BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Ucraina anunţă un nou record de peste 16.000 de cazuri de coronavirus

    Ucraina anunţă un nou record de peste 16.000 de cazuri de coronavirus în ultimele 24 de ore.

    Ucraina a înregistrat un record de 16.218 noi infecţii cu coronavirus în ultimele 24 de ore, a declarat vineri ministrul Sănătăţii Maksym Stepanov, citat de Reuters.

    Astfel, Ucraina a depăşit recordul de joi, de 15.331 cazuri noi.

    Totalul infecţiilor a ajuns la 693.407 de cazuri, cu 11.909 de decese.

    În Ucraina, atât preşedintele Volodimir Zelenski, cât şi şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak, au fost infectaţi cu Sars Cov2. După ce a revenit la serviciu, preşedintele Volodimir Zelenski a făcut apel la oameni să înţeleagă riscurile şi să se protejeze cu măşti, distanţare şi vitamine.

  • Liderul bisericii din Ucraina, care a dat vina pe căsătoriile gay pentru coronavirus are Covid

    Un lider religios proeminent din Ucraina care la începutul acestui an a dat vina pe căsătoriile gay pentru pandemia de coronavirus are Covid. Patriarhul Filaret, în vârstă de 91 de ani, a fost internat,

    Un lider religios proeminent din Ucraina care la începutul acestui an a dat vina pe căsătoriile gay pentru pandemia de coronavirus a fost testat pozitiv pentru Covid-19, a anunţat biserica.

    Patriarhul Filaret, în vârstă de 91 de ani, care conduce marea Biserică Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia de la Kiev, are COVID-19 şi a fost ulterior internat în spital, a confirmat biserica, vineri, într-un comunicat distribuit pe site şi pe Facebook. Într-o declaraţie de monitorizare transmisă marţi, biserica a spus că sănătatea liderului său este „stabilă”, potrivit NBC NEWS.

    „Vă rugăm să continuaţi să vă rugaţi pentru Preasfinţia Sa Patriarhul Filaret, pentru ca Domnul Atotputernic să-l vindece pe Patriarh”, se mai spune în declaraţie.

    Aceasta nu este prima declaraţie controversată făcută de Filaret despre pandemia de coronavirus, care a ucis aproape 3.000 de persoane şi a infectat peste 140.000 în Ucraina. Într-un interviu acordat unui post de televiziune local ucrainean în luna martie, el ar fi numit criza „pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele oamenilor.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Preşedintele ungar Janos Ader le-a trimis câte o scrisoare lui Iohannis şi preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, în care cere României şi Ucrainei să nu mai polueze râurile Tisa şi Someş

    Janos Ader, preşedintele Ungariei, a trimis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis şi către preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky, în care le cere României şi Ucrainei să nu mai polueze două mari râuri care ajung şi în Ungaria, după ce inundaţiile din ultimele săptămâni au adus deşeuri în teritoriul ţării.

    În scrisoarea adersată către cei doi preşedinţi, publicată pe site-ul preşedintelui ungar, Janos Ader a scris că autorităţile din Ungaria nu pot curăţa pe cont propriu râurile Tisa şi Someş, potrivit Reuters.

    „Este dezamăgitor să vedem că poluarea râului Tisa cu deşeuri nu a fost redusă (…) şi reprezintă o ameninţare pe termen lung la adresa ecosistemului fragil al râului”, a scris Ader în scrisoarea trimisă lui Zelensky, cerându-i preşedintelui din Ucraina să ajute la rezolvarea problemei.

    El a scris că utilajele Ungariei „nu mai fac faţă grămezilor de gunoi care vin în cantităţi de neoprit”.

    Janos Ader a scris în cele două scrisori că de la mijlocul lunii iunie autorităţile din Ungaria au colectat 938 de metri cubi de deşeuri din râul Tisa şi 846 metri cubi de deşeuri din râul Someş.

    Tisa, unul dintre principalele râuri din Europa de Est, izvorăşte din Ucraina, curge prin Ungaria şi se varsă în Dunăre în Serbia.

    Râul Someş izvorăşte din România, curge prin Ungaria şi se varsă în Tisa. Poluarea masivă este o problemă cunoscută de mai mulţi ani în legătură cu cele două râuri.

  • The Guardian:Restricţiile antiepidemice evidenţiază amploarea industriei mamelor-surogat din Ucraina

    Restricţiile antiepidemice au evidenţiat amploarea afacerilor cu mame de tip surogat din Ucraina, iar acum unele femei implicate în aceste activităţi comerciale au început să denunţe situaţia, potrivit cotidianului The Guardian.

    Numeroşi copii ai unor cupluri străine sunt născuţi de mame-surogat ucrainene la Centrul pentru Reproducere BioTexCom din Kiev, cea mai mare clinică de acest tip din lume. Imediat după naştere, mulţi copii au fost blocaţi o perioadă în Hotelul Venice, situat la periferia oraşului Kiev. Bebeluşii au fost blocaţi în hotel deoarece părinţii biologici nu au putut ajunge ori pleca din Ucraina din cauza restricţiilor anticoronavirus impuse în martie.

    Compania BioTexCom a prezentat imagini din hotel la jumătatea lunii mai, în efortul de a evidenţia situaţia delicată a părinţilor şi de a convinge autorităţile să redeschidă frontierele.

    Cazul acestor bebeluşi a fost în atenţia presei din întreaga lume, iar, la începutul lunii iunie, circa 50 de copii erau încă în hotel, cazul evidenţiind probleme etice şi amploarea industriei naşterilor comerciale din Ucraina.

    Mykola Kuleba, Avocatul Poporului din Ucraina responsabil de drepturile copiilor, a denunţat încălcarea legislaţiei, subliniind că nu mai este suficiantă reformarea sistemului, ci este necesară interzicerea serviciilor de surogat pentru cuplurile străine.

    Într-o economie precară, în care salariul mediu este de circa 330 de euro pe lună şi în contextul continuării conflictului cu Rusia şi cu grupurile proruse, multe femei sărace din Ucraina, în special din oraşe mici şi din zone rurale, acceptă să fie mame-surogat în schimbul banilor, chiar dacă suportă costuri uriaşe în materie de sănătate şi la nivel psihologic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina taie dobânzile la minim istoric şi bate palma cu FMI pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari

    Banca centrală a Ucrainei a decis să reducă dobânda de referinţă pentru a opta oară consecutiv, joi, după ce guvernul preşedintelui Volodymyr Zelensky a bătut palma cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari, care ar trebui să treacă ţara prin criză, potrivit Reuters.

    Banca centrală a redus dobânda de la 8% până la un minim istoric de 6%, reprezentând cel mai scăzut nivel al dobânzii de referinţă din 1991 când Ucraina şi-a dobândit independenţa în faţa Uniunii Sovietice.

    Premierul Denys Shmygal a salutat decizia băncii centrale, adăugând că este „un semnal bun pentru business, pentru bănci, întrucât creditarea ar trebui să îşi revină”. 

    „Este foarte posibil ca cererea la nivel de consumatori şi investiţiile să rămână la un nivel redus pentru o perioadă mai lungă decât anticipam în luna aprilie”, a declarat banca centrală a Ucrainei.

    Împrumuturile de la FMI şi relaxările monetare sunt gândite în sprijinul economiei – care ar putea cădea cu 12% în al doilea trimestru din acest an, întrucât restricţiile impuse pentru a limita răspândirea virusului au dus la prăbuşirea activităţii economice.

    Acordul cu FMI pavează calea către potenţiale ajutoare financiare din partea Uniunii Europene şi Banca Mondială pentru Ucraina, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.

    Reducerea de dobândă a depăşit aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, unde 6 din 15 analişti erau de părere că dobânda va fi redusă până la 7%, în timp ce alţi 5 analişti estimau 7,5%. Doar patru analişti au fost mai aproape de rezultat, întrucât estimau o reducere până la 6,5%.

    Banca centrală a redus dobânda de referinţă de trei ori doar de la începutul anului, când aceasta se situa la 13,5%.

    Ucraina înregistrează peste 29.000 de cazuri de pacienţi cu Covid-19, dintre care 854 de persoane au decedat.

  • Sfaturile unui executiv român din Kiev pentru cum poate fi gestionat orice tip de criză. El a trecut cu bine şi prin impasuri economice şi chiar şi printr-un război

    Tiberiu Dima se află de circa şapte ani la Kiev, acolo unde conduce operaţiunile furnizorului de inputuri pentru agricultură şi produse chimice BASF în Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia. Are o experienţă de peste 20 de ani în management, iar una dintre cele mai importante crize prin care a trecut a fost cea din Ucraina din perioada 2014-2015, atunci când ţara a trecut printr-un impas nu doar economic, ci şi printr-un război. Ce l-a ajutat pe managerul Tiberiu Dima să treacă prin aceste situaţii dificile?

    „Concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla direct – nu irosi energia către ceea ce nu poţi controla. Ai întotdeauna aproape minimum un partener de mare încredere, pentru discuţii şi consultare în luarea deciziilor. Odată luate deciziile, comunică-le succint şi clar, şi execută-le cât mai repede posibil. Elimină birocraţia în timpul crizei.  Fii prezent, fii omenos, fii aproape de oamenii din echipă.” Acestea sunt principiile după care Tiberiu Dima se ghidează în orice tip de criză şi care l-au ajutat să treacă atât prin criza economică internaţională din 2009 care l-a prins în România, cât şi prin cea din Ucraina din perioada 2014-2015.
    Tiberiu Dima şi-a început cariera în cadrul distribuitorului de bunuri de larg consum Interbrands la începutul anilor ’90, însă cariera l-a purtat pe managerul român în mai multe sectoare, precum ţigări – a lucrat pentru producătorul JTI – sau produse de îngrijire, activând în cadrul Sarantis Group, care are în portofoliu branduri precum Elmiplant, STR8, C-Thru sau Bioten. Însă, în 2009, s-a alăturat echipei din România a BASF, un gigant cu vânzări de 59 miliarde de euro în 2019 la nivel internaţional şi peste 110.000 de angajaţi. Portofoliul BASF este organizat în şase divizii: produse chimice, materiale, soluţii industriale, tehnologii de suprafaţă, nutriţie şi îngrijire şi soluţii pentru agricultură. În România, Tiberiu Dima a ocupat funcţiile de sales & commercial manager al diviziei Crop Protection (agricultură) şi mai apoi  cea de country manager Crop Protection până la finalul anului 2013, atunci când a plecat să conducă divizia de soluţii pentru agricultură din Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia.
    La jumătatea anului trecut, managerul a acceptat o nouă provocare, aceea de a devenit managing director al BASF în această regiune, ocupându-se de tot portofoliul de produse.
    Tiberiu Dima spune că BASF este un business foarte complex, compania este prezentă în lanţul valoric în aproape orice domeniu, de aceea managementul la nivel de ţară al afacerii implică un model colaborativ, cu divizii şi funcţiuni dincolo de graniţele geografice. Astfel, rolul lui implică multă coordonare, prioritizare şi armonizare a diferitelor divizii ale grupului BASF, având responsabilitatea finală de a dezvolta şi implementa strategia de afaceri pentru Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia.
    „Partea de reprezentare a companiei este una foarte importantă într-o ţară care nu este membră a Uniunii Europene şi care are o situaţie geopolitică nu tocmai facilă. Reprezint interesele companiei în Ucraina şi celelalte ţări din aria mea de responsabilitate, atât în relaţiile cu clienţii, cât şi în relaţie cu autorităţile şi asociaţiile profesionale. Sunt membru în consiliul director şi vicepreşedinte al European Business Association, care este cea mai mare asociaţie profesională internaţională din Ucraina, reprezentând interesele a peste 1.000 de companii membre ce au împreună peste 2 milioane de angajaţi în Ucraina.” În această calitate, el participă la întâlniri cu administraţia guvernamentală sau prezidenţială, ambasade, camere de comerţ şi alte instituţii implicate în dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil în Ucraina.
    Pe de altă parte, Tiberiu Dima explică faptul că rolul de director general în industria unde activează vine cu responsabilităţi foarte mari pe partea de conformitate, de asigurare a standardelor de protecţie a sănătăţii şi a mediului.
    „Aş spune că la noi grija aceasta începe în zona de cercetare şi dezvoltare, este prezentă pe tot parcursul dintre producţie şi utilizator final, dar de când deţin acest rol simt responsabilitatea în fiecare moment. Şi cred că aşa trebuie să fie. Personal, cred că înainte de orice vin oamenii. Când conduci o firmă nu mai faci doar ce vrei tu; poate fi chiar un pic frustrant până te ajustezi. Înţelegi mai bine decât oricând, că rolul tău esenţial este de a asigura cel mai bun cadru pentru a atrage oamenii cei mai potriviţi cu organizaţia ta, pentru a-i ajuta să crească, să îşi descopere superputerile.” În Ucraina, BASF are peste 160 de angajaţi permanenţi, care deservesc peste 300 de clienţi direcţi şi peste 800 clienţi indirecţi, furnizând produse, soluţii şi expertiză tehnică şi comercială pentru majoritatea ramurilor industriale şi pentru agricultură.
    „Divizia Agricultural Solutions are poderea cea mai mare pentru BASF în Ucraina, având în vedere mărimea pieţei de inputuri pentru agricultură. În ultimii ani au crescut de asemenea semnificativ afacerile cu produse ce deservesc industriile uşoare (nutriţie animală, produse farmaceutice, componente auto, încălţăminte şi textile, vopseluri decorative, sisteme pentru eficienţă energetică etc.)”, a menţionat Tiberiu Dima. Pentru managerul român, ziua la birou începe la 7:45, iar ziua de lucru este împărţită între discuţii cu membrii echipei, analize sau diverse scenarii de business, întâlniri interne sau externe pe diverse teme, discuţii informale cu colegii, convorbiri telefonice sau semnarea de documente.
    „Petrec, în medie, cel puţin
    30 minute pe zi pentru a învăţa ceva nou sau pentru a mă pune la curent cu informaţiile relevante. Călătoresc cam 25% din timp, în special pentru a vizita clienţi, dar şi pentru întâlniri cu managementul în Moscova sau la sediul central în Ludwigshafen, Germania.” El spune că a învăţat de-a lungul timpului că nu există o soluţie universală pentru succesul în afaceri – companiile trebuie să fie flexibile în a înţelege nevoile clienţilor şi a adapta, pe cât posibil, oferta de produse sau soluţii, precum şi caracteristicile specifice ale acestora. 
    „Este esenţial să înţelegi exact ce are nevoie clientul şi cum poate rezolva problema produsul sau serviciu tău – pentru asta este necesar un dialog real, deschis şi permanent cu clienţii.” De asemenea, managerul român spune că îşi ghidează deciziile după mai multe lecţii învăţate de-a lungul timpului.
    „Think big – determinarea de a aduce o schimbare fundamentală pozitivă în dinamica unei pieţe este răsplătită pe măsură. Pentru a reuşi cu succes acest gen de schimbare este nevoie de viziune, curaj şi leadership”.
    Cât despre o posibilă întoarcere în România, Tiberiu Dima spune că experienţa internaţională îi aduce în continuare o mare satisfacţie personală şi profesională, în ciuda provocărilor legate de limba, cultură şi ieşirea din mediul confortabil din ţară.
    „Intenţionez să continuu să lucrez în străinătate pentru următorii câţiva ani.” 

  • Condiţiile pentru un împrumut de 8 miliarde dolari de la FMI: Ucraina elimină legea din anii `90 care le interzicea cetăţenilor să vândă terenuri agricole

    Parlamentul din Ucraina a aprobat o lege prin care le dă cetăţenilor dreptul de a-şi vinde terenurile agricole, respectând astfel una dintre cele două condiţii impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în vederea acordării unui împrumut de 8 miliarde dolari, necesar pentru stabilizarea economică a ţării în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Legislaţia votată luni le dă voie cetăţenilor să vândă până la 100 de hectare din terenurile pe care le-au primit de la stat în urmă cu 30 de ani, începând din vara viitoare.

    În anii `90, ţăranii au primit teren agricol de la stat, însă legea le-a interzis acestora să vândă.

    Cu ajutorul noii legi, ţăranii îşi pot vinde micile parcele către fermieri mai mari, care pot ajunge să cultive mai eficient, pe terenuri agricole de dimensiuni mai mari.

    În acelaşi timp, libertatea de a-şi vinde pâmântul le dă fermierilor dreptul de a-l folosi drept colateral pentru credite.

    Tot ieri, parlamentarii din Ucraina au aprobat o lege pentru sistemul bancar – cealaltă condiţie a FMI – care ar putea deschide uşa pentru ajutor extern, inclusiv de la UE, Banca Mondială şi BERD.

  • Primul caz de coronavirus în Ucraina, la un bărbat revenit din Italia prin România

    Ucraina a confirmat primul caz de coronavirus. Ministrul ucrainean al Sănătăţii, Ihor Kuzin, a anunţat că este vorba despre un bărbat care a fost spitalizat în Cernăuţi, după ce a venit din Italia şi a trecut prin România.

    Este vorba despre primu caz confirmat în Ucraina.

    Potrivit ministrului ucrainean al Sănătăţii, Ihor Kuzin, este vorba despre un bărbat care a fost spitalizat sâmbătă în Cernăuţi, după ce a venit din Italia şi a trecut prin România.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că epidemia de coronavirus pare că se răspândeşte mai rapid în afara Chinei decât în interiorul ei.

     

  • VIDEO. Contrabanda cu ţigări în 2020: Un român a fost prins când aducea ţigări cu drona din Ucraina. Captura se ridică la peste 150.000 lei

    Un român care făcea contrabandă cu ţigări la graniţa cu Ucraina cu ajutorul unor drone a fost prins, duminică, de Poliţia de Frontieră.

    Astfel, poliţiştii de frontieră din Sighetu Marmaţiei au descoperit şi confiscat peste 13.000 de pachete cu ţigări care au fost transportate cu ajutorul a două drone.

    „Duminică, 09 februarie a.c., în jurul orei 02.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Halmeu – I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, aflaţi în misiune de supraveghere a frontierei de stat, au observat pe direcţia localităţii Dabolţ, judeţul Satu Mare, două aparate de zbor de mici dimensiuni, posibil drone, care au traversat frontiera din Ucraina în România”, transmite Poliţia de frontieră.

    În urma verificărilor autorităţile au descoperit că cel care intermedia contrabanda este un cetăţean român, în vârstă de 44 de ani, cu domiciliul în judeţul Satu Mare. Captura totală a autorităţilor se ridică la 155.300 lei.

    „Pe timpul cercetărilor, bărbatul a declarat că mai deţine o cantitate de ţigări la domiciliu, fapt pentru care, cu acordul acestuia, poliţiştii de frontieră au intrat în curtea imobilului şi au descoperit o autoutilitară marca Citroen încărcată cu colete cu ţigări”, susţin poliţiştii.

     

  • Eşecul influenţei culturale în faţa armelor

    În noaptea de 2 octom­brie 2019, Comedy Central a difuzat un episod al serialului de animaţie „South Park” numit „Band in China”, o satiră devastatoare a modului în care Beijingul a folosit accesul pe piaţa chineză pentru a modela felul în care operează industria de divertisment din SUA. Intriga: unul dintre personajele principale merge în China pentru a încerca să vândă marijuana, este arestat şi apoi salvat de Mickey Mouse şi de corporaţia Disney, a cărei slugărnicie faţă de China este accentuată. Disney este de acord să-l ucidă pe Winnie the Pooh, pentru că acesta ar semăna cu liderul chinez, în schimbul deschiderii pieţei chineze. Între timp, în SUA, unele dintre celelalte personaje principale încearcă să facă un film în timp ce sunt supravegheate şi cenzurate de armata chineză.
    „Band in China” dovedeşte că puterea moale (soft power) a industriei de la Hollywood nu a fost pe măsura puterii economice a Beijingului. Într-adevăr, industria americană a divertismentului nu a reuşit să aibă nicio influenţă culturală asupra Chinei, în timp ce China şi-a folosit puterea dură pentru a neutraliza influenţa culturii americane.
    După lansarea episodului, ideea că puterea moale – adică influenţa culturală – poate fi folosită pentru a schimba în mod decisiv comportamentul naţiunilor străine este sau ar trebui să fie moartă şi îngropată. Puterea moale, atunci când există, curge direct din puterea dură. În cazul Chinei, credinţa că expunerea la produsele culturale din SUA ar contribui la înmuierea şi democratizarea ţării a fost dovedită a fi complet falsă. De fapt, aşa cum a arătat „Band of China”, comuniştii chinezi sunt cei care au influenţat America.
    La mijlocul anilor ’90, a început să prindă rădăcini ideea că oarecum o putere moale, de la sine, ar putea modela lumea postbelică. A încolţit, în mod firesc, în universităţile americane, unde o elită academică era prea bucuroasă imaginându-şi că influenţa sa asupra peisajului intelectual şi cultural ar corecta realitatea urâtă şi vulgară a puterii militare şi economice care, până acum, a modelat istoria umanităţii.
    Unii lideri europeni au insistat asupra faptului că Bruxelles-ul va deveni capitala unei noi superputeri soft power, Uniunea Europeană. Ei credeau cu sinceritate că stilul de viaţă, cultura şi activismul de mediu ale continentului lor vor eclipsa în cele din urmă puterea dură a Americii. Faptul că distrugătoarele războaie balcanice din anii ’90 nu puteau fi soluţionate decât cu ajutorul forţelor armate ale SUA nu a contat prea mult pentru a schimba atitudinea.
    Victoria lui Boris Johnson, liderul pro-Brexit, în alegerile din Marea Britanie, care au fost mai mult un vot pentru ieşirea regatului din UE, este încă un semn că puterea soft europeană nu mai este nici de departe atât de atrăgătoare pe cât părea odată. Peste Canalul Mânecii, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a încercat cu disperare şi fără succes să-şi convingă colegii şefi de stat şi guvern din UE să transforme Europa într-o superputere militară hard. Se pare că liderul statului francez a renunţat la încercarea de a crea un nou imperiu soft. Acum, Franţa a trimis o navă de război în Golful Persic, o poartă de intrare spre Orientul Mijlociu, unde lichidarea unui general iranian printr-un atac cu dronă american a inflamat spiritele.  
    Între timp, în Asia, se părea că Beijingul impunea încet, dar sigur, genul de putere moale care curge direct din puterea dură. De exemplu, Dalai Lama din Tibet a fost de ani buni o durere de cap pentru China. Popularitatea acestuia la Hollywood şi în alte părţi ale lumii amintea constant oamenilor statutul Tibetului de naţiune cucerită, ocupată. Ţinuta sa atrăgătoare şi hainele sale deosebite l-au făcut să poată fi recunoscut instantaneu de milioane de oameni din întreaga lume. În multe feluri, el a întruchipat puterea moale.
    Dar, dacă puterea moale ar fi fost un instrument la fel de eficient de politică externă, precum susţineau avocaţii săi, fără îndoială, Tibetul ar fi dobândit până acum o anumită măsură de autonomie. În schimb, China şi-a consolidat controlul şi Dalai Lama însuşi a devenit, în cel mai bun caz, o celebritate minoră şi lipsită de culoare. Statutul său a fost perfect simbolizat de imaginea cu el părăsind Casa Albă, după o întâlnire cu Obama, printr-o alee unde era depozitat gunoiul. Puterea dură a Chinei i-a învins decisiv puterea moale.
    În altă parte, Greta Thunberg şi echipa sa nu au reuşit să influenţeze recenta conferinţă COP 25 de la Madrid privind schimbările climatice. Acest lucru arată cum pot fi ignorate chiar şi cele mai bine planificate încercări de a utiliza puterea moale pentru a crea un sentiment de panică în masă în jurul unei probleme. După atâtea decenii de panici legate de mediu, dintre care puţine s-au dovedit a fi justificate, oamenii au învăţat să ignore astfel de campanii şi să continue să mănânce carne, să conducă maşini şi să se adapteze la proclamaţiile mărunte şi enervante ale puternicei aristocraţii politice verzi. Interzicerea paielor din plastic nu este într-adevăr o modalitate de a arăta capacitatea cuiva de a modela cursul istoriei umane.
    În schimb, puterea dură revene. Nici China, nici SUA nu cred că influenţa culturală poate înlocui puterea economică sau militară. Puterea moale sub diferite forme nu va dispărea niciodată cu adevărat, dar s-a dovedit că nu este o forţă decisivă în politica mondială. În aceste condiţii, „Band in China“ pare o revelaţie puternică.
    La începutul acestui an, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care îşi pregăteşte terenul pentru ceea ce pare că va fi o dictatură pe viaţă, le-a spus ruşilor că ţara lor conduce lumea în ceea ce priveşte armele, fiind lider la rachete supersonice. Rusia se poate mândri, în special, cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare ce nu poate fi detectată de tehnologia americană. „Eforturile noastre pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare au fost efectuate la momentul potrivit şi aş vrea să subliniez că pentru prima dată în istoria rachetelor militare, inclusiv perioada sovietică, nu încercăm să ajungem din urmă pe nimeni. Este tocmai invers, celelalte puteri mari ale lumii încearcă să creeze armele pe care Rusia deja le are”, a afirmat Putin.
    Cam în aceeaşi perioadă cu discursul lui Putin, China a lansat la apă cea mai mare şi mai avansată tehnologic navă militară de suprafaţă a sa, un distrugător din clasa Nanchang dotată cu rachete. Nava, care are un deplasament de 10.000 de tone şi a fost dezvoltată în întregime de China, va fi folosită probabil în convoaie de luptă alături de portavioane. Este singurul astfel de distrugător din lume, iar Beijingul a dat comandă pentru mai multe nave de acest tip. China este capabilă să construiască şi portavioane, primul dezvoltat cu tehnologie chineză fiind Shandong. China are în total două portavioane, primul fiind un portavion vechi ucrainean modificat.