său, trădând cei zece ani trăiţi pe meleaguri străine, la studii şi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey. De altfel New Yorkul este tema de inspiraţie pentru Ana Baking Co, un concept lansat anul trecut.
Alexandra Copos a preluat conducerea Ana Pan în august 2013, iar după condamnarea la închisoare a tatălui său, responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Ana Hotels. George Copos a primit o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători de fotbal şi una de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria. El a executat un an şi o lună de închisoare. Fiica sa nu a dorit să comenteze pe marginea modului în care această situaţie s-a reflectat asupra companiei, a relaţiei cu clienţii, furnizorii sau partenerii de afaceri, ci a declarat: „Prefer să nu aduc în această discuţie situaţia tatălui meu. Afacerile s-au derulat şi se vor derula întotdeauna după propriile legi, dictate de piaţă, de performanţele echipei şi ale produselor şi serviciilor noastre, de modul în care noi le calibrăm şi le perfecţionăm zi de zi, şi fără legătură cu politicul sau cu cancanul“.
INFUZIE DE MANAGEMENT ŞI IDEI
Alexandra Copos povesteşte că a început să lucreze în companie din copilărie, de la opt ani, în 1991, „când primul business (al părinţilor) care a prins, după eforturi de genul vânzării de jeans prespălaţi din Turcia, a fost o cofetărie“. După şcoală mergea la cofetărie şi principala sa sarcină era curăţarea vitrinei, sub îndrumarea mamei sale, despre care spune că este, în continuare, foarte implicată în afacere. A plecat apoi la studii în SUA, unde a trăit zece ani; după studii lucrat în cadrul firmei de consultanţă McKinsey şi a călătorit foarte mult, mai ales în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa. Oriunde a fost, povesteşte ea, mereu a evaluat cafenele, cofetării şi restaurante în care a intrat. „Analizez în două minute, văd ce îmi place, care sunt lucrurile care se pot importa şi în România.
Ideea conceptului Ana Baking Co s-a născut în urmă cu foarte mult timp.“ Idee care s-a definit, „ştiind că Ana Pan, la momentul în care eu am plecat, avea un minus pe partea de imagine, în sensul că partea vizuală era în aşteptare, pentru a fi rebranduită“. Şi pentru că dorea să dezvolte o idee nouă, tânăra antreprenoare s-a gândit că e bine să o diferenţieze de marca de bază, Ana Pan. „Cu Ana Baking am vrut să şi ridicăm puţin imaginea companiei şi să testăm un concept nou, de fresh food, mâncare supersănătoasă, care poate fi mâncată aici la masă, dar poate fi luată şi la birou.“ Lansat la sfârşitul lui 2014, Ana Baking Co este un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care reuneşte dulciurile care au consacrat Ana Pan pe piaţă şi realizează jumătate din vânzări, dar şi o gamă de fresh food şi băuturi (care înseamnă 30% din vânzări), precum şi produse de patiserie. Anul trecut a fost unul de test, meniul a fost adaptat, „la 2-2,5 luni adăugăm lucruri noi, în aşa fel încât să putem învăţa din activitate“.
De la inaugurarea noului concept, spaţiul, în care funcţionase anterior una dintre primele cofetării Ana Pan, a înregistrat o creştere de aproape 20% a vânzărilor. Traficul de pe bulevardul Dorobanţi, unde este plasat Ana Baking Co, a scăzut mult în ultimii ani, clienţii alegând mai degrabă mallurile. „Cofetăria avea clienţii ei, dar nu creştea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatele în primul an de funcţionare au fost în linie cu aşteptările. În ultima perioadă am atras o clientelă fidelă,“ afirmă Alexandra Copos, care adaugă că spaţiul este primul deschis după ce a preluat conducerea companiei Ana Pan.
-
Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu
Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.
Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.
Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.
În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.
-
Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu
Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.
Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.
Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.
În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.
