Tag: inregistrare

  • A crescut costul orar al forţei de muncă

    Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 6,54%, în trimestrul IV din 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi de 11,42% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Costul orar al for’ei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (19,82%) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice2), tranzacţii imobiliare (11,60%) şi construcţii (10,54%), potrivit INS.

    Pe de altă parte, Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în industria extractivă (-7,76%), învăţământ (-4,30%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,96%).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în sănătate şi asistenţă socială (26,50%), învăţământ (19,32%) şi alte activităţi de servicii (16,10%)

  • Revoluţia smartphone-urilor: cele peste 10 milioane de telefoane schimbă o întreagă economie

    Vânzările de smartphone-uri de pe piaţa locală vor depăşi în acest an, pentru prima oară, pragul de 4 milioane de unităţi, de peste cinci ori mai mult decât livrările estimate de computere, după ce anul trecut piaţa a înregistrat o creştere de aproape 30%. Soldul total este de 10 milioane de bucăţi, scrie Ziarul Financiar.

    „În 2015 creşterea acestui segment a fost peste estimările iniţiale de 20%. Astfel, piaţa de smartphone-uri a înre­gistrat un avans de aproximativ 27%, până la 3,5 milioane de unităţi. Din punct de vedere valoric, smart­phone-urile au reprezentat anul trecut 90% dintr-o piaţă care a ajuns anul trecut la 650 mil. de euro“, a declarat Cristian Cojocaru, şeful diviziei de telecom din cadrul Samsung Ro­mânia, liderul pieţei locale de telefoane inteligente.
     

    Citiţi aici cum a ajuns smartphone-ul un asistent de care omul nu se desparte şi în ce fel a schimbat societatea

  • Efectele noului Cod fiscal. Scădere de 50% la înregistrarea de PFA-uri în ianuarie

    Numărul PFA-urilor înregistrate în ianuarie a scăzut cu 50% comparativ cu ianuarie 2015, dar nu este vorba despre o restrângere a activităţii în economie, ci despre o „migraţie“ spre alte sisteme de impunere, cel mai probabil microîn­tre­prinderi, mutare determinată de noua impozitare introdusă odată cu noul cod fiscal.
    În ianuarie au fost înregistrate 1.294 de PFA-uri, faţă 2.571 în ianuarie 2015 – o scădere de 50%, în condiţiile în care dinamica lunară în anii trecuţi a fost, din 2011 încoace, pozitivă (de la plus 2% la plus 22%).

    Că nu este vorba despre o scădere în activitatea economică o arată faptul că numărul total de companii intrate pe piaţă în ianuarie (numărul total de înmatriculări) nu a scăzut decât marginal. Dacă în ianuarie 2015 au fost înregistrate în România 8.501 companii, în ianuarie 2016 numărul înregistrărilor a fost de 8.288 – o scădere de doar 2,5%.

    În acelaşi timp, numărul de SRL-uri a crescut în ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 cu 30% – până la 6.314 SRL-uri, ceea ce arată clar o mutare dinspre zona PFA-urilor spre cea a întreprinderilor mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • Grupul Air France KLM a înregistrat anul trecut venituri totale de 26,1 miliarde de euro şi profit de 816 milioane de euro

    Grupul Air France KLM a înregistrat, în 2015, venituri totale de 26,1 miliarde de euro, cu 4,6% mai mult faţă de anul precedent. Datoria netă a grupului a scăzut de la 5,4 miliarde de euro în 2014, la 4,3 miliarde de euro în 2015, ca efect al implementării strategiei Transform 2015. Aceasta a a cuprins investiţii reduse, îmbunătăţirea productivităţii sau implementarea unor noi condiţii de muncă. Strategia a generat un cash flow pozitiv, în comparaţie cu anul 2014, conducând inclusiv la reducerea datoriei nete înregistrată de către grup, dar şi la o îmbunătăţire semnificativă a tuturor indicatorilor financiari, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Ca rezultat al strategiei Transform 2015, profitul operaţional al Air France KLM, excluzând profitul din investiţii, a fost de 816 milioane de euro, în comparaţie cu -129 de milioane în anul 2014, în ciuda impactului negativ asupra veniturilor din ultimul trimestru, cauzat de atentatele de la Paris.

    Sectorul de mentainance s-a dezvoltat şi el pe parcursul anului 2015, înregistrând venituri cu 26.1% mai mari faţă de anul precedent. O influenţă importantă asupra creşterii veniturilor Air France KLM a avut-o şi scăderea preţului petrolului, ce a generat o scădere a costurilor combustibilului cu 6.7%.

    Deoarece contextul global este marcat, în 2016, de incertitudini în ceea ce priveşte preţurile la combustibil, dar şi în ceea ce priveşte situaţia economică şi geopolitică, strategia Air France KLM pentru acest an cuprinde reducerea costului unitar cu aproximativ 1%, continuarea reducerii  datoriilor nete şi un plan de investiţii între 1.6 şi 2 miliarde de euro, în funcţie de fluxul de numerar generat, spun reprezentanţii companiei.

     

  • În România s-a înregistrat cea mai mare rată a sărăciei copiilor într-un studiu în care au fost analizate 35 de ţări dezvoltate

    Potrivit unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, în care sunt analizate 35 de ţări dezvoltate, România se află pe ultimul loc dintre ţările studiate cu cea mai mare rată a sărăciei copiilor, informează Washington Post.

    Aproape 25% dintre copii români se află la pragul sărăciei, potrivit UNICEF. Ţările est europene au înregistrat cele mai proaste rezultate, iar ţările din nordul europei cele mai bune. Finlanda, urmată de Olanda şi Danemarca formează podiumul. La polul opus se află Letonia, Statele Unite şi la final România.

    În noiembrie anul trecut, potrivit unui raport Eurostat pe 2014, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, adică 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Potrivit aceluiaşi raport Eurostat, copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

  • Dragobete vs Valentine’s Day, interes scăzut al brandurilor pentru sărbătoarea autohtonă


    Dacă în perioada 1 – 14 februarie 2016 au fost înregistrate 1.468 de reclame difuzate/tipărite, ce au avut ca subiect  Valentine’s  Day, în perioada 11 – 24 februarie 2016 s-au înregistrat doar 408 reclame ce au avut ca subiect Dragobetele, se arată într-un comunicat mediaTrust.

    Top 3 reclame Dragobete

    Lidl este brandul cu reclama cel mai des difuzată pentru Dragobete: „De Dragobete, în această noapte…(praline belgiene Pallace, 9,99 lei, buchet de 7 lalele, 9,99lei)”, care a înregistrat 52 de difuzări cu un rate card estimat la 16.916 euro.
    Super Bingo Metropolis este pe locul doi cu reclama „De Dragobete sărbătoreşte româneşte cu super premii…”, care a înregistrat 46 de difuzări şi un rate card estimat la 123.000 euro.
    TVR2 este pe locul trei cu reclama “Dragostea se împarte la 2 (Dragobete)…” – cu 43 de difuzări şi un rate card estimat la 119.000 euro.

    Top 3 reclame Valentine’s Day

    Vodafone este brandul cu cele mai multe reclame înregistrate pentru această sărbătoare. Vodafone este pe primul loc cu reclama “De Valentine’s Day, trebuie să spun (Antonia, supernet 4G, net nelimitat în weekendul îndrăgostiţilor)” care a înregistrat 428 de difuzări şi un rate card de aproximativ 1.699.592 euro.
    Locul doi este ocupat de Lidl cu reclama: „Orice zi e mai frumoasă (de Valentine’s Day, pijama damă, 39,99lei, set neglijeu cu string, 39,99lei)” cu 121 difuzări şi un rate card estimat la 361.850 euro.
    Kiss FM este pe locul trei cu reclama: Ştim că vă iubiţi ca-n filme (…până de Valentine’s, cuplul vostru e în teste, 6 tricouri XX Love/oră, 14 tricouri cu 2 locuri..)”,  care a înregistrat 92 difuzări în perioada analizată, cu un rate card de 40.792 euro.

    Distribuţia reclamelor pe categorii de produse Dragobete vs Valentine’s Day

    Dragobete: în perioada 11 – 24 februarie 2016, categoria TV a înregistrat cel mai mare volum de publicitate (116 de reclame), urmată de Divertisment (81 reclame), Radio (56 reclame), Supermarket-uri (52 reclame), Evenimente (34 reclame) etc.
     

  • Rebrandingul NN Asigurări de Viaţă a înjumătăţit profitul de anul trecut al companiei, până la aproximativ 5 milioane de euro

    Rezultatul care include cheltuiala excepţională realizată în procesul de rebranding al companiei în NN demarat la începutul anului 2015, de 17,1 milioane de lei, precum şi investiţiile în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local, plasează profitul brut al NN Asigurări de Viaţă la 22,8 milioane de lei în 2015. Profitul din activitatea curentă al NN Asigurări de Viaţă, fără a lua în calcul cheltuielile excepţionale, a înregistrat o creştere de 28% în 2015 până la 39,9 milioane de lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Planurile financiare pentru protecţie au fost cel mai important motor de creştere în segmentul asigurărilor de viaţă, compania raportând un avans de 2,4% al primelor brute subscrise în 2015 faţă de anul anterior. Totodată, în segmentul pensiilor private, NN Asigurări de Viaţă şi NN Pensii au înregistrat creşteri de două cifre pentru toţi principalii indicatori.

    “2015 marchează o evoluţie pozitivă atât pentru NN România, pe toate liniile de business, cât şi pentru industriile de asigurări de viaţă şi pensii private în ansamblu. Iniţiativele demarate pentru impulsionarea dezvoltării acestor segmente, alături de tendinţele de creştere a preocupării românilor pentru asigurarea unui viitor mai bun prin instrumente financiare potrivite nevoilor şi planurilor lor, au fundamentat această evoluţie şi au pus bazele creşterii sustenabile din următorii ani. Prin strategia noastră din 2015, ne-am consolidat poziţia pe cele două pieţe şi ne-am pregătit operaţiunile pentru 2016, un an de la care există aşteptări ridicate la nivel de industrie, în contextul perspectivelor de creştere economică şi a măsurilor de susţinere a asigurărilor şi pensiilor private. Astfel, în acest an vom continua să fim alături de clienţi şi să investim pentru a le oferi noi soluţii de economisire şi protecţie pentru viitor, sprijinindu-i totodată să se gândească din timp la siguranţa lor financiară”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, valoarea activelor financiare administrate a depăşit nivelul de 3 miliarde de lei la sfârşitul anului 2015, în creştere cu 7,1% faţă de anul precedent. În aceeaşi perioadă, volumul primelor brute subscrise a înregistrat un avans de 2,4% faţă de 2014 până la aproximativ 629 de milioane de lei, ca urmare a creşterii vânzărilor de planuri financiare pentru protecţie.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în 2015 s-a situat la 1.744 de lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce suma medie asigurată a avut un avans de 13,2% faţă de 2014, până la 56.311 lei.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 32 de milioane de lei în 2015, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent.

    Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor peste 106 milioane de lei, cu aproape 8% mai mult decât în 2014. Numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a redus cu aproape 14% în 2015, până la 175,5 milioane de lei. Marja de solvabilitate a NN Asigurări de Viaţă a fost de 1,27 la finalul anului 2015,  în timp ce coeficientul de lichiditate a fost de 4,8.

    Pe segmentul pensiilor facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 22,1% a activelor nete administrate în 2015 în beneficiul clienţilor, până la un volum de 618,6 milioane de lei cumulat de fondurile NN Activ şi NN Optim, reprezentând 49,4% din totalul activelor administrate la nivelul pieţei pensiilor facultative. Numărul de participanţi la cele două fonduri facultative din administrarea NN Asigurări de Viaţă s-a ridicat la 164.082 în 2015, cu 11,8% mai mult decât în anul precedent, compania având o cotă de 42,9% din piaţă în funcţie de participanţi, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Peste 48% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în 2015  au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 130 de lei în 2015, cu 27,1% mai mult faţă de nivelul de 102,3 lei din perioada similară a anului trecut. Participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 124,5 lei pe lună anul trecut faţă de 113,2 lei pe lună în 2014.

    De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul anului 2015, fondul cu grad de risc dinamic NN Activ a obţinut o performanţă anualizată de 8,03%, iar fondul cu grad de risc echilibrat NN Optim a avut o performanţă anualizată de 8,63%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,49%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

     

    “Pensiile private obligatorii au înregistrat creşteri de peste 25% în 2015 atât din punctul de vedere al activelor administrate în beneficiul participanţilor, cât şi al contribuţiilor, un semnal pozitiv pentru următorii ani, susţinut şi de iniţiativele dedicate din industrie şi de tendinţele de creştere a interesului românilor faţă de nivelul lor de trai la vârsta pensionării. Pentru evoluţia sustenabilă viitoare a acestei industrii, mizăm pe creşterea contribuţiilor în următorii ani concomitent cu dezvoltarea pieţei de capital, precum şi pe apariţia tot mai multor iniţiative pentru dezvoltarea unei culturi de economisire pentru pensie în România, care să ajute participanţii să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe. Noi, la NN Pensii, am continuat să informăm permanent participanţii despre necesitatea planificării financiare pentru viitor şi să investim economiile lor pentru pensie în mod responsabil şi eficient, contribuind prin performanţele obţinute, peste media pieţei, la creşterea încrederii lor în sistemul privat de pensii”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    În ce priveşte NN Pensii, compania avea în administrare active nete în valoare de 9,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 27,9% faţă de nivelul înregistrat în 2014, reprezentând o cotă de piaţă în funcţie de active de 37%, conform datelor ASF. Numărul participanţilor la fondul administrat privat de NN Pensii s-a cifrat la 1,8 milioane la finalul anului 2015, cu 2,5% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 28,7% din numărul total de participanţi din piaţa pensiilor private obligatorii.

    Participanţii NN Pensii au avut o contribuţie medie brută de 127,5 lei în 2015, cu 25,7% mai mult faţă de nivelul de 101,4 lei de la finalul anului trecut. Portofoliul investiţional al NN era compus la finalul anului 2015 din titluri de stat (65,2%), acţiuni listate (18,8%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 16%), potrivit datelor ASF.

    Fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul anului 2015 o performanţă anualizată de 10,59%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,08% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Grupul MOL şi-a depăşit ţinta de profit pentru anul trecut, ajungând la 2,2 miliarde de dolari

    Segmentul Downstream a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria grupului MOL, având o contribuţie de peste două ori mai ridicată la rezultatul acestuia ca în anul 2014, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Producţia segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi.

    Grupul MOL şi-a depăşit semnificativ ţinta de profit operaţional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătăţirii cotaţiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanţiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activităţii organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanţ robust, cu grad de îndatorare redus.

    Segmentul Downstream (rafinare şi distribuţie) a consemnat în 2015 cea mai bună performanţă financiară din istoria sa, cu un rezultat operaţional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunităţile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporţie de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

    În cadrul segmentului Downstream, vânzările retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanţi, GPL şi lubrifianţi) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii anorganice a reţelei de benzinării. Pe ansamblul anului anterior, vânzările de motorină au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt.  În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu acelaşi interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în Q4, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult faţă de intervalul corespunzător din 2014.

    Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creştere a vânzărilor retail a fost anul trecut de 11%, la 3.916 kt. În ceea ce priveşte segmentul Upstream (explorare şi producţie), în contextul înjumătăţirii preţurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepţionale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

    Producţia totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producţiei din Croaţia a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările iniţiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracţiei de ţiţei, producţia a urcat cu 20% în Croaţia şi cu 5% în Ungaria.

    Conform intenţiilor anunţate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidenţă prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunţării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind preţul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014.

     “Industria de petrol şi gaze, inclusiv MOL, s-a confruntat cu unul dintre cele mai dificile contexte de piaţă înregistrate în ultimele două decenii, după ce cotaţiile petrolului au scăzut cu mai mult de 70% comparativ cu nivelul din vara anului 2014. În pofida acestor dificultăţi, am reuşit să îmbunătăţim rezultatul operaţional cu 13% faţă de anul 2014, depăşind estimările noastre, am generat substanţiale fluxuri de numerar disponibil şi am încheiat anul cu o situaţie bilanţieră foarte solidă. Aceste realizări situează Grupul MOL în topul celor mai performante companii petroliere integrate. Schimbările dramatice ale contextului extern ne-au determinat să luăm o serie de decizii dificile dar necesare, inclusiv revizuirea valorii de piaţă a activelor noastre din segmentul Upstream. Aceste evoluţii au dus la înregistrarea unor costuri contabile ridicate, fără impact asupra fluxurilor de numerar, la fel ca în cazul multor companii de petrol şi gaze. MOL a demonstrat în 2015 că deţine o platformă Downstream eficientă, care generează fluxuri de numerar ridicate, poate valorifica oportunităţile de piaţă şi este în măsură să investească în dezvoltarea pe termen lung a afacerii. În plus, Next Downstream Program deja ne-a depăşit aşteptările, în primul an de aplicare. În acelaşi timp, suntem în curs de a adapta procesele diviziei Upstream pentru ca aceasta să poată opera profitabil, atât la nivelul ECE cât şi la nivel internaţional, chiar la un nivel al preţului petrolului de 35 USD pe baril. Principalul nostru obiectiv pentru 2015 este să obţinem un nivel al EBITDA de 2 miliarde USD şi să generăm fluxuri de numerar suficient de mari pentru a acoperi atât necesităţile interne de investiţii cât şi plata de dividende către acţionarii noştri, chiar şi în condiţii dificile de piaţă” a declarat Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al grupului.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, o echipă dinamică de 27.000 de angajaţi în întreaga lume şi o tradiţie de peste 100 de ani în domeniul petrolier. Grupul are peste 75 de ani de experienţă în explorarea şi producţia de hidrocarburi, cu operaţiuni de producţie în 8 ţări şi activităţi de explorare în 14 ţări. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de circa 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări, din care peste 200 în România.

  • 35 de locuri de muncă în Germania; unde se organizează concursul şi pentru ce meserii

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 35 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sibiu, în perioada 22 – 23 martie 2016.

    Compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi), lucrător calificat în producţie – industria automobilelor (7 posturi), hamal (6 posturi), operator CNC (5 posturi), electrician (5 posturi), operator stivuitor (5 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba german㠖 nivel B1.

    Salariul oferit este de 8,80 – 11,88 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, la care se adaugă diferite bonusuri, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Se oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie.

    Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.