Tag: comert

  • Unu din cinci romani nu-si mai cumpara produse de bricolaj, mobila si electronice

    Pe segmentul bunurilor de larg consum, doar brandurile
    “personale” precum cele pentru ingrijirea corpului sau cafeaua au
    reusit sa-si fidelizeze majoritatea clientilor, insa acest lucru nu
    le-a garantat mentinerea volumelor de vanzari.


    Peste 50% din cei intervievati in cadrul cercetarii de piata au
    declarat ca si-au schimbat obiceiurile de cumparaturi in ultimele
    sase luni si ca acum merg in magazine care ofera preturi mici, iar
    66% din acestia cauta in mod activ oferte speciale si
    promotii.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Cu cat se scumpeste mancarea. Ministrul spune 10%, retailerii isi fac calcule

    Daca pana acum anunturile privind majorarile de pret erau facute
    de producatori, de procesatori sau de retelele de magazine, de data
    aceasta anuntul a fost facut chiar de ministrul Agriculturii,
    Valeriu Tabara. “Este posibil sa fie o reajustare de preturi, dar
    nu acelea de care se vorbeste. Eu am vorbit de 8 spre 10%. Dar,
    repet, luati-o va rog ca o presupunere la aceasta data. Rezultatul
    final vi-l dau dupa o analiza concreta”, a declarat Tabara.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Sute de bucuresteni au ramas, in ultimele zile, cu conturile golite de hotii de carduri

    Cei mai multi sunt cei care au fost in vacante in strainatate,
    au platit cu cardul la hoteluri sau la magazine. Metodele folosite
    in aceste cazuri difera. Nici nu este nevoie sa ai asupra ta
    cardul. Pot fi copiate datele de pe card pe o hartie, iar
    informatiile astfel obtinute pot fi introduse online, la cumpararea
    unor produse.

    Numarul reclamatiilor inregistrate in Capitala este, in ultimele
    zile, de ordinul sutelor, in timp ce valoarea prejudiciului este de
    cateva zeci de mii de euro.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Metro a lansat o campanie pentru clienti care cumpara de cel putin 100 lei

    Campania mai cuprinde premii ca 10 excursii, pentru doua
    persoane, in Republica Dominicana, 20 de televizoare LCD Finlux;
    20.000 vouchere de cumparaturi Metro cu o valoare unitara de 10 Lei
    (TVA inclus) si 20 vouchere pentru cate un curs la Centrele de
    Competenta Metro.

    Cu cat valoarea facturii este mai mare, cu atat numarul taloanelor
    de participare primite va fi mai mare. Astfel, pentru cumparaturi
    intre 100,00 Lei (fara TVA) si 300,00 Lei (fara TVA), clientii
    primesc un singur talon de participare, pentru cumparaturi de la
    300 lei la 600,00 lei (fara TVA), clientii vor primi 2 taloane, in
    timp ce pentru fiecare factura a carei valoare este de peste 600
    lei (fara TVA), cumparatorii vor primi cate 3 taloane razuibile de
    participare.

    Metro este cel mai mare comerciant de piata romaneasca, cu o cifra
    de afaceri de peste 1,2 miliarde de euro in 2009. Pe piata
    romaneasca de cash&carry mai este prezenta reteaua Selgros.

  • Ce au cumparat romanii de la Ikea in 2010: mobila de bucatarie, tigai, chiftele si hot-dogi

    Aproximativ 60% din produsele vandute de magazinul Ikea intre 1
    septembrie 2009 si 31 august 2010 au fost articole de mobilier,
    restul insemnand accesorii si decoratiuni. Cele mai vandute au fost
    corpurile de bucatarie, cu peste 34.000 de bucati, dar si tigai,
    oale, borcane si alte ustensile de bucatarie – peste 189.000 de
    bucati.

    Vanzari bune au avut suedezii si la capitolul gastronomie, in
    conditiile in care clientii au cumparat 2,5 milioane de chiftele si
    hot-dogi care, aliniati, ar forma un sir urias de 355 de kilometri,
    conform calculelor companiei.

    Numarul angajatilor magazinului Ikea in anul de catalog considerat
    este de aproximativ 450 de persoane, dintre care 95% sunt angajati
    pe perioada nedeterminata. 71% lucreaza la magazinul Ikea de peste
    doi ani, iar media de varsta in companie este de 31 de ani. Circa
    55% din angajati sunt femei.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro va avea vanzari de 1,5 mld. euro in 2011

    Cu o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de euro la finalul anului
    viitor, Mic.ro ar putea deveni cel mai mare comerciant de pe piata
    romaneasca, pozitie detinuta in acest moment de reteaua Metro Cash
    & Carry, care a inregistrat anul trecut vanzari de 1,2 miliarde
    de euro.

    Operatorul Mic.ro, Mercadia, a preluat in luna august si reteaua
    de magazine de tip discount MiniMax, care avea in acel moment 31 de
    spatii iar in prezent numara 36. “Anul viitor, aceasta retea de
    magazine de discount va ajunge la 150 de spatii, care for fi
    complet schimbate”, a declarat Dinu Patriciu, care nu a dorit sa
    spuna care va fi noul nume sub care vor opera magazinele preluate,
    dar a afirmat ca aceste spatii vor functiona ca suport pentru
    magazinele Mic.ro. “De la 5 la 7 dimineata din magazinele MiniMax
    vor fi aprovizionate spatiile Mic.ro”, a precizat Patriciu.

    Pe piata de magazine de tip convenience (de proximitate) nu exista
    nicio retea puternica, spatiile fiind operate de mici antreprenori
    familiali.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro ajunge la break-even in aprilie 2011

    Reteaua Mic.ro, care a atras, conform declaratiilor lui
    Patriciu, 30 de milioane de euro pana in prezent, cand numara 113
    magazine, este cea mai mare investitie din retail in aceasta
    perioada, cand majoritatea comerciantilor prefera o politica mai
    precauta. “Investitiile totale vor ajunge la 200 de milioane de
    euro”, spune Patriciu.

    Lantul de magazine dezvoltat de Patriciu, unul dintre cei mai
    bogati oameni de afaceri romani, va genera, conform previziunilor,
    vanzari de 150 de milioane de euro pana la finalul acestui an, in
    conditiile in care “fiecare 36 de magazine au un rulaj de 100 de
    milioane de euro anual”.

    In prezent reteaua numara 113 spatii Mic.ro si 36 de magazine
    MiniMax Discount, retea preluata de Mercadia (operatorul Mic.ro) in
    luna august. Patriciu nu a dorit sa ofere detalii financiare despre
    preluarea MiniMax, in cadrul careia detinea, la momentul fondarii
    ei, “impreuna cu fratele meu, pachetul majoritar de actiuni. Ne-am
    retras insa dupa numai un an pentru ca am crezut ca partenerii
    (austrieci – n.r.) vor da cu oistea de gard. N-a fost asa”.

  • Patriciu: Ajungem la 3.000 de magazine in 2011

    In acest moment, reteaua Mic.ro numara 113 magazine, pentru care
    a fost alocata o investitie in valoare de 30 de milioane de euro,
    bugetul total de investitii alocat acestui proiect urmand sa se
    ridice la 200 de milioane de euro, conform lui Patriciu.

    Investitia medie pe magazin este de 100.000 de euro, suma in
    care sunt incluse si cheltuielile necesare cu stocul de marfa
    disponibil pe rafturile magazinelor cu o suprafata de aproximativ
    50 de metri patrati. In medie, in Mic.ro sunt comercializate 2.000
    produse, cam cate are si un magazin de tip discount, ca Plus, Penny
    sau MiniMax.

    “Vom ajunge la break-even in aprilie anul viitor, adica la 12 luni
    de la demararea proiectului”, accentueaza omul de afaceri.

    In luna august, Mic.ro a achizitionat reteaua MiniMax Discount,
    care avea in acel moment 31 de magazine si a ajuns deja la 36 de
    unitati in 33 de orase. Totodata, a fost achizitionat si spatiul
    logistic al MiniMax, care va deservi si reteaua de magazine
    Mic.ro.

    “Spatiile MiniMax vor fi complet transformate pentru a fi mai
    apropiate de comertul traditional”, spune Dinu Patriciu, care crede
    in acest tip de afacere si acuza “mimetismul retelelor
    internationale de comert care s-au dezvoltat in ultimii 20 de ani
    pe piata romaneasca”.

    Cifra de afaceri estimata pentru acest an este de 150 de milioane
    de euro, urmand ca la finalul anului viitor, cele 3.000 de spatii
    sa genereze o cifra de afaceri totala de 1,5 miliarde de euro.

    Pe piata de magazine de tip convenience atacata de Mic.ro nu mai
    exista nicio retea puternica.

  • Fabrica P&G de la Urlati. Unde se fac sampoane pentru 20 de tari

    Alin Stan are 32 de ani si lucreaza de sapte ani la
    Procter&Gamble, si-a terminat studiile in Germania si s-a
    angajat ca inginer in filiala nemteasca a grupului, apoi a urmat un
    stagiu de trei ani in Belgia. Acum este responsabil de punerea in
    functiune a liniilor de ambalare a sampoanelor din noua fabrica de
    la Urlati, unde grupul american a investit 100 de milioane de
    dolari in cea mai moderna fabrica a grupului din acest
    moment.

    Stan s-a intors in Romania in 2008 si a facut parte din echipa care
    s-a ocupat de dezvoltarea, din primele faze, a proiectului din
    oraselul cu 12.000 de locuitori de langa Ploiesti. Saptamana
    trecuta, la inaugurarea oficiala a fabricii, principala grija a lui
    Alin Stan a fost sa raspunda la intrebari despre detalii tehnice
    pentru grupul de ziaristi echipati cu halate albe carora le-a fost
    ghid in turul de fabrica. Impartita pe zone (de productie,
    ambalare, stocare), fabrica ocupa acum sase hectare de teren din
    cele 25 concesionate de P&G de la Consiliul Judetean
    Prahova.

    Alin Stan povesteste insufletit, langa liniile de ambalare, ca
    materiile prime (“e vorba de peste 100 de ingrediente”) ajung la
    fabrica, sunt descarcate, stocate, folosite apoi in sala de
    productie, iar sampoanele (“linia de balsam va intra in productie
    in cateva luni”) sunt apoi ambalate si isi urmeaza drumul catre
    rafturile depozitului. Cele patru linii de productie instalate in
    fabrica – dintre care trei pentru sampoane si unul pentru balsam de
    par – stralucesc, in asteptarea muncitorilor. Dupa ce vor primi
    toate avizele de calitate (“acum se fac teste”), sampoanele
    (Wash&Go, Head&Shoulders si Pantene) vor tinti 300 de
    milioane de consumatori din 20 de tari, peste 90% din productie
    fiind destinata exportului.

    La finalul turului de fabrica, sute de oameni, din care 250 sunt
    chiar angajatii fabricii, imbracati cu totii in tricouri bleu si
    blugi crem, asteapta ca discursurile oficiale sa fie rostite de pe
    scena ridicata in fabrica. Sunt aici presedintele Basescu,
    ministrul mediului, Laszlo Borbely, Theodor Melescanu si
    oficialitati locale.

    Bob McDonald, director executiv general si presedinte al
    Consiliului de Administratie al P&G, presedintele Traian
    Basescu si Luc Viaene, directorul fabricii din Urlati, asteapta sa
    se faca liniste – una dintre liniile de productie nu a fost oprita
    – inainte de urcarea lor pe scena.

    Bob McDonald, caruia nu i-a luat mai mult de zece minute sa
    aprobe planul de investitii pentru Romania (“dar inainte de a
    ajunge la mine o astfel de propunere trece prin multe maini”) a
    tinut primul discurs, spunand ca se asteapta ca pe viitor “sa
    extindem investitia”, dar nu a oferit detalii suplimentare despre
    sume nici ulterior, in conferinta de presa.
    In cele cateva minute de discurs, presedintele Traian Basescu a
    mentionat ca aceasta investitie “probeaza faptul ca Romania este un
    loc in care sa investesti” si a spus ca fabrica “este importanta si
    pentru ca produsele sunt destinate in primul rand exportului”. A
    adresat multumiri – investitorilor, celor ce au lucrat la ridicarea
    rapida a fabricii, angatilor – si a asigurat audienta, pe un ton de
    gluma, ca “desi nu par, voi fi un consumator al produselor
    P&G”.

    Ultimul discurs oficial a apartinut lui Luc Viaene, directorul
    fabricii P&G din Urlati, care a vorbit in romana. Viaene a
    declarat apoi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ca s-a ocupat
    de acest proiect din primul moment, inca inainte de a se fi pus
    problema locului unde va fi ridicata fabrica. “Am facut un studiu
    sa vedem ce loc ar fi cel mai potrivit pentru o noua fabrica. Nu ne
    gandeam la un loc anume, dar acesta s-a dovedit a fi in Romania”,
    spune Viaene, care a venit pentru prima oara la Timisoara, in 1996.
    Vreme de cativa ani, cat s-au derulat investitii in linii de
    productie la Timisoara, Viaene venea destul de des in Romania, dar
    nu cunostea prea bine Bucurestiul.
    Cand s-a intors in 2007, dupa cativa ani de la ultimele vizite, a
    fost surprins de schimbarea prin care trecuse tara – de la numarul
    mai mare de magazine ale retelelor moderne si pana la felul cum
    fusesera renovate cladirile vechi. Se schimbasera si pretentiile
    consumatorilor, dupa o perioada cand consumul avea cresteri anuale
    de cate doua cifre.

    Pe parcursul ultimilor doi ani, pe fondul recesiunii, si
    vanzarile P&G Distribution (care are in portofoliu marci ca
    Ariel, Tide, Ace, Fairy si Pampers) au scazut la 280 milioane de
    euro in 2009, fata de 315 milioane de euro in 2008. In Romania,
    grupul are competitie din partea altor companii multinationale, ca
    Unilever, care a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 177
    de milioane de euro, si Henkel, cu vanzari totale de 135 de
    milioane de euro (care cuprind bunuri de larg consum si materiale
    de constructii).

    Totusi, in ciuda inaspririi conditiilor economice, pe parcursul
    acestui an “nu am schimbat planul de afaceri din cauza masurilor de
    austeritate”, declara Sotirios Marinidis, CEO al filialei
    romanesti. Dimpotriva, compania are planuri ferme de a investi in
    continuare in fabrica de la Urlati, pe care ar vrea s-o completeze
    cu linii de productie si pentru alte categorii de produse din
    portofoliu. Jon R. Moeller, director executiv financiar al
    grupului, afirma ca P&G investeste in total “4% din valoarea
    vanzarilor”.

    Din cele zece fabrici trecute pe lista de investitii din acest
    an, cea de la Urlati este “a treia, in functie de valoarea
    bugetelor alocate si singura din Europa”, spune directorul
    fabricii. Investitia de aici s-a impus, explica el, pentru ca
    fabrica din Franta care producea pentru tarile unde vor fi vandute
    sampoanele de la Urlati nu mai facea fata cererii. Este insa
    “complet exclus” ca fabrica din Franta sa-si inchida portile,
    sustine Ramona Brad, communications asociate director in cadrul
    P&G.

    Bob McDonald, aflat la a doua sa vizita in Romania, dupa ce in
    urma cu cativa ani a participat la inaugurarea sediului central de
    la Bucuresti, a declarat ca impactul investitiei asupra comunitatii
    locale este important, mai cu seamna ca “de fiecare loc de munca
    din cadrul P&G se leaga alte trei slujbe”. De fapt, investitia
    de la Urlati a revigorat oraselul de 12.000 de locuitori. In
    perioada comunista, cea mai mare parte a acestora lucrau fie pentru
    industria textila – care a intrat in declin -, fie aveau activitati
    legate de extragerea petrolului – dar sondele sunt acum
    parasite.

    Aportul autoritatilor locale la aceasta investitie – cea mai mare
    fabrica inaugurata in acest an in Romania – a constat intr-un
    proiect in valoare de 2,5 milioane de euro pentru “viabilizarea
    terenului si aducerea utilitatilor”, conform lui Mircea Cosma,
    presedintele Consiliului Judetean Prahova. De fapt, zona Ploiesti
    este unul din cei mai importanti poli ai investitiilor la nivel
    national, daca ne gandim ca alti trei mari producatori din
    industria bunurilor de larg consum – Unilever, Bergenbier si
    British American Tobacco – au fabrici in zona. Unilever a inceput
    investitiile in Romania prin achizitia fabricii de detergenti Dero
    din Ploiesti, in 1995. Noua ani mai tarziu, compania a ridicat in
    spatiul alaturat fabricii de detergenti o alta unitate de productie
    pentru marcile Rama, Delma, Knorr si Delikat.

    Producatorul de bere Bergenbier, care a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 135 de milioane de euro, a anuntat recent ca
    doreste sa-si concentreze toata productia de pe piata romaneasca in
    fabrica de la Ploiesti, dupa ce anul trecut a inchis un spatiu la
    Blaj. Acelasi oras a fost ales si de British American Tobacco, cel
    mai mare producator local din domeniul bunurilor de larg consum, cu
    o cifra de afaceri de 1,15 miliarde de euro in 2009. Catre si
    dinspre aceste fabrici fac zilnic naveta zeci de angajati care
    lucreaza in zona Ploiesti, dar locuiesc in Bucuresti. La fel face
    si Alin Stan, care, odata incheiat proiectul de investitie de la
    Urlati, va pleca “cel mai probabil” spre o alta viitoare fabrica.
    Ca navetist, Stan e avantajat: locuinta lui e la iesirea din
    Capitala, pentru ca sotia sa lucreaza acum la o firma cu sediul in
    Pipera.

  • Cei 4.000 de romani care dau lucruri gratis pe net

    “Cred ca asta gandim toti cand umblam prin debara, pivnita sau
    facem curatenie prin casa. Gasim multe lucruri pe care le tinem
    degeaba, pentru ca nu mai avem nevoie de ele, nu ne plac, sau nu ni
    se mai potrivesc. M-am gandit ca este pacat sa dam bani pentru a
    cumpara lucruri pe care le-am putea obtine gratuit de la altii.
    Este pacat si ca noi, ca si societate, sa consumam inutil resurse
    pentru fabricarea unor produse noi, chiar daca exista altele deja
    produse si nu sunt folosite. Sau sa umplem rampele de gunoi cu
    produse care inca mai pot fi folosite”, spune Cristi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info