Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.
Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.
Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.
Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.
În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).
Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.
