“In momentul in care o sa ma duc sa ma relaxez precum Geoana la
Vantu, probabil ca vom aborda si acest subiect, deocamdata nu am
fost solicitat, nici verbal nici in scris pe tema asta”, a spus
Prigoana.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
“In momentul in care o sa ma duc sa ma relaxez precum Geoana la
Vantu, probabil ca vom aborda si acest subiect, deocamdata nu am
fost solicitat, nici verbal nici in scris pe tema asta”, a spus
Prigoana.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Preluarea FEMSA va transforma compania mexicana in al doilea
actionar al grupului, cu o participatie de 12,5% in cadrul Heineken
si de 14,9% in cadrul holdingului, relateaza Reuters. FEMSA va mai
avea dreptul de a numi doi directori in consiliul administrativ,
insa fara functii executive.
Costurile cu integrarea producatorului mexican sunt estimate la
150 milioane euro pe an, pana in 2013.
Prin aceasta miscare strategica Heineken se asteapta sa isi
consolideze pozitia pe piata din Statele Unite ale Americii,
devenind unicul importator si distribuitor al marcilor FEMSA, dar
si pe piata hispanica. Heineken isi va largi portofoliul cu marci
premium mexicane precum Sol, Bohemia, Carta Blanca si Tecate.
Brandurie FEMSA vor majora volumele comercializate de Heineken
in SUA cu 28%, la 7,9 milioane hectolitri.
Obiectul tranzatiei a fost compania Korned LLP din Kazahstan,
care detine in proportie de 100% drepturile asupra licentei de
explorare inclusiv asupra zacamantului nedezvoltat Kultuk,
localizat onshore in Bazinul Pre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de
zacamantul Petrom de la Komsomolskoe.
Conform comunicatului companiei, acordul de vanzare – cumparare
a fost semnat pe 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzactiei a
avut loc pe 31 decembrie 2009, dupa obtinerea unor diverse aprobari
din partea autoritatilor din domeniu din Kazahstan. Vanzatorul și
cumparatorul au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana
confidentiale, dar datele indicate de Petrom arata ca “aceasta
achizitie nu este substantiala, situandu-se sub pragul de 10% din
valoarea totala a activelor OMV Petrom SA”, estimate la aproximativ
6 miliarde de euro. Johann Pleininger, Membru al Directoratului
Petrom, responsabil pentru activitatile de Explorare si Productie,
a declarat ca aceasta achizitie face parte din strategia companiei
de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine
geologice selectate din vestul Kazahstanului, din apropierea
punctelor de productie deja existente.
Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii 80 si nu a fost
dezvoltat de atunci. La fel ca zacamantul Komsomolskoe, acesta este
localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct
de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea
Caspica. Studiile tehnice indica faptul ca zacamantul Kultuk poate
fi conectat la zacamantul Komsomolskoe si poate astfel beneficia de
instalatiile si infrastructura existenta. Sinergiile tehnice si
operationale ar trebui sa duca la costuri reduse de productie
pentru ambele zacaminte comparat cu dezvoltarea acestora in mod
individual. Petrom planuieste investitii in zacamantul Kultuk,
incluzand o noua achizitie seismica 3D, sonde aditionale si teste
de productie in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si
fezabilitatea dezvoltarii zacamantului.
Noua achizitie va consolida pozitia Petrom in Kazahstan.
Productia Petrom a fost in scadere cu 4% in prima parte a lui 2009,
dar si-a revenit usor in al doilea trimestru, cand compania a
inceput productia pe Komsomolskoe, cu rezerve de circa 34 de
milioane de barili. Petrom va fi obligat sa cedeze statului kazah
20% din productie, la un pret agreat de cele doua parti, mai mic
decat pretul pietei. Din rezervele estimate, aproape doua treimi nu
vor putea fi deocamdata extrase din cauza costurilor ridicate sau a
lipsei de tehnologie. Concret, din rezervele de 34 de milioane de
barili, Petrom va scoate circa 12 milioane de barili. La un pret al
petrolului de 70 de dolari pe baril, Petrom ar putea scoate petrol
in valoare de 700 de milioane de dolari.
Odata cu inceperea extractiei la Komsomolskoe, Petrom va ajunge
la o productie de 20.000 de barili pe zi in Kazahstan, din care
jumatate vor proveni din zacamantul Komsomolskoe, iar restul din
alte zacaminte pe care compania le are acolo. Lucrarile de
productie la Komsomolskoe ar putea dura intre 10 si 15 ani.
“Productia din zacamantul Komsomolskoe va duce la cresterea cu 10%
a productiei totale de titei a Petrom. Din 2005 si pana in prezent
am investit 330 de milioane de euro in Kazahstan, inclusiv pentru
dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe, unde investitiile s-au
ridicat la 180 de milioane de euro”, spune Johann Pleininger.
Petrom are circa 400 de anagajati in Kazahstan si mai sunt
necesari inca 50 de salariati odata cu intrarea in productie a
Komsomolskoe, majoritatea fiind localnici. Investitiile prevazute
pentru dezvoltarea perimetrelor din Kazahstan se ridica la circa
50-60 de milioane de euro.
In urma achizitiei, Panasonic a intrat in posesia pachetului
majoritar de actiuni al companiei Sanyo, care a fost infiintata in
1950, pentru care a platit aproximativ 4,6 miliarde de dolari.
La data achizitiei, Sanyo era detinuta in mare parte de fonduri
de investitii si alte institutii financiare, printre care Oceans
Holdings Co., Ltd., cu 27,20% din actiuni si Evolution Investments
Co, Ltd., cu 11.89% din capital. In urma achizitiei, Panasonic
detine 50,2% din actiunile Sanyo. In plus, la finalul anului fiscal
2008-2009, SANYO raporta venituri din vanzari de 1770,6 miliarde
yeni (aproximativ 18 miliarde USD) si un rezultat net de -93,2
miliarde yeni (aproximativ 951 milioane USD).
Noile strategii de business pentru noul Panasonic Group vor fi
trasate dupa anuntarea noului plan de business pe termen mediu, in
anul fiscal urmator.
“Bacaul este un oras important in Moldova, cu resurse economice
semnificative si influenta in judetele vecine, vizat de mai multa
vreme in planul nostru de extindere la nivel local. Lucram de mai
multi ani cu CIM Bacau pentru a oferi sevicii arondatilor nostri
din zona. Ne dorim sa lucram impreuna in beneficiul pacientilor din
Bacau si al clientilor nostri corporate carora dorim sa le oferim
servicii medicale integrate la cel mai inalt standard”, a declarat
Sergiu Negut, director executiv CMU.
Centrul de Investigatii Medicale – Bacau a fost prima clinica
privata din zona Moldova care a oferit in 2003 servicii de
tomografie computerizata (CT), iar in anul 2009 a investit major in
echipamentele de imagistica prin achizitionarea unui RMN si a unui
CT de ultima generatie.
CMU Bacau se adreseaza pacientilor persoane fizice si
angajatilor persoanelor juridice, prin oferirea unor servicii
precum: investigatii paraclinice (analize medicale de laborator,
imagistica – RMN si CT, osteodensitometrie, ecografie,
electrocardiografie, spirometrie, audiometrie, etc), investigatii
clinice pe specialitati, balneo-fizio-terapie, medicina muncii,
transport sanitar (ambulante), precum si suport in intocmirea
documentatiilor specifice (siguranta auto, fise auto). Clinica are
in derulare contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
dar si cu majoritatea spitalelor locale, pentru efectuarea
investigatiilor paraclinice. CMU Bacau poate acoperi nevoile de
servicii medicale de sanatate pentru locuitorii din Bacau, dar si
din judetele invecinate precum: Vaslui, Neamt si Vrancea.
Clinica CMU Bacau are o echipa de 50 de angajati, medici
specialisti in: medicina generala, medicina interna, imagistica,
neurologie, cardiologie, balneofizioterapie, pneumofiziologie si
medicina de familie. Pentru medicina muncii si siguranta
circulatiei se fac si investigatii de chirurgie generala,
oftalmologie, orl si psihologie.
“Este o strategie adaptata vremurilor de astazi, pentru a taia
din costurile de dezvoltare.Nu va mai trebui sa investim noi, vom
prelua restaurante in care au investit altii. Foarte putine unitati
independente pot rezista astazi din doua motive- ori nu se pot
sustine financiar, ori nu exista suficienta expertiza de management
in zona aceasta.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Procentul celor care se orienteaza spre astfel de locuinte este
in crestere fata de inceputul acestui an. Concret, daca in
primavara trecuta 85% dintre cumparatori alegeau apartamemente care
nu depaseau 100.000 de euro, acum numarul proprietarilor care
cumpara astfel de locuinte este cu 6% mai mare, potrivit acelorasi
informatii.
Programul Prima Casa a determinat o crestere importanta a
cererii pe segmetul apartamentelor care se incadreaza in plafonul
stabilit de stat. “Scaderea preturilor a dus la o cerere mai mare
chiar si in pragul psihologic de 60.000 de euro, unde avem o
dublare a solicitarilor. Daca in primavara 5% dintre cumparatori
alegeau apartamente sub aceasta valoare, astazi procentul este
dublu. E drept ca si preturile apartamentelor au scazut, insa cea
mai mare influenta a avut-o programul Prima Casa” comenteaza Razvan
Muntean, general manager Imopedia.ro.
La polul opus, in cazul apartamentelor scumpe, ce depasesc
150.000 de euro procentul celor interesati de o achizitie este de
2%.
In ce priveste tipul de locuinta spre care s-au orienatat cei
mai multi cumparatori, acesta este de departe apartamentul la bloc.
Peste 80% dintre cei care au devenit proprietari in toamna acestui
an au ales sa locuiasca la bloc. Procentul este in usoara scadere
fata de primavara acestui an, diferenta fiind de doar cinci
procente.
Despre tipul de finantare pentru care au optat romanii,
statisticile arata ce cei mai multi dintre cei care fac achizitii
imobiliare in aceasta perioada nu depind de ajutorul bancilor, 52%
dintre cumparatori avand banii cash, in timp ce 35% dintre ei au
ales creditul prin programul Prima Casa.
Studiul a fost realizat pe baza anunturilor publicate pe
www.imopedia.ro si pe baza informatiilor colectate de la
vizitatorii targurilor imobiliare din aceasta toamna.
Warren Buffett a incheiat acordul vietii lui si a pariat pe
viitorul economiei SUA, achizitionand compania feroviara Burlington
Northern Santa Fe (BNSF), pentru care a platit 26,6 mld. dolari
(18,16 mld. euro).
Legendarul investitor era de mult in cautarea unui acord “elefant”
catre care sa isi canalizeze muntii de bani.
Buffett detinea deja o participatie de 22,6% in cadrul
Burlington, unul dintre cei mai mari operatori feroviari din
Statele Unite, acum achizitionand celelalte 77% din actiuni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Si, la fel de neasteptat, aerul este curat, fara iz chimic.
Lucru de mirare in inima unui combinat chimic, dar explicabil prin
faptul ca Oltchim functioneaza acum la o treime din capacitate,
afectat de criza si de regulile capitalismului. Cura: achizitia
Arpechim, intrata pe ultima suta de metri, un plan de afaceri
nou-nout si achizitia unui finantist de top ar putea duce compania
la afaceri de un miliard in urmatorii trei ani.
Fiecare zi a lui Alexandru Bucsa se imparte acum intre urmarirea
crizei politice si multele telefoane si intalniri cu reprezentanti
ai sistemului bancar. Miza este o afacere cu o valoare pe care o
rotunjeste scurt la un miliard de euro, pentru fluenta discursului
si pentru ca valorile mari il motiveaza. Bucsa, director general
adjunct al combinatului chimic Oltchim, a venit la Ramnicu Valcea
direct de pe calea Victoriei, dupa ce s-a ocupat ani buni de
finantele Rompetrol, din postul de vicepresedinte al companiei
petroliere. Este printre putinii manageri de top care au trecut din
zona privata la o companie de stat si o achizitie importanta pentru
combinatul chimic, una dintre putinele companii industriale ramase
in portofoliul statului roman.
Combinatul, care a marcat la un moment dat, in anii trecuti, o
capitalizare bursiera de peste un miliard de euro, a ajuns acum la
o valoare de cateva milioane de euro, afectat de pierderi si de
lipsa materiei prime; mai mult, combinatul este in mijlocul unei
dispute cu un actionar minoritar, compania PCC. Iar criza politica,
ce ar putea aduce o retrogradare a ratingului de tara a Romaniei,
ar reduce si ratingul combinatului valcean. Iar acum ratingul –
atat al tarii, cat si al companiei – este esential: in conturile
Oltchim trebuie sa intre prima transa a planului de finantare
garantat de stat, plan care include achizitia si integrarea
Arpechim, fara de care combinatul nu are sanse de
supravietuire.
“Nu stiu ca in ultimii 15 ani sa fi fost o perioada mai grea”,
spune Radu Olaru, director general adjunct al combinatului pentru
partea de investitii si tehnologie. Olaru nu se plange atat de
criza economica, pe care o considera trecatoare, ci de faptul ca
Oltchim nu are materie prima: “Piete si clienti am fi avut, am
inregistrat cereri care ne-ar fi acoperit functionarea la intreaga
capacitate”.
Construit la mijlocul deceniului sase al secolului trecut, intr-o
perioada de elanuri comuniste, combinatul a fost asezat la Ramnicu
Valcea pentru ca pozitionarea era optima intre furnizorii de
materii prime – etilena si propilena de la rafinaria Arpechim
Pitesti, precum si sare, de la Ocnele Mari. Asfel a inceput
povestea de dragoste dintre Oltchim si Arpechim, doua combinate
care nu au logica separat – deoarece ceea ce produce petrochimia de
la Arpechim poate fi folosit doar de un combinat chimic, iar
singurul combinat chimic legat prin conducte de rafinarie este
Oltchim.
BI-LO se afla momentan sub protectia legii falimentului. Lantul
de magazine BI-LO cuprinde 214 de unitati, care au realizat in 2008
vanzari de peste 2 miliarde dolari (1,4 miliarde euro).
Delhaize mai este prezent in SUA prin lanturile de supermarketuri
Food Lion, Hannaford si Sweet Bay, care au adus companiei venituri
de 19,2 miliarde dolari (13 miliarde euro) anul trecut.
In urma achizitiei, Delhaize doreste inegrarea activelor BI-LO in
lantul Food Lion, pentru a spori competitivitatea retelei si a face
fata concurentei cu Wal-Mart.
Delhaize a inregistrat in primele 6 luni ale anului un profit
operational de 491 milioane euro, in crestere cu 30% fata de
perioada similara a anului trecut si venituri totale de 10 miliarde
euro, cu 14% mai mari fata de perioada de referinta.