BusinessMagazin

Tag: ue

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    80.337 mil. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 30 aprilie (reprezentând 79,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1% faţă de sfârşitul anului trecut

    5,43 mil.
    numărul mediu de pensionari în T1, mai mic cu 98.000 decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 22.000 decât în T4 2012

    322 mil. euro
    investiţiile directe ale nerezidenţilor în primele patru luni (faţă de 494 mil. în aceeaşi perioadă a anului trecut), din care creditele intragrup au însumat 191 mil. euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au fost de 131 mil. euro

    10,1%
    cu atât a scăzut volumul de construcţii din România ajustat sezonier în aprilie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce scăderea faţă de luna martie a fost de 3,7%

    4%
    cu atât a crescut în aprilie producţia industrială faţă de luna precedentă ca serie brută , în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,9%

    10,1%
    şomajul în Turcia în luna martie, faţă de 9,9% în urmă cu un an, evoluţie explicată de Ankara prin creşterea populaţiei, nu prin pierderea de locuri de muncă

    14,9 mld. euro
    excedentul comercial al ţărilor din zona euro în aprilie, rezultat susţinut de exporturile Germaniei, care au ajuns la un surplus de 49,3 mld. euro din schimburi comerciale în primele trei luni ale anului


     

  • Dincolo de poza de familie de la G8

    Dezvăluirea acţionariatului unor companii-paravan sau schimbul de informaţii între autorităţile fiscale au fost evocate de premierul David Cameron, care şi-a făcut din combaterea evaziunii fiscale şi a scandalurilor financiare un pilon central al preşedinţiei britanice a G8, însă nicio propunere radicală n-a fost adoptată, din cauza lobby-ului din partea grupurilor de business, îndeosebi americane. Una dintre propunerile cele mai radicale, de a sili multinaţionalele să-şi publice profiturile, veniturile şi plăţile fiscale defalcat pe fiecare ţară unde operează, a fost pasată în sarcina OECD, care urmează să vină cu un plan de acţiune abia la reuniunea G20 de luna viitoare.

    În schimb, preşedintele Barack Obama a anunţat lansarea primei runde de negocieri pentru un acord comercial bilateral între SUA şi UE despre care Cameron şi Obama au prezis că va crea 13 milioane de locuri de muncă în cele două zone şi va fi probabil “cel mai mare acord comercial bilateral din istorie”.

    Primele discuţii pe marginea proiectului de acord vor avea loc luna viitoare la Washington şi vor viza măsuri de deschidere a pieţelor, eliminarea tarifelor comerciale şi a barierelor netarifare, consolidarea investiţiilor şi alte promisiuni. Unele dintre punctele de discuţie au creat deaj îngrijorări la nivelul organizaţiilor sindicale din SUA, care se tem că acordurile de comerţ liber vor duce la abuzuri ale angajatorilor, la probleme de mediu şi la pierderea de către americani a unor locuri de muncă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 iunie

    19.06
    Forumul Economic de la Bruxelles, consacrat uniunii economice şi monetare europene

    19.06
    CE adoptă noi reglementări ale ajutorului de stat pentru regiunile defavorizate ale Uniunii

    20.06
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles) şi a Consiliului BCE (Frankfurt)

    21.06
    INSSE anunţă statistica ocupării şi a şomajului în T1

    21.06
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    20-21.06
    Festivalul Namaste India (Muzeul Satului, Bucureşti)

    21-30.06
    Bucharest Music Film Festival (Piaţa George Enescu din Bucureşti)

    21-23.06
    Festival Backyard Weekend – muzică electronică (Arenele Romane, Casa Presei Libere, Casa Universitarilor Bucureşti)

    21-23.06
    Festival Jazz in the Park (Parcul Central din Cluj-Napoca)

    21-23.06
    Electric Castle Festival (Castelul Banffy, Bonţida, jud. Cluj)

    23.06
    Concert Patricia Kaas (Sala Palatului, Bucureşti)
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14.577
    numărul de copii născuţi în aprilie, cu 1011 mai mulţi decât în luna martie

    7.682
    numărul de locuinţe livrate în T1 pe piaţa rezidenţială, cu 820 în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar din total 0,6% au fost finanţate cu bani de la buget, iar 54% au fost construite în mediul rural

    1,8 mld. euro
    excedentul comercial al UE în T1 2013, comparativ cu un deficit de 7,7 mld euro în T1 2012

    15.2 mil.
    numărul de cetăţeni străini care lucrau în UE în 2012, reprezentând 7% din forţa totală de muncă

    0,3%
    noua prognoză a Bundesbank pentru creşterea economică a Germaniei, faţă de prognoza precedentă de 0,4% din decembrie, în timp ce pentru 2014 se prevede o creştere a PIB de 1,5% (1,9% anterior)

    5,32%
    inflaţia anuală în luna mai, aproape neschimbată faţă de cea din aprilie (5,29%), după ce în luna mai preţurile au crescut faţă de luna precedentă cu 0,2%

    0,7% din PIB
    excedentul balanţei de cont curent a UE în T1, uşor mai scăzut faţă de ultimele trei luni ale anului precedent (0,9% din PIB)

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • UE a numit un diplomat român la conducerea Delegaţiei UE în Emiratele Arabe Unite

    Stuparu activează în prezent în cadrul Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), la Bruxelles, şi a fost, până în 2013, ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă. El a fost, de asemenea, ambasador al României în Qatar şi Irak, se precizează în comunicat.

    “Sunt încântată să anunţ numirea acestor candidaţi excelenţi la conducerea unor Delegaţii UE. Talentul şi expertiza lor reprezintă active semnificative pentru acţiunea externă a UE şi sunt nerăbdătoare să cooperez cu ei în noile lor roluri”, a declarat Lady Ashton, totodată vicepreşedintă a Comisiei Europene (CE), citată în comunicat.

    Procesul de numire este finalizat după trimiterea unei cereri de acreditare ca şef al Delegaţiei către ţara gazdă, se mai precizează în comunicat. Candidatul selectat îşi preia postul după ce ţara gazdă acordă acreditarea şi sunt îndeplinite anumite formalităţi administrative. Ashton a anunţat în ianuarie deschiderea unei Delegaţii UE în EAU. Ceilalţi 11 diplomaţi au fost numiţi la misiuni în ţări din Africa Asia şi America Latină.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • UE ar putea garanta împrumuturi acordate de bănci companiilor pentru a susţine creditarea

    Uniunea Europeană (UE) ar putea garanta plata unor împrumuturi acordate de bănci companiilor, în încercarea de a îmbunătăţi accesul acestora la finanţare, mai ales în sudul Europei, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

    Accesul mai uşor la credite este esenţial pentru a reporni creşterea economică în Europa, întrucât nici măcar dobânzile foarte scăzute ale băncilor centrale nu reuşesc să stimuleze finanţarea, scrie New York Times.

    Principala provocare a Comisiei este să revitalizeze şase economii din sudul Europei, aflate în recesiune – Grecia Cipru, Italia, Portugalia, Spania şi Slovenia – întrucât acestea nu-şi vor putea plăti niciodată datoriile foarte mari fără creşterea PIB.

    Executivul comunitar analizează trei tipuri de instrumente pentru a încuraja creditarea, eforturile vizând în principal întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 95% din totalul firmelor europene.

    Toate cele trei iniţiative prevăd comasarea resurselor unor facilităţi de împrumut ale UE pentru a asigura garanţiile, a spus Barroso.

    În prezent, o companie din sudul Europei trebuie să plătească o dobândă de două sau trei ori mai mare decât un competitor din nordul continentului, arată date ale Băncii Centrale Europene.

    O companie din Cipru ar trebui să plătească ca dobândă 70.300 de euro pentru un împrumut de 1 milion de euro pe un an, în timp ce un rival din Franţa ar avea un cost de 21.600 de euro, iar unul din Germania de 29.200 euro. În Grecia, o companie trebuie să achite o dobândă de 66.600 de euro la un astfel de împrumut.

    Pe lângă creditele bancare, UE analizează şi alte modalităţi de a facilita accesul companiilor din sudul Europei la finanţări, prin parteneriate cu capital privat şi instrumente speciale de divizare a riscului, coordonate cu Banca Europeană pentru Investiţii.

     

     

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 iunie

    11.06
    Comisia Europeană lansează Planul de acţiune pentru revitalizarea industriei siderurgice din UE (Strasbourg)

    11.06
    INSSE publică indicele preţurilor de consum pentru luna mai şi indicii producţiei industriale pentru aprilie

    11-16.06
    Zilele culturii portugheze (Muzeul Satului, Bucureşti)

    11-12.06
    Conferinţa europeană pentru IMM (Dublin)

    11.06
    Concert Uriah Heep (Arenele Romane, Bucureşti)

    12.06
    Eurostat difuzează statistica producţiei industriale în aprilie pentru UE şi zona euro

    13.06
    Comisia Europeană lansează sistemul eCall 112, care va deveni obligatoriu pentru maşini din 2015

    13-14.06
    Summit UE asupra strategiei de asigurare a unei bătrâneţi active pentru cetăţenii europeni (Dublin)

    14.06
    Eurostat publică statistica inflaţiei în luna mai pentru UE şi zona euro

    14-15.06
    Festivalul de muzică electronică Delahoya (Valea Gârbăului, Cluj)

    14-16.06
    Best of Beer Fest (parcarea Sălii Polivalente, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum a ajuns Letonia să intre în zona euro

    “După recesiunea adâncă din 2008-2009, Letonia a adoptat măsuri de reformă susţinute de programul de asistenţă cu UE şi FMI, iar efectele s-au văzut: Letonia este aşteptată să fie economia cu cea mai rapidă creştere din UE în acest an”, a spus Olli Rehn, vicepreşedintele CE pentru afaceri economice şi monetare.

    Letonia a fost una dintre cele mai grav afectate economii europene în urma crizei, cu o scădere totală a PIB de 25% între 2008 şi 2010, iar ajustarea fiscală a statului leton a fost deosebit de dură, în total de 16,3% din PIB între 2008 şi 2011. Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 1,2% din PIB, mult sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE, iar datoria publică este de 40,7% din PIB, sub plafonul admis de 60%. Media inflaţiei pe 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) a fost de 1,3%. În februarie 2009, Letonia a încheiat cu FMI şi UE un acord de credit în valoare de 7,5 mld. euro, rambursat integral anul trecut, cu aproximativ trei ani înainte de termen.

    Economia Letoniei a crescut cu 5,6% în 2012, iar CE estimează o creştere de 3,8% în acest an şi de 4,1% în 2014, susţinută de exporturi, ceea ce va permite menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Prognoza CE indică şi o reducere a şomajului de la 14,9% în 2011 la 13,7% anul acesta şi 12,2% în 2014.

    Estonia, vecina baltică, a adoptat euro în 2011, iar Lituania are ca ţintă aderarea în 2015.

     

  • Gunther Oettinger şi elefanţii din camera Europei

    Gunther Oettinger nu s-a luat numai de Italia, România şi Bulgaria, spunând că toate cele trei ţări au devenit “practic neguvernabile”, ci şi de Franţa, care ar dovedi “o pregătire zero” pentru reformele economice, şi de Marea Britanie, unde premierul David Cameron “s-ar fi încurcat cu nişte trepăduşi de nedescris, Tea Party-ul lui englezesc”.

    Comentariile comisarului au fost criticate, la el acasă, de opoziţia social-democrată, însă omul şi-a făcut datoria de supapă a nemulţumirii nemţeşti, căci se apropie nu numai alegerile europene, ci şi cele din Germania, unde creştin-democratul o susţine pe Angela Merkel, cea care l-a desemnat în această funcţie la Bruxelles în 2009.

    Arătând care e ţinta principală a nemulţumirii administraţiei Merkel, Oettinger a declarat în urmă cu două săptămâni că Franţa n-ar trebui să primească de la Bruxelles o prelungire a termenului de reducere la 3% a deficitului bugetar decât dacă introduce rapid măsuri de reformă. Franţa a primit în cele din urmă prelungirea dorită, însă poziţia Parisului, cu preşedintele Hollande care continuă să respingă ideea unor reduceri de cheltuieli publice, irită atât Bruxellesul, cât şi Berlinul.