BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Cele mai bune actiuni din istorie

    1. Poseidon

    Industrie: minerit
    Perioada: 6 luni
    Evolutie: 35.000%
    Crestere medie anuala: 70.000%

    Actiunile acestei companii miniere din Australia au faicut valva in jurul lumii la sfarsitul anilor ?60. In septembrie 1969, Poseidon, pe atunci o companie mica ce extragea nichel, a descoperit un minereu de proportii in Windarra, vestul Australiei. In doar o luna, actiunile companiei au urcat de la 0,8 dolari australieni la 12,3. In februarie 1970, valoarea acestora atinsese deja 280 de dolari australieni, pe fondul unui masiv boom de speculatii, sustinut de cererea enorma de nichel din lume, data la randul ei de Razboiul din Vietnam. Brusc, bula speculativa s-a destramat si pretul actiunilor a intrat in picaj. Practic, oricine a cumparat minim 3.571 de actiuni in septembrie, la un pret total de 2.856 dolari australieni, si le-a vandut cateva luni mai tarziu, la valoarea de varf, a devenit milionar in dolari australieni in 1970.

    2. Berkshire Hathaway

    Industrie: Asigurari
    Perioada: 46 ani
    Evolutie: 1.521.100%
    Crestere medie anuala: 33.067%

    Vehiculul de investitii al celebrului investitor american Warren Buffet nu a avut evolutia meteorica a actiunilor Poseidon, dar a fost un extraordinar tesator de bani pentru cei care s-au angajat in cursa pe termen lung. Conglomeratul de companii cu sediul in Nebraska, SUA, are ca principal obiect de activitate (core-business) asigurarile. In 1962, cu trei ani inainte ca Buffet sa preia compania ce activa atunci in industria textila, valoarea unei actiuni era de 7,56 dolari. Acum, pretul lor oscileaza in jur de 115.000 dolari (cu un maxim la inceputul lunii septembrie de 120.190 dolari/actiune). Cu alte cuvinte, cine a facut alegerea inspirata de a da 68 de dolari pe doar 9 actiuni Berkshire Hathaway in 1962 este astazi milionar in dolari americani.

    3. Cisco Systems

    Industrie: IT
    Perioada: 10 ANI
    Evolutie: 96.625%
    Crestere medie anuala: 9.662,5%

    Compania californiana specializata in produse si retele informatice a fost in varful bulei dot-com a anilor ’90. In martie 1990 o actiune valora 0,08 dolari. Zece ani mai tarziu, in martie 2000, la apogeul bulei IT, aceeasi actiune ajunsese la 77,3 dolari. Prin urmare, a fost nevoie de o decada pentru a transforma in milionar pe oricine a plasat 1.000 de dolari in actiunile Cisco la momentul martie 1990. Astazi, investitorii considera firma Cisco un “barometru” pentru industria tehnologica deoarece domina piata routerelor si a switch-urilor.

    4. Microsoft

    Industrie: IT
    Perioada: 21 ani
    Evolutie: 32.062%
    Crestere medie anuala: 1.526,7%

    Daca Warren Buffet este cel mai elogiat investitor din SUA, Bill Gates este cu siguranta cel mai celebrat antreprenor. Toti cei care au investit in actiunile companiei sale in 1987 au fost frumos recompensati de-a lungul vremii. Pretul actiunilor Microsoft erau, in 1987 in jur de 0,08 dolari, fata de valoarea actuala de 25,65 dolari. Altfel spus, cine a investit 3.149 de dolari in actiuni Microsoft in 1987 este astazi fericitul posesor al unui pachet in valoare de peste un milion de dolari. Poate ca Bill Gates nu mai este la conducerea companiei, dar investitorii sai continua sa culeaga roadele.

    5. Next

    Industrie: Retail
    Perioada: 17 ani
    Evolutie: 17.600%
    Crestere medie anuala: 1.035,3%

    Desi actiunile retailerului vestimentar din Marea Britanie au suferit un declin in ultimul an, cei care au vazut potentialul acestora in decembrie 1990 au primit o recompensa bogata. In prima jumatate a anului 2007, inainte ca trendul actiunilor Next sa derapeze, au inregistrat o crestere de 17.600% fata de nivelul din decembrie 1990 – 13,5 penny. Ar fi fost suficiente, deci, 5.624 de lire sterline investite in actiuni Next atunci pentru ca prima jumatate a lui 2007 sa mai dea nastere unui milionar. E drept, evolutia ulterioara a pietei ar fi injumatatit aceasta suma.

  • Capitalul romanesc, cel mai lovit pe Bursa de criza internationala

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Miracol de doua zile








    Scaderile de la sfarsitul lunii august au dus actiunile unora dintre cele mai importante companii de la Bursa la niveluri pe care nu le mai atinsesera din 2005, in conditiile in care, paradoxal, majoritatea companiilor importante au raportat rezultate in crestere pe primul semestru. In plus, chiar la inceputul saptamanii trecute, Institutul National de Statistica a raportat o crestere economica record pe trimestrul al doilea, de peste 9%, iar pe tot semestrul, avansul Produsului Intern Brut a fost de 8,8%.







     

    Paradoxal, cu cat cresterea economica se ridica mai mult peste asteptari, cu atat Bursa pare sa se incapataneze sa scada mai jos.

     

    De la inceputul anului, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii de la Bursa a pierdut 50%, in conditiile in care in primul semestru, profiturile cumulate ale companiilor listate au crescut cu 45%, la fel ca si veniturile acestora, potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.

     

    O alta statistica, apartinand Bursei de Valori, arata ca sectorul financiar, care a fost cel mai lovit de la Bursa in ultimul an, a inregistrat o crestere a veniturilor totale de 71% in primul semestru, fata de 53% in cazul companiilor non-financiare.

     

    Conducerea Bursei de Valori este de parere ca acest paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari are drept cauza faptul ca investitorii nu se uita suficient de atent la indicatorii fundamentali ai companiilor cand aleg sa investeasca la Bursa. “Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc la Bursa acesti factori de ordin fundamental, si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete”, spune Stere Farmache, presedintele BVB.

     

    Opinia sa este impartasita si de cei mai multi dintre brokerii din piata, care spun ca la nivelurile actuale de pret noi scaderi sunt de domeniul absurdului.

     

    “Actiunile au scazut pana la un nivel la care nu mai era nicio logica pentru alte pierderi. In plus, analizele fundamentale spun ca actiunile sunt bune de cumparat”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

     

    O analiza a societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) arata saptamana trecuta ca SIF-urile ar putea creste cu pana la 100% in urmatorul an, iar calculele erau realizate pe baza unui scenariu pesimist, un asa-zis stress test. Potrivit analistilor RCI, chiar si in cazul in care BCR nu s-ar lista anul viitor, iar actiunile companiilor listate din portofoliile SIF ar mai scadea cu 20%, activele acestor societati tot ar valora de doua ori mai mult decat capitalizarea lor bursiera.

     

    Cei care au reactionat la acest mesaj sunt insa preponderent speculatorii; astfel se explica si faptul ca dupa doua zile in care SIF Oltenia, de exemplu, a crescut cu 15%, cumparatorii au disparut, iar cotatiile au luat-o din nou in jos. Cu toate acestea, brokerii sunt de parere ca decalajul tot mai mare dintre indicatorii financiari ai companiilor si valoarea lor de la Bursa se va regla in cele din urma, iar revenirea va fi una la fel de violenta ca si amploarea scaderilor.

     

    “Este un lucru cert ca atunci cand piata scade rapid va reveni cu aceeasi intensitate. Rapoartele privind economia Romaniei sunt bune, perspectivele de asemenea, iar actiunile au ajuns la preturi extrem de mici, inclusiv SIF-urile”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities.

     

    Totusi, starea de depresie pe care o traverseaza Bursa de un an incoace are si alte cauze in afara de com­por­ta­mentul emotional al investitorilor.

     

    “Scaderile mai mari ale indicilor Bursei de la Bucuresti comparativ cu indicii burselor din regiune se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii, dar si fonduri mutuale”, explica Stere Farmache.

  • Tratament de intinerire








    In retail, adica in zona de business a bancilor care se desfasoara in relatie cu persoanele fizice, “conditiile de piata sunt tot mai vitrege”, spune Nicolaie Hoanta, directorul general al bancii comerciale Carpatica, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Dificultatile despre care vorbeste Hoanta, semnalate in timp de multi bancheri, tin de contextul financiar actual, cu dobanzi in crestere si risc de curs valutar ridicat, care ii afecteaza pe toti cei ce intra in banca pentru a lua un credit. Astfel de dificultati pot ajunge, in final, sa afecteze si afacerile bancilor, si mai ales ale celor care au abordat agresiv zona de retail. La Carpatica, o banca ce detinea sub un procent din activele sistemului bancar la finele anului trecut, circa 15% din expunerea totala pe credite este reprezentata de retail, in timp ce companiile mici si mijlocii inseamna de peste patru ori mai mult (64% din expunerea totala). Volumul total de credite se ridica in prezent la 1,350 miliarde de lei (381,5 mil. euro), iar pentru finalul anului este vizata o crestere pana la nivelul de 1,7 miliarde de lei (480,4 mil. euro).




     

    Bancherii sibieni au decis insa acum sa schimbe macazul: dupa noua ani de existenta in care a fost puternic orientata spre retail, dupa spusele lui Hoanta, Carpatica vrea sa atraga mai multe companii mari si foarte mari. Astfel, corporatiile ar trebui sa reprezinte pana la finele anului in jur de 30-35% din intregul portofoliu al bancii. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt clienti buni pentru banci – sunt multe la numar si cu nevoi de finantare mari – dar sunt un segment de clientela foarte volatil, comenteaza directorul general al bancii sibiene. Multe dau faliment, altele noi se infiinteaza si, ca atare, pentru o banca riscurile implicate sunt mai ridicate decat in cazul marilor companii, chiar si in conditiile in care permit o diversificare mai ridicata decat alte segmente de clienti. Chiar si asa, interesul bancherilor pentru segmentul IMM este din ce in ce mai mare, cu precadere in ultimii doi ani. Cu radacini in aceeasi zona geografica, Banca Transilvania este un competitor redutabil pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii, insa lista bancilor care lucreaza sau ar vrea sa lucreze cu IMM este mult mai lunga.

     

    In ce masura este insa fezabil planul unei banci mici de a concura cu jucatorii cu lunga traditie (si forta) in zona clientilor companii, asa cum sunt, spre exemplu, ING Bank sau ABN Amro? In primul rand, precizeaza Nicolaie Hoanta, in vizor sunt cu precadere companiile romanesti, “pentru ca in cazul celor multinationale este mai dificil”. Marile corporatii internationale aleg sa lucreze cu bancile internationale, avand relatii cu acestea in mai multe tari in care sunt prezente. Pe de alta parte, sustine directorul Bancii Carpatica, sunt si banci mari care au inceput sa-si piarda din clientii corporatii, iar “multi dintre acestia au inceput sa ne bata noua la usa”. Si in zona de retail, bancherul vrea o schimbare de sens, fortata mai ales de conditiile de piata: “Pe zona de consum nu vom mai acorda credite decat clientilor bine alesi”. Decizie indreptatita, de altfel, si de ponderea foarte ridicata a creditelor de consum – produse care ridica pentru bancheri si riscurile cele mai mari de nerambursare, de 88%. Schimbarea de strategie ar trebui sa conduca pana la finele anului la o crestere a procentului de credite garantate cu ipoteca pana la 30% din portofoliul bancii, fata de doar 12% in prezent. Nu in ultimul rand, banca urmareste o “intinerire” a portofoliului de clienti, in conditiile in care “acum avem o relatie foarte buna cu pensionarii”, dupa cum spune Hoanta, “dar vrem sa atragem din ce in ce mai multi tineri”. Nu de alta, dar, constata directorul Carpatica, “cu pensionarii lucrezi foarte bine in zona de economisire, dar de credite sunt mult mai interesati tinerii”. Iar consumul, cum o dovedeste mai tot ce misca in economia romaneasca, e pana la urma sursa din care creste orice business.

     




  • Salariatii OLTCHIM, actionari la Oltchim MBO

    Cei peste 50% de salariati au devenit actionari in urma unui proces de subscriere pe data de 24 august 2008. In mai putin de o saptamana de la deschiderea subscrierii, varsamintele la capitalul social al societatii Oltchim MBO au crescut de la 100.000 RON (aproximativ 28 000 de euro) la 210.000 RON (aproape 60 000 de euro).

     

    Societatea Oltchim MBO a fost infiintata in urma cu aproximativ doua luni pentru a raspunde nevoii urgente de finantare si dezvoltare a combinatului chimic. Initiativa OLTCHIM are ca scop principal sustinerea si dezvoltarea combinatului, in principal prin atragerea de finantari si implicit securizarea surselor de materii prime de baza. In acest moment Oltchim MBO discuta cu mai multe banci si fonduri de investitii pentru a gasi o modalitate de finantare si atragere de resurse suplimentare pentru combinat.

     

    OLTCHIM este una dintre cele mai importante companii romanesti din industria chimica. Anul trecut, societatea valceana a avut o cifra de afaceri aproximativ 52,4 milioane de euro si pierderi de 28,7 milioane de euro. Pachetul majoritar al OLTCHIM (53,2%) este detinut de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
     

  • Cea mai mare tranzactie cu actiuni Fondul Proprietatea

    Un vehicul de investitii al unei companii cu sediul in New York, Cartesian Group, a preluat un pachet de 2,85% din actiunile Fondului Proprietatea (FP), ce valoreaza circa 100 de milioane de euro, devenind astfel unul dintre cei mai mari actionari ai acestuia, conform informatiilor de la Adunarea Generala a Actionarilor FP, desfasurata la finalul saptamanii trecute.

     

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Bill Gates a castigat 18 mil. dolari in sase zile, dupa o investitie in industria auto

    La doar sase zile dupa cumpararea pachetului de actiuni, titlurile companiei, care distribuie autoturisme noi si second-hand prin intermediul unei retele de 244 de centre, au crescut cu 24%, rezultand astfel un profit de 18 milioane dolari pentru Bill Gates si fundatia sa.

     

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Miliardarul Zoltan Teszari detine 43% din RCS&RDS

    Omul de afaceri Zoltan Teszari, 38 de ani, detine controlul operatorului telecom RCS&RDS printr-un pachet de 43,01% din actiuni, titlurile fiind detinute in mod direct si prin alte doua companii (RCS Management si Cable Communications Systems N.V.).

     

    Click aici pentru a citi mai multe amanunte.
     

  • Bursa, la una dintre cele mai reduse lichiditati din acest an

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nici o actiune nu a crescut ieri pe Bursa

    Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial, scrie Ziarul Financiar.

    Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) – 6%.

    Click aici pentru mai multe amanunte.