BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în exploatarea aurului este o crimă

     “A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru”, a afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu” cu tema “Aurul în istoria băncilor Centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.

    Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească salarii şi pensii.

    Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte mare între primele trei şi restul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul delegat pentru Energie vrea să interzică panourile solare pe terenurile agricole

     Prevederea ar putea fi introdusă într-o ordonanţă de urgenţă de amendare a legii care promovează schema de sprijin pentru energia regenerabilă.

    “Săptămâna viitoare dăm drumul la ordonanţa de urgenţă. Vor fi unele modificări, pentru că am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce să punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?”, a afirmat Niţă.

    Întrebat ce se întâmplă cu investitorii şi companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă a răspuns: “să fie sănătoşi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşurile cadou de Paşte: Câţi bani alocă firmele pentru angajaţi şi parteneri

     Potrivit sursei citate, coşurile cadou sunt deductibile şi neimpozabile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei.

    Sodexo estimează ca 68% din cererea pentru coşurile cadou este în perioada Sărbătorilor de iarnă şi peste un sfert dintre acestea de Paşte. Un procent în creştere este cel al vânzărilor coşurilor cadou cu alte ocazii, precum zilele de 1 şi 8 Martie, care generează 5% din vânzările totale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, despre impozitarea salariilor mari ale bugetarilor: Dacă Ponta poate, eu îl susţin

     “Dacă Ponta poate, eu îl susţin”, a afirmat preşedintele Băsescu, vineri seară, într-o intervenţie telefonică la RTV, întrebat despre intenţia premierului Victor Ponta de a impozita salariile mari din sectorul public.

    “Ce ştim că se întâmplă în regiile statului, în instituţii care ţin de autoritatea statului, care au înţeles că, dacă sunt autofinanţate sau regii autonome, îşi pot permite orice legat de banul public, pentru că banii regiilor şi ai companiilor de stat sunt bani publici… Voi susţine, numai să-şi rezolve ei problema în inetoriorul alianţei, că, dacă şi-o rezolvă, eu nu voi fi omul care să spună «Nu-i corect». Mai ales în perioade dificile, dacă discutăm de echitate, echitatea o propovăduiesc şi popularii, şi socialiştii în Uniunea Europeană”, a mai spus şeful statului.

    El a apreciat că o asemenea măsură “ar fi o semnificaţie că în timpul crizei nu poate avea unul salariu de 40.000 de euro pe lună şi altul 700 de lei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administraţia Fondului pentru Mediu va putea amenda operatorii economici care nu-şi depun declaraţiile la termen

     Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost lansat, vineri, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.

    Nedepunerea la termen a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 de lei, pentru persoane fizice, şi cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei, pentru persoanele juridice, se arată în proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăzeci de ani cu Wired

    Cred că era prin 1988 când am văzut prima oară o revistă de tehnologie IT. Întâmplarea a fost că revista care mi-a căzut în mâini să fie tocmai BYTE, etalonul suprem în domeniu (cum aveam să aflu câţiva ani mai târziu). Am fost totodată uimit şi speriat: nu înţelegeam nimic. Eu lucram pe un calculator care împreună cu perifericele cântărea cel puţin o tonă, în vreme ce în revistă nu se vorbea decât de computere care stăteau lejer pe un birou. Eram complet deconectaţi de restul lumii.

    Sigur că după revoluţie a apărut o imensă “foame” de informaţie din domeniul noilor tehnologii informatice. Şi folosesc la modul propriu cuvântul “tehnologie”: oamenii voiau să ştie cum funcţionează procesoarele şi sistemele de operare, să afle despre tendinţele din lumea limbajelor de programare, despre programele cele mai performante din diverse domenii şi, foarte curând, despre internet. Eram cu ani buni în urmă şi sunt mândru că am contribuit după puterile mele la reducerea decalajului prin revistele la care am lucrat începând din 1992. Ceea ce era de neimaginat în 1988 s-a întâmplat în 1995: a apărut ediţia românească a revistei BYTE. Iar eu eram redactorul-şef.

    Am avut în aceşti ani şansa să simt pe viu evoluţia interesului publicului: pe măsură ce PC-urile deveneau mai accesibile, interesul s-a mutat de la tehnologie la bricolaj: de la overclocking până la asamblarea unui întreg computer din componente. Apoi, când PC-urile au devenit un produs de larg consum, interesul s-a mutat spre partea de achiziţie, cu teste de performanţe, comparaţii etc. În cele din urmă, interesul a dispărut cu totul: computerul a devenit egalul frigiderului sau al maşinii de spălat. Nici măcar BYTE n-a făcut faţă acestei evoluţii şi în 1998 a dispărut, urmată de cea mai mare parte a revistelor de specialitate. Nu e trist, pentru că e firesc: exact la fel s-a întâmplat cu electronica în urmă cu câteva decenii.

    Chiar şi interesul meu a evoluat. Sunt, desigur, interesat de tehnologiile tangente cu meseria mea, însă mă interesează mai mult implicaţiile noilor tehnologii în societate, cultură şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi. Mă lovisem de referinţe la revista Wired, dar n-am avut ocazia să pun mâna pe ea. Am găsit-o întâmplător la un stand de presă în Amsterdam şi a fost dragoste la prima vedere. Vorbesc aici de obiectul fizic, pentru că este poate cea mai extravagantă tipăritură pe care am văzut-o – exact cum şi-o imaginau fondatorii: “O revistă care pare că ţi-a fost trimisă din viitor”. În interior nu apare nicio poză înfăţişând computere, telefoane sau alte produse. Pagini luxuriant ilustrate alternează cu zeci de pagini conţinând doar text.

    De fapt, nu este o revistă de sau despre tehnologie. Ideea de la care s-a pornit a fost în aparenţă simplă: cum ar fi văzut oare Marshall McLuhan evoluţia unui nou mediu de comunicare. Şi iată că, într-o vreme când presa scrisă piere, Wired împlineşte 20 de ani şi o duce tot mai bine.
    Totul a început la Amsterdam, unde un american pe nume Louis Rossetto şi prietena sa Jane Metcalfe lucrau la o firmă de traduceri şi colaborau la o revistă de specialitate. Rossetto a intuit că urmează o revoluţie tehnologică de amploare, aşa că a plănuit împreună cu Jane o revistă care să documenteze “cultura digitală” pe care o va genera.

    Au plecat înapoi în SUA să o pună în practică şi au creat împreună cu graficianul John Plunkett şi alţi prieteni un prototip. Dar n-au reuşit să convingă niciun investitor până când, în cele din urmă, s-au întâlnit cu Nicholas Negroponte, care a studiat proiectul şi le-a pus o întrebare scurtă: câţi bani vă trebuie? De aici lucrurile au început să se precipite şi în jurul proiectului au început să se adune nume grele, printre care John Perry Barlow, Kevin Kelly, Stewart Brand, Bruce Sterling, William Gibson.

    Primul număr a apărut în ianuarie 1993 şi a fost distribuit clandestin la MacWorld. A devenit celebră aproape instantaneu în rândul aşa-zişilor “digerati” din Vale şi apoi în lumea întreagă. Am adunat aproape un raft de Wired şi de fiecare dată când scot la întâmplare un număr găsesc un subiect care mai apoi s-a dovedit important. Este istoria vie a vremurilor noastre.

  • Statistică îngrijorătoare: Jumătate dintre elevi au scutiri de la orele de sport

     “Dacă ne-am lua după situaţia scutirilor, ar însemna că avem o generaţie tânără bolnavă, incapabilă de efort, ceea ce nu este adevărat. De fapt, este doar o aparenţă pe care o creează cei care, cu o inconştienţă înfiorătoare, dau scutiri medicale unor copii care pot să desfăşoare activităţi sportive”, a spus Gabriel Ispas, care a participat la dezbaterea “Campionii se Nasc Acum!”, organizată de CNA.

    Gabriel Ispas a adăugat că, pentru a încuraja educaţia fizică în şcoli, Ministerul Educaţiei Naţionale a decis să ia două măsuri.

    “În primul rând, în toamnă, în prima lună de şcoală, vom avea o zi în care copiii vor face doar sport. Niciun copil nu va fi scutit de sport. Dacă un copil are o anumită dizabilitate, poate să aleagă ce sport să facă”, a spus Gabriel Ispas

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.

  • Comisia Europeană este sceptică faţă de solicitările în privinţa turismului pentru beneficii sociale

     Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Ocuparea forţei de muncă şi Afaceri sociale László Andor, Jonathan Todd, a declarat că Executivul UE nu a primit date de la ţările membre privind numărul de străini care solicită ajutoare sociale, relatează EurActiv.com.

    “Nu sunt date în scrisoare. Ei menţionează un fenomen, dar nu sunt fapte sau date care să ilustreze problema pe care o ridică. Iar noi nu am primit de la niciun alt stat membru date specifice privind amploarea acestui aşa-zis turism pentru beneficii sociale”, a declarat Todd.

    Purtătorul de cuvânt a explicat că legislaţia UE deja protejează împotriva turismului pentru beneficii sociale, cetăţenii străini fiind eligibili pentru asistenţă socială doar dacă ei sau un membru apropiat al familiei lucrează în alt stat UE sau locuiesc acolo permanent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • America Latină, ameninţată de cancer

     Raportul, lansat în cadrul conferinţei Grupului latino-american de Cooperare în Oncologie (LACOG), la Sao Paulo, anunţă că în regiune se înregistrează 13 decese la 22 de cazuri de cancer, în comparaţie cu 13 decese la 37 de cazuri în Statele Unite şi 13 decese la 30 de cazuri în Europa.

    Motivul principal este un diagnostic prea tardiv, potrivit autorilor studiului.

    “Cercetătorii apreciază că, până în 2030, 1,7 milioane de cazuri de cancer vor fi diagnosticate în America Latină şi Caraibi şi că se vor înregistra peste un milion de decese cauzate de cancer anual”, subliniază raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro