“China se opune în mod consistent şi determinat deciziei Statelor Unite de a impune sancţiuni unilaterale, prin aşa-numita jurisdicţie extinsă, asupra altor ţări, inclusiv asupra Chinei”, a declarat Geng Shuang, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.
PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.
În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.
Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.
„Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.
Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.
China a cerut Statelor Unite să anuleze orice vânzare de arme pe care o plănuieşte în parteneriat cu Taiwan, acuzând Washingtonul că interferează cu afacerile interne ale Beijingului, potrivit Bloomberg.
Luni, Pentagonul a anunţat că este posibil să finalizeze o vânzare de arme masive către statul din estul Asiei, reprezentând o tranzacţie de 2,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de tancuri, rachete anti-aeriene şi alte echipamente militare.
Taiwanul este cunoscut oficial drept Republica Chinei, în timp ce principalele teritorii controlate de Beijing sunt cunoscute în Vest drept Republica Populară a Chinei.
Politica Beijingului este de a refuza relaţii diplomatice cu orice ţară care recunoaşte insula drept stat suveran.
Pe lângă tensiunea istorică, vânzarea de armament vine într-un moment dificil în care relaţiile dintre Washington şi Beijing sunt deficitare pe fondul conflictului tarifelor comerciale.
Geng Shuang, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe le-a spus săptămâna aceasta reporterilor că vânzările de armament „încalcă principiul unui singur stat chinez”, şi „interferează major cu afacerile interne ale Chinei, subminând suveranitatea Chinei şi interesele de securitate”.
Purtătorul de cuvânt a mai adăugat că statul chinez a formulat deja o poziţie oficială în care se opune vânzării pe toate „canalele diplomatice” şi a cerut Washingtonului să evite perturbarea stabilităţii, „anulând imediat vânzarea de arme şi întrerupând relaţiile militare cu Taipei-ul (n.r: capitala Taiwanului)”.
O nouă analiză asupra CV-urilor angajaţilor Huawei demonstrează legăturile adânci care există între angajaţii gigantului de tehnologie, armata Chinei şi anumite ramuri ale serviciilor chineze de informaţii, potrivit CNBC.
Analiza, care ia în calcul istoricul angajaţilor Huawei, concluzionează că „mai mulţi angajaţi mid-level din staff-ul tehnic al Huawei au un istoric puternic în colaborarea cu activităţi militare şi servicii de informaţii. Unii angajaţi pot fi legaţi de anumite momente specifice de atacuri cibernetice sau spionaj industrial împotriva firmelor din Vest”, se arată în analiza citată de CNBC.
Studiul a fost condus de Christopher Balding, un profesor asociat la Universitatea Fullbright din Vietnam, şi de think tank-ul londonez Henry Jackson Society. Ei au analizat CV-urile angajaţilor Huawei care puteau fi regăsite online şi pe platformele companiilor de recrutare.
Noul studiu poate ridica noi tensiuni între guvernul SUA şi guvernul Chinei în contextul în care americanii analizează dacă Huawei prezintă sau nu un risc la adresa securităţii naţionale.
Mai multe guverne ale lumii sunt îngrijorate cu privire la oportunitatea Huawei de a instala echipamente de telecom pentru a spiona cu ajutorul acestora, astfel încât anumite ţări au exclus Huawei de la licitaţia naţională pentru spectrul radio 5G.
Spre exemplu, CV-ul unui angajat arată că acea persoană a ocupat în acelaşi timp o poziţie în cadrul Huwei dar şi una de profesor şi cercetător în cadrul unei universităţi militare, care are legături cu Armata Eliberării Poporului Chinez (PLA).
Cercetătorul Christopher Balding a legat acea personă de un anumit braţ al armatei PLA care este responsabil pentru capacităţile militare cibernetice ale Chinei.
Fintech-urile schimbă modul în care oamenii au acces la servicii financiare, modul în care împrumută bani, investesc sau plătesc. În acelaşi timp, un nou tip de tehnologie se remarcă în China – o tehnologie care alterează modul în care oamenii din oraşe interacţionează cu mediul în care trăiesc.
Acest tip de tehnologie se numeşte proptech, de la property technology, şi reprezintă modul în care companiile utilizează noile tehnologii, precum big data şi machine learning pentru a ajuta indivizii şi companiile să cumpere, vândă şi să administreze imobiliare, potrivit Bloomberg.
În perioada 2013-2017, investiţiile în proptech-uri au ajuns la 7,8 miliarde dolari la nivel global, China reprezentând circa 36% din acest total. Mai mult, în 2018, nivelul investiţiilor în proptech-uri a ajuns la aproape 20 miliarde dolari, potrivit datelor agregate de firma de cercetare Venture Scanner.
„În China, există un ecosistem extrem de dinamic de proptech-uri, destul de matur şi avansat în mai multe privinţe”, notează Anthony Couse, CEO-ul gigantului de investiţii în imobiliare LaSalle pentru pieţele din Asia.
Prin urmare, companiile din industrie folosesc baze de date, camere cu recunoaştere facială şi alte tipuri de tehnologie pentru a îmbunătăţi experienţele clienţilor. Avantajul pieţei din China este convenienţa în ceea ce priveşte conceptul de privacy, care nu este accentuat ca în Europa sau America. Totuşi, dezvoltatorii imobiliari trebuie să fie atenţi în continuare la modul în care accesează şi utilizează datele personale.
Una dintre companiile de proptech din China, Dalian Wanda Group – care are mall-uri în portofoliu – a utilizat tehnologii de recunoaştere compotamentală pentru a urmări modul în care clienţii se comportă în mall-uri, cât de mult stau în faţa unui magazin şi dacă ies sau nu cu o sacoşă din respectivul magazin.
Aceeaşi tehnologie analizează vârsta, genul şi tiparul comportamental al unei persoane, permiţând proprietarului clădirii să optimizeze performanţa chiriaşilor din mall.
Tehnologia Huiyun este utilizată în circa 280 de malluri Wanda Plazas din China, cu peste 10.000 de senzori în fiecare mall. Senzorii mai detectează căldura, nivelul de umiditate, calitatea aerului şi consumul de energie.
“În contextul în care China a intensificat controlul asupra teritoriului, protestatarii au adoptat noi strategii de a se ridica împotriva Guvernului susţinut de Beijing. Ceea ce a început ca un protest faţă de un proiect de lege privind extrădările s-a transformat într-o luptă pentru viitorului Hong Kong-ului, un caz rar de sfidare populară la adresa regimului din ce în ce mai autoritarist al preşedintelui Chinei, Xi Jinping”, comentează editoriliştii Nicolle Liu şi Sue-Lin Wong, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Cum să mobilizezi milioane de oameni: Lecţii din Hong Kong”.
Pe 1 iulie, în ziua aniversării transferului de către Marea Britanie către China a suveranităţii asupra Hong Kong-ului, protestatarii au pătruns ilegal în sediul Parlamentului regional, pe care l-au devastat. Manifestanţii denunţă atitudinea premierului din Hong Kong, Carrie Lam, şi agresivitatea forţelor de ordine.
Manifestanţii s-au inspirat din ideile actorului Bruce Lee, precum şi din mişcările de protest din Franţa (Vestele Galbene), din Sudan, din nordul Africii (Primăvara Arabă) şi din SUA (Ocupaţi Wall Street).
Protestatarii au adoptat un sistem de organizare descentralizat. Conform organizatorilor, este vorba de o manevră tactică, pentru ca Beijingul să nu poată aresta un lider anume. “Am tras învăţăminte după Mişcarea Umbrela din 2014. Actuala mişcare de protest generează incertitudine pentru Guvern”, afirmă activistul devenit politician Joshua Wong, eliberat din închisoare în iunie 2019.
“Hong Kong face parte din China şi trebuie să acceptăm acest lucru. Dar libertăţile Hong Kong-ului sunt înscrise într-o declaraţie comună. (…) Ne aşteptăm ca acest acord juridic cu caracter obligatoriu să fie onorat; dacă nu se va întâmpla acest lucru, vor fi consecinţe grave”, a declarat Jeremy Hunt, ministrul britanic de Externe, citat de cotidianul Le Figaro.
Conform acordului din 1984 semnat între Marea Britanie şi China, Hong Kong-ul beneficiază de semiautonomie şi are libertăţi inexistente pe restul teritoriului chinez cel puţin până în anul 2047.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
China a fost de acord să facă noi achiziţii de produse agricole din SUA şi să se întoarcă la masa de negocieri. Nu a fost stabilit niciun termen pentru a ajunge la un acord, iar cele două mari economii ale lumii rămân în contradicţie asupra unor părţi semnificative ale unui acord.
Ultima rundă de discuţii majore a eşuat în luna mai.
Pieţele financiare, care au fost zdruncinate de războiul comercial care durează de aproape un an, ar putea încuraja armistiţiul. Washingtonul şi Beijingul au plătit taxe de miliarde de dolari pentru importurile celuilalt, ameninţând că vor frâna o economie globală deja încetinită. Aceste taxe rămân în vigoare în timpul reluării negocierilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro