Tag: crestere

  • TOPUL celor mai valoroase branduri din lume. Coca-Cola a pierdut pentru prima dată în ultimii 13 ani primul loc

     Topul “Best Global Brands” realizat de Interbrand apare anual începând din 2000 şi este unul dintre cele mai urmărite astfel de rapoarte.

    Astfel, Apple a urcat pe primul loc în acest an, cu o valoare a brandului estimată la 98,3 miliarde de dolari, în creştere cu 28% faţă de anul trecut.

    Pe locul secund se găseşte Google, marcă evaluată la 93,3 miliarde de dolari, cu 34% mai mult decât în 2012.

    Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare la nivel mondial, a căzut de pe prima poziţie până pe locul 3. Brandul Coca-Cola a crescut în valoare cu 2% în ultimul an, la 79,2 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au crescut anul trecut pentru prima dată din 2008

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 795 milioane euro (nivel rezultat prin diminuarea participaţiilor la capitalul firmelor, în valoare de 2,676 miliarde de euro, cu pierderea netă în sumă de 1,881 miliarde euro), iar creditele intra-grup 1,343 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datele preliminare anunţate în februarie de BNR consemnau o scădere a investiţiilor străine directe atrase de România la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011.

    În anul 2012 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Vestea tristă primită de berari: clienţi mai săraci, vară răcoroasă şi fără evenimente sportive

    ÎNTR-UNA DIN PUŢINELE ZILE CANICULARE DE AUGUST ANDREW HIGHCOCK, preşedintele Ursus Breweries România avea o dispoziţie bună. „Vânzătorii de bere trebuie să fie fericiţi vara. Nu am primit încă datele pentru vânzările din ultimele zile, dar vara a venit şi sper să mai dureze. Luna va fi mai bună faţă de iunie”, spune pe un ton uşor glumeţ Highcock, făcând referire la faptul că prima lună de vară a fost răcoroasă, iar acest lucru s-a reflectat deopotrivă în vânzările berarilor şi ale producătorilor de băuturi răcoritoare şi de îngheţată, de pildă. Anul trecut piaţa berii a crescut pe seama perioadei lungi de caniculă şi a evenimentelor sportive, dar în 2013 aceşti factori nu s-au regăsit.

    Nu a întâlnit multe surprize de la venirea sa în România, în urmă cu aproape doi ani. „Cred că atunci când am venit, toţi membrii echipei de management am sperat că piaţa se va îmbunătăţi„, spune preşedintele Ursus, referindu-se la scăderile de vânzări de după 2008. „Singura întrebare era «Cât mai durează până îşi revine?». Pesemne că evoluţia de anul trecut a fost exagerată faţă de un an obişnuit, fără evenimente sportive precum Campionatul European de Fotbal şi fără perioade lungi de caniculă.„ În opinia lui Highcock, mai degrabă evoluţia din acest an reflectă realitatea, pentru că puterea de cumpărare a clienţilor nu s-a îmbunătăţit. „Nu cred că anul acesta vom vedea aceeaşi evoluţie ca anul trecut.„ În anul financiar încheiat în martie Ursus a raportat vânzări mai mari cu 24% faţă de perioada anterioară similară. Ritmul de creştere a fost mai rapid decât al pieţei, care a înregistrat anul trecut un plus de 7%. În portofoliul companiei însă, nu toate mărcile au înregistrat acelaşi ritm, iar Timişoreana şi Ciucaş au crescut mai mult decât piaţa. „Fără oameni, care au dezvoltat şi pus în practică fiecare campanie, niciun brand nu ar fi crescut”, punctează preşedintele Ursus.

    În ultimii doi ani, de când a preluat conducerea companiei, Highcock nu a făcut schimbări dramatice în management, dar spune că din start a indicat clar care este ţinta propusă şi cum vrea să ajungă acolo. De pildă, din cei şapte membri ai comitetului executiv patru sunt noi, dar există deja o poziţie vacantă. Iar ceilalţi şi-au încheiat mandatele, ceea ce, subliniază Highcock, „creează oportunităţi„, aşa cum a fost numirea lui Mihai Bârsan, cu care lucrase anterior în Slovacia, în poziţia de vicepreşedinte de marketing. Iar directorul de vânzări vine din Cehia, ţară care are una dintre cele mai vibrante culturi ale berii din întreaga lume. Ce înseamnă însă concret o cultură vibrantă a berii? „De fapt, derulăm o serie întreagă de studii pentru a măsura acest lucru”, între care se numără întrebări referitoare la ocaziile în care consumatorii beau bere, dacă numărul ocaziilor creşte, dacă opinia lor în ce priveşte berea vizavi de alte tipuri de băuturi se schimbă.

  • Gitenstein: Soluţia pentru România este dezvoltarea pieţei de capital, nu creşterea impozitelor

     La începutul intervenţiei sale, fostul diplomat şi-a amintit de cei “peste trei ani minunaţi” petrecuţi în România şi a mărturisit că este în continuare optimist în legătură cu viitorul acestei ţări, deşi simte aceeaşi frustrare, de pe vremea când era la Bucureşti în calitate oficială.

    “Când am venit aici, în august 2009, România tocmai avusese cea mai mare creştere economică din Europa, în jur de 7%, pentru ca apoi să înregistreze o recesiune la fel de mare. Această recesiunea a dus şi la dispariţia multor investiţii, astfel că situaţia a fost dramatică. (…) În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continua să vorbesc”, a declarat Mark Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Nu resping propunerea de amnistiere a primarilor incompatibili. Legea ANI trebuie clarificată

     “Trebuie analizat cu foarte mare atenţie, este un subiect fierbinte de câteva luni de zile, în care tot felul de primari au fost declaraţi incompatibili de către ANI, cea mai mare parte dintre ei, dacă nu toţi, au fost convinşi şi sunt convinşi că ei au acţionat corect, supunând că aşa au înţeles ei legea”, a afirmat Dragnea, întrebat în legătură cu propunerea lui Crin Antonescu privind o lege de amnistiere a primarilor aflaţi în conflict de interese “public-public”.

    El a spus că şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a câştigat în instanţă pe acestă speţă şi acest lucru arată că “legea ANI trebuie clarificată, sub nicio formă în restrângerea atribuţiilor ANI, dar trebuie clarificat regimul incompatibilităţilor”, să fie foarte uşor de înţeles.

    “În ceea ce priveşte amnistia, nu resping această propunere, pentru că, totuşi, discutăm de foarte mulţi primari. Dacă numărul lor creşte foarte mult, trebuie să ne uităm cu foarte multă atenţie, fiind vorba de o lege care a fost înţeleasă greşit”, a adăugat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României în luna septembrie, cea mai bună creştere din ultimele 7 luni

     Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota 97,4, faţă de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluţie din luna februarie.

    Pe sectoare, sentimentul faţă de economie s-a îmbunătăţit semnificativ în servicii, dar s-a deteriorat abrupt în zona comerţului cu amănuntul, deşi încrederea gospodăriilor a crescut, potrivit raportului Eurostat.

    Indicele încrederii în economie a evoluat pozitiv şi în industrie, dar atmosfera din sectorul construcţiilor este mai pesimistă decât luna trecută.

    La nivelul UE, încrederea în economie s-a îmbunătăţit în septembrie pentru cea de-a 5-a lună consecutiv, cu evoluţii pozitive în toate sectoarele de activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile şi costul forţei de muncă au crescut anul trecut. În ce domenii au fost cele mai mari câştiguri

     “Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.

    Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mediafax Group intră în actionariatul 2Parale

    La runda de investiţii participă şi Sergiu Neguţ (partener Wanted Transformation, ex- Deputy CEO & Board member Regina Maria), care va deveni acţionar minoritar şi membru al board-ului. Dorin Boerescu va rămâne în continuare CEO şi cel mai important acţionar.

    “Ecommerce-ul este o direcţie strategică pentru Mediafax Group, este o componentă importantă a strategiei noastre de transformare dintr-o companie de media clasică într-una adaptată timpurilor actuale.  Succesul 2Parale în acoperirea pieţei, eforturile lor în educarea partenerilor, atât magazine, cât şi afiliaţi, precum şi echipa de management ne-au convins să ne alăturăm şi să punem umărul la creşterea acestui business”, a declarat Orlando Nicoară, director general Mediafax Group.

    “Parteneriatul cu Mediafax este o etapă naturală în evoluţia 2Parale, dată fiind poziţia ambelor companii pe pieţele pe care activează. Vom intensifica alături de ei eforturile de educare a pieţei şi de creştere a portofoliului, consolidându-ne poziţia pe piaţa de performance marketing, atât în afiliere, cât şi în pay-per-click. Alături de asocierea strategică cu Mediafax purtam discuţii avansate şi pentru atragerea de capital de creştere – oportunităţile sunt foarte mari şi vrem să profităm de momentul foarte bun în care ne aflăm.”, a explicat Dorin Boerescu.

     

    “Am intrat în acţionariatul 2Parale încrezător în potenţialul de dezvoltare al reţelei. Mă bucur să văd că acest potenţial a dat roade şi că 2Parale şi-a consolidat statutul de lider al pieţei de marketing afiliat. Sunt convins că şi pe viitor evoluţia reţelei va fi una cel puţin la fel de bună.”, a declarat Ştefan Iordache, COO Leo Burnett Group.

    Prin acest parteneriat, 2Parale devine singura reţea de afiliere folosită în portofoliul de site-uri al Mediafax Group, care atinge zilnic peste 1,5 milioane de vizitatori duplicaţi şi mai bine de 6 milioane de vizitatori unici/lună.

    Despre 2Parale

    2Parale este prima şi cea mai mare reţea de afiliere din România şi Bulgaria, iar Divizia de PPC (fondată şi condusă de Cristian Ignat – unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti şi traineri români Google AdWords) este agenţie Platinum Google Engage. 2Parale e singura reţea de marketing afiliat membră a IAB România.

    Portofoliul 2Parale include peste 275 de campanii (printre care se numără Elefant, OTP Bank, Provident, evoMAG, Fashion Days, RCA-ieftin.ro, F64, Miniprix şi TinaR) şi mai bine de 26.000 de afiliaţi, care au livrat 83 de milioane de click-uri şi au generat advertiserilor vânzări de peste 62,6 de milioane de lei (fără TVA). Conversiile generate prin 2Parale sunt publicate si pot fi accesate in in timp real.

    Despre Mediafax Group

    Având experienţa de 20 de ani a agenţiei de presă Mediafax şi unele dintre cele mai puternice echipe editoriale, Mediafax Group are ca expertiză producţia de conţinut editorial valoros şi dezvoltarea de platforme optime pentru distribuţia sa. Rezultat al sinergiei operaţiunilor de print şi online, Mediafax Group produce cel mai diversificat conţinut media de pe piaţa românească, atragând o audienţă de milioane de cititori lunar.

    Portofoliul Mediafax Group include 26 de branduri (printre care se numără Ziarul Financiar, Mediafax, Business Magazin, Pro Sport, The One, Ce se întâmplă, doctore?, Glamour, gandul.info, Pro Motor, Playboy, GQ), dintre care 9 lideri de piaţă, reprezentând produse editoriale print sau online ce furnizează cel mai diversificat conţinut de pe piaţa media din România. Este publisherul cu cele mai mari venituri din publicitate în print şi online (sursa: BRAT, ianuarie – decembrie 2012).

     

  • JPMorgan Chase ar putea plăti 11 mld. dolari pentru nereguli din perioada premergătoare crizei

     Suma uriaşă include despăgubiri de 4 miliarde de dolari către consumatorii păgubiţi, potrivit sursei citate.

    Valoarea acordului nu este finală. La negocieri participă Departamentului Justiţiei, Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi biroul procurorului general al statului New York, Eric Schneiderman.

    Schneiderman este co-preşedinte al unui grup de lucru format din autorităţi federale şi locale, responsabil de anchetarea conduitei băncilor pe piaţa creditelor ipotecare în perioada premergătoare crizei financiare.

    O altă sursă apropiată situaţiei a precizat că JPMorgan şi autorităţile sunt aproape de un acord, cu valoarea sancţiunilor şi despăgubirilor plasată în jurul a 11 miliarde de dolari, însă discuţiile sunt “fluide” şi suma se schimbă frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro