Tag: perioada

  • Gabriela Firea: RADET are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la MAI

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, miercuri, că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din perioada 2007-2011.

    “RADET are de încasat de la terţe instituţii peste 260 de milioane de euro, dintre care aproximativ 160 de milioane din perioada 2007-2011 de la MAI sumă care ar trebui să poată să fie recuperată în perioada următoare tocmai pentru a nu intreveni prescripţia”, a declarat Gabriela Firea la finalul întâlnirii pe care a avut-o, miercuri, cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu şi directorul general al ELCEN, Marcel Nicolaescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la o carieră într-o multinaţională pentru a deschide un magazin cu mirodenii

    Ideea i-a venit în 2011, la o discuţie cu un prieten, după ce abia terminase colaborarea cu o multinaţională pentru care lucrase timp de zece ani. Simţea nevoia unei schimbări, de ceva nou, iar pasiunea pentru gătit i-a îndreptat paşii către această nişă: „M-am gândit la un magazin de mirodenii, în care pasionaţii de bucătărie să găsească orice condiment necesar pentru reţetele preferate“. Dincolo de instinctul său antreprenorial şi nişa pe care o ţintea, s-a uitat la piaţă; a observat că piaţa de condimente era slab dezvoltată la acea perioadă. „Pentru că îmi place foarte mult să gătesc şi au fost multe momente în care nu puteam urma o reţetă din cauza că nu găseam ingredientele necesare, am vrut să aduc soluţii şi pentru alţi pasionaţi de gătit prin acest magazin“, adaugă Florea.

    Ideea a avut timp să încolţească o bună perioadă, aproximativ doi ani, în care antreprenorul şi-a exersat pasiunea pe alte căi: a profesat ca bucătar în câteva restaurante. În 2013 şi-a pus în aplicare planurile, deschizând împreună cu o prietenă magazinul de mirodenii, în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu, cu circa 30.000 de euro, bani din surse proprii. „Ne-am dorit ca magazinul să fie într-un loc plăcut, într-o zonă centrală şi bună a oraşului, frumos amenajat, în care toate condimentele să fie vândute vrac, astfel încât fiecare client să-şi aleagă cantitatea dorită“, spune antreprenorul.

    În timp, după circa doi ani de la inaugurare, şi-a dat seama că spaţiul ales nu a fost cea mai potrivită variantă, iar din aprilie 2016 Bazarul cu Mirodenii s-a relocat într-un spaţiu mai mare, la parterul unei case de pe Calea Dorobanţi.

    În acest „bazar“ sunt expuse peste 200 de mirodenii, dar şi produse conexe precum nuci şi seminţe, cafea 100% arabica, ceaiuri, uleiuri de măsline, oţeturi balsamice, măsline sau recipiente pentru condimente; elementele vedetă ale magazinului, mirodeniile şi amestecurile de mirodenii, provin din toate colţurile lumii, de la furnizori din India, Marea Britanie şi Spania. Petru că mirodeniile se cumpără în cantităţi mici, la fel sunt şi preţurile, spune Mihai Florea.

    Tot el adaugă că „în magazin preţurile sunt afişate, în general, la 10 grame şi e greu să fac un preţ mediu pentru 200 de mirodenii, însă ele pornesc de la 40 de bani la 10 grame şi ajung la 58 de lei cutiuţa de două grame, în cazul şofranului“. La fel, numărul clienţilor variază foarte mult, fiind „zile în care în magazin intră cinci oameni, iar a doua zi trec pragul de patru ori mai mulţi“; estimând valori medii, apreciază că aproximativ 10-12 clienţi cumpără de circa 30 de lei pe zi.

    Tot consumatorul este, pentru antreprenor, şi cea mai mare problemă: „Din păcate, consumatorul român nu este încă unul foarte educat şi nu apreciază produsele de calitate“, spune Mihai Florea, iar acest lucru îi îngreunează supravieţuirea într-o astfel de piaţă. „Pentru noi este destul de greu acum, mai ales că în toate pieţele au apărut mici gherete unde se vând mirodenii de slabă calitate, bâzâite de molii şi alte insecte“, spune antreprenorul.

    Cea mai bună perioadă din an coincide cu sărbătorile de iarnă, graţie apetitului mai larg de consum, iar atunci Bazarul cu Mirodenii are şi comenzi speciale: „În perioada sărbătorilor de iarnă pregătim câteva modele de coşuri cadou sau îndrumăm clienţii către magazin, unde concepem cadouri personalizate“. Vara este, însă, o perioadă mai dificilă, deoarece vacanţa aduce o scădere a numărului de clienţi. Cu toate acestea, antreprenorul se arată optimist şi are în plan o extindere a conceptului: şi-a propus să creeze o zonă în care clienţii să se poată bucura de beneficiile unei cafenele-ceainării şi a unui mic bistro. 

    Bazarul cu Mirodenii are ca principali concurenţi pe piaţa bucureşteană alte două magazine specializate pe această nişă, ambele controlate de antreprenori români: Magazinul cu Mirodenii şi Magazinul de Condimente. Cea mai mare valoare de piaţă o deţin însă companii mari, printre care se numără Fuchs Condimente, Dr. Oetker, Ion Moş, Kotanyi Condimente, Podravka sau Unilever Central Europe.

    Una dintre marile tranzacţii înregistrate la nivel local pe această piaţă a avut loc anul trecut în martie, când Fuchs, cel mai mare producător de condimente din Europa, a preluat divizia de condimente de la producătorul român Alex & Comp. La o valoare estimată la aproximativ 50 de milioane de euro anual, se poate spune că românii au un apetit din ce în ce mai crescut pentru acest domeniu, atât la nivel de consumator, cât şi din poziţia de antreprenor pe nişa condimentelor.
     

  • A renunţat la o carieră într-o multinaţională pentru a deschide un magazin cu mirodenii

    Ideea i-a venit în 2011, la o discuţie cu un prieten, după ce abia terminase colaborarea cu o multinaţională pentru care lucrase timp de zece ani. Simţea nevoia unei schimbări, de ceva nou, iar pasiunea pentru gătit i-a îndreptat paşii către această nişă: „M-am gândit la un magazin de mirodenii, în care pasionaţii de bucătărie să găsească orice condiment necesar pentru reţetele preferate“. Dincolo de instinctul său antreprenorial şi nişa pe care o ţintea, s-a uitat la piaţă; a observat că piaţa de condimente era slab dezvoltată la acea perioadă. „Pentru că îmi place foarte mult să gătesc şi au fost multe momente în care nu puteam urma o reţetă din cauza că nu găseam ingredientele necesare, am vrut să aduc soluţii şi pentru alţi pasionaţi de gătit prin acest magazin“, adaugă Florea.

    Ideea a avut timp să încolţească o bună perioadă, aproximativ doi ani, în care antreprenorul şi-a exersat pasiunea pe alte căi: a profesat ca bucătar în câteva restaurante. În 2013 şi-a pus în aplicare planurile, deschizând împreună cu o prietenă magazinul de mirodenii, în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu, cu circa 30.000 de euro, bani din surse proprii. „Ne-am dorit ca magazinul să fie într-un loc plăcut, într-o zonă centrală şi bună a oraşului, frumos amenajat, în care toate condimentele să fie vândute vrac, astfel încât fiecare client să-şi aleagă cantitatea dorită“, spune antreprenorul.

    În timp, după circa doi ani de la inaugurare, şi-a dat seama că spaţiul ales nu a fost cea mai potrivită variantă, iar din aprilie 2016 Bazarul cu Mirodenii s-a relocat într-un spaţiu mai mare, la parterul unei case de pe Calea Dorobanţi.

    În acest „bazar“ sunt expuse peste 200 de mirodenii, dar şi produse conexe precum nuci şi seminţe, cafea 100% arabica, ceaiuri, uleiuri de măsline, oţeturi balsamice, măsline sau recipiente pentru condimente; elementele vedetă ale magazinului, mirodeniile şi amestecurile de mirodenii, provin din toate colţurile lumii, de la furnizori din India, Marea Britanie şi Spania. Petru că mirodeniile se cumpără în cantităţi mici, la fel sunt şi preţurile, spune Mihai Florea.

    Tot el adaugă că „în magazin preţurile sunt afişate, în general, la 10 grame şi e greu să fac un preţ mediu pentru 200 de mirodenii, însă ele pornesc de la 40 de bani la 10 grame şi ajung la 58 de lei cutiuţa de două grame, în cazul şofranului“. La fel, numărul clienţilor variază foarte mult, fiind „zile în care în magazin intră cinci oameni, iar a doua zi trec pragul de patru ori mai mulţi“; estimând valori medii, apreciază că aproximativ 10-12 clienţi cumpără de circa 30 de lei pe zi.

    Tot consumatorul este, pentru antreprenor, şi cea mai mare problemă: „Din păcate, consumatorul român nu este încă unul foarte educat şi nu apreciază produsele de calitate“, spune Mihai Florea, iar acest lucru îi îngreunează supravieţuirea într-o astfel de piaţă. „Pentru noi este destul de greu acum, mai ales că în toate pieţele au apărut mici gherete unde se vând mirodenii de slabă calitate, bâzâite de molii şi alte insecte“, spune antreprenorul.

    Cea mai bună perioadă din an coincide cu sărbătorile de iarnă, graţie apetitului mai larg de consum, iar atunci Bazarul cu Mirodenii are şi comenzi speciale: „În perioada sărbătorilor de iarnă pregătim câteva modele de coşuri cadou sau îndrumăm clienţii către magazin, unde concepem cadouri personalizate“. Vara este, însă, o perioadă mai dificilă, deoarece vacanţa aduce o scădere a numărului de clienţi. Cu toate acestea, antreprenorul se arată optimist şi are în plan o extindere a conceptului: şi-a propus să creeze o zonă în care clienţii să se poată bucura de beneficiile unei cafenele-ceainării şi a unui mic bistro. 

    Bazarul cu Mirodenii are ca principali concurenţi pe piaţa bucureşteană alte două magazine specializate pe această nişă, ambele controlate de antreprenori români: Magazinul cu Mirodenii şi Magazinul de Condimente. Cea mai mare valoare de piaţă o deţin însă companii mari, printre care se numără Fuchs Condimente, Dr. Oetker, Ion Moş, Kotanyi Condimente, Podravka sau Unilever Central Europe.

    Una dintre marile tranzacţii înregistrate la nivel local pe această piaţă a avut loc anul trecut în martie, când Fuchs, cel mai mare producător de condimente din Europa, a preluat divizia de condimente de la producătorul român Alex & Comp. La o valoare estimată la aproximativ 50 de milioane de euro anual, se poate spune că românii au un apetit din ce în ce mai crescut pentru acest domeniu, atât la nivel de consumator, cât şi din poziţia de antreprenor pe nişa condimentelor.
     

  • Motivul surprinzător pentru care adolescentele din Australia se apucă de fumat. Este alarmant!

    Un nou fenomen ia amploare în rândul adolescentelor. Este vorba despre tinerele australience care aleg să fumeze dintr-un motiv total surprinzător.

    Aceste date surprinzătoare au apărut în urma unui studiu desfăşurat pe o perioadă de 10 ani, care urmărea obişnuinţele legate de fumat ale australienilor.

    Această situaţie apare ca o ameninţare la adresa tuturor demersurilor făcute de organanismele din domeniul sănătăţii.

    Vezi aici motivul surprinzător pentru care adolescentele din Australia se apucă de fumat. Este alarmant!

  • Care a fost primul oraş din lume şi care este cea mai populată metropolă în prezent – GALERIE FOTO

    Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui.  De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!

    După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.

    Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere. 

    1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n

    2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n

    Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.

    3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)

    Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.

    4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni

    Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.

     

  • Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, se întâlneşte luni cu premierul şi cu preşedintele Iohannis

    Gauck are programate consultări cu preşedintele Klaus Iohannis luni la Palatul Cotroceni pe tema relaţiilor bilaterale.

    “În cadrul discuţiilor vor fi identificate modalităţile cele mai eficiente de dezvoltare şi intensificare a relaţiilor bilaterale, consolidate de dinamica dialogului politic, schimburile economice solide, dar şi de rolul important al minorităţii germane din România, alături de comunitatea de români din Germania, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii germane”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţionare de caniculă şi vijelii vineri şi sâmbătă, temperaturile maxime ajung la 38 de grade

    Meteorologii au emis o atenţionare de caniculă şi instabilitate atmosferică pentru vineri şi sâmbătă, valabilă pentru toată ţara, perioadă în care se vor înregistra temperaturi maxime în jurul a 35 de grade şi izolat chiar 37…38 de grade în Lunca Dunării, dar şi furtuni în Crişana şi Transilvania.

    Potrivit atenţionării meteo, vineri, vremea va fi călduroasă în toate regiunile, local caniculară în vestul, centrul şi sudul ţării, iar sâmbătă, canicula va persista în Muntenia şi în vestul şi sudul Olteniei.

    Se vor înregistra temperaturi maxime în jurul a 35 de grade, izolat chiar 37…38 de grade în Lunca Dunării. Disconfortul termic va fi accentuat în cea mai mare parte a ţării, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge frecvent şi local va depăşi pragul critic de 80 de unităţi în zonele de câmpie şi podiş.

    Începând din după-amiaza de vineri, instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în Crişana, Maramureş, Transilvania, Banat şi nordul Moldovei şi pe arii restrânse în restul teritoriului.

    Vor fi averse, frecvente descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, trecător cu aspect de vijelie. Izolat ploile vor avea caracter torenţial, va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp

  • Şi-a început afacerea în anii studenţiei şi a ajuns în NY Times sau Wall Street Journal. Care este povestea Photoliu, un business care reinventează fotoliul din odaie?

    Irina Pogonaru s-a gândit în perioada în care era studentă la University College London, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din Marea Britanie, că nu ar arăta deloc rău o ţesătură cu infleunţe pop pe un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea. Avea dreptate. De atunci au urmat cursuri de design, participări la târguri, călătorii în jurul lumii, iar ceea ce a pornit dintr-o joacă în camera de studentă s-a transformat într-un business bine echilibrat. Aveţi poftă de poveşti? Luaţi atunci loc pe un Photoliu.

    „Photoliu a început în vara anului 2009, pe vremea când eram încă studentă la University College London. Am simţit nevoia să adaug camerei mele puţină personalitate şi am găsit să fac acest lucru printr-un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea retapiţat cu o ţesătură cu influenţe pop. De atunci, linia estetică spre care am migrat a fost influenţată de cursurile de la KLC Design School şi de participarea la târguri precum Salone Del Mobile, 100% Design, Maison & Objet şi altele“, spune Irina Pogonaru, manager al Photoliu, un business de design şi producţie de mobilier personalizat.

    Photoliu este practic un transformator de obiecte clasice. Cine a zis că doar pisicile au nouă vieţi? Fotoliile pot avea mii.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Filadelfia Group a achiziţionat 80% din acţiunile Ruefa Escape Travel, după o investiţie de 200.000 de euro

    Filadelfia Group, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul serviciilor turistice şi de transport de pe piaţa românească, îşi consolidează poziţia prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Ruefa Escape Travel. Filadelfia Group a devenit acţionar majoritar al Ruefa Escape Travel, cu o participaţie de 80% din acţiuni.

    Ruefa Reisen Austria este unul dintre cei mai importanţi tour-operatori din Austria şi are parteneriate cu unele dintre cele mai mari companii care activează în domeniul turismului din Europa.

    Filadelfia Group a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste 138 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro). Rezultatele financiare din primele patru luni ale acestui an sunt dovada faptului că partenerii noştri au încredere în profesionalismul echipei Filadelfia Group şi în calitatea serviciilor oferite. afirmă Ioan Sighiartău.

    Tabita Tour, cea mai veche companie a grupului, a avut o dezvoltare continuă în ultimii ani. În primele patru luni ale acestui an, cifra de afaceri a fost cu 9.3% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, ajungând până la 21 milioane de lei. Compania a avut creşteri în toate domeniile ei de activitate, exemplu fiind cel al curselor ocazionale, înregistrând pe anul 2015 o cifră de afaceri de peste 62 de milioane de lei. Tabita Tour a investit în acest an peste 700.000 de Euro în parcul auto.

    Filadelfia Turism a fost înfiinţată în 2006 şi este una dintre cele mai importante agenţii de turism din România, cu peste 30 de puncte de lucru în ţară şi în străinătate. Filadelfia Turism a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 15.450.800 lei (aproximativ 3.5 milioane euro). În primele patru luni din 2016, cifra de afaceri s-a apropiat de 7.5 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Eurobank va începe transformarea digitală a subsidiarelor sale din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina

    Eurobank Ergasias S.A. îşi va modifica infrastructura IT şi va începe o transformare digitală prin folosirea unei noi platforme de tip infrastructure-as-a-service (IaaS) oferită de Accenture. Contractul, încheiat pe o perioadă de zece ani, vizează subsidiarele băncii din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

    Accenture va furniza astfel servicii de transformare tehnologică pentru o „infrastructură inteligentă” bazată pe o platformă IaaS avansată, care va susţine operaţiunile principale ale băncii, inclusiv activitatea de economisire şi creditare, online banking, procesarea tranzacţiilor şi serviciile pentru carduri de debit şi de credit.

    Iniţiativa este menită să vină în întâmpinarea programului de transformare digitală a grupului şi să susţină creşterea Eurobank în Europa de Sud şi de Est prin creşterea calităţii serviciilor şi reducerea costurilor aferente infrastructurii IT. Încheierea acestui contract continuă relaţia de colaborare de lungă durată dintre Eurobank şi Accenture în domeniul serviciilor de infrastructură IT.

    „Această modernizare şi transformare a infrastructurii IT a Grupului Eurobank face parte din strategia noastră de a ne îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea operaţională în vederea susţinerii tuturor pieţelor europene pe care le deservim. În cadrul acestui proiect inovativ, ne-am unit forţele cu un lider mondial – Accenture”, a spus Stavros Ioannou, Deputy CEO, Group COO & International Activities în cadrul Eurobank Ergasias S.A.

    “Prin implementarea acestui proiect, Eurobank face un pas important în adaptarea la noua eră digitală. IaaS poate ajuta băncile să îşi reducă costurile aferente spaţiului ocupat de hardware, să mărească gradul de automatizare şi să susţină inovaţiile digitale, în prezent sau în viitor”, a declarat Răzvan Pătrunoiu, Country Managing Director al Accenture România.