Tag: costuri

  • Ponta: Linia de metrou Drumul Taberei-Facultatea de Drept ne costă cât autostrada Comarnic-Braşov

     “Am apreciat generozitatea Guvernului Boc, care a negociat foarte bine şi nu ne costă decât 1,2 miliarde euro. Deci, de la Facultatea de Drept până în Drumul Taberei ne costă cât Comarnic-Braşov. Aşa sunt contractele, probabil cu toate eforturile noastre foarte mult n-o să reducem. Ca să ştiţi cât de bine este să fii generos, să semnezi cu 1,2 miliarde, să afectezi în 2011 o sumă de 12 milioane lei – atât a fost pus în buget de Guvernul Boc – şi vine Guvernul ăsta care trebuie s-o plătească. Dar lucrarea e importantă şi trebuie s-o facem, îmi pare rău că o facem atât de scump”, le-a spus Ponta miniştrilor prezenţi la şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Luni, premierul a anunţat că lucrările de construcţie a liniei de metrou Universitate-Drumul Taberei vor continua cu finanţare asigurată din creditul BEI şi din fonduri guvernamentale, lucrările nefiind oprite în acest moment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama: Tăierile bugetare stupide vor costa locuri de muncă

     Obama vrea să evite blocarea activităţii guvernului, el sugerând că este dispus să accepte, temporar, reducerea cheltuielilor de ordinul miliardelor de dolari care vor fi aplicate începând de vineri, transmite MarketWatch.

    Obama a vorbit după ce liderii Congresului reuniţi vineri la Casa Albă nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în privinţa bugetului, pentru evitarea măsurilor automate de reducere a cheltuielilor guvernamentale cu 85 miliarde de dolari.

    Preşedintele a avertizat că tăierile bugetare stupide vor costa locuri de muncă şi vor avea un impact negativ asupra economiei americane, el acuzându-i pe adversarii republicani că sunt responsabili de această situaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă să creezi un personaj de joc

    Suma fabuloasă este cerută de cei de la Lab Zero Games pe IndieGoGo, un site similar Kickstarter care facilitează antreprenorilor accesul la finanţare, şi a atras după sine nu doar priviri suspicioase, dar şi comentarii nefavorabile.

    Cei 150.000 de dolari sunt însă calculati până la ultimul cent. Salariile echipei de 8 programatori timp de două luni şi jumătate, cât va fi nevoie să redeseneze întregul joc, se ridică la 48.000 de dolari. Încă 30.000 ar trebui să fie plătiţi unei echipe de freelanceri specializaţi în animaţie. Înregistrarea vocii personajului din joc costă 4.000 de dolari, iar implementarea acestei înregistrări încă 5.000 de dolari. Testarea jocului costă 20.000 de dolari şi încă 12.000 intră la alte cheltuieli.

    Nu însumează încă 150.000 de dolari, pentru că acestor sume li se adaugă încă 10.500 de dolari cât este comisionul şi taxele de procesare ale IndieGoGo, iar alte 20.500 de dolari sunt cheltuieli de producţie şi livrare ale bunurilor pe care investitorii le primesc în schimbul investiţiei lor.

    Proiectul pe IndieGoGo este complex şi foarte bine gândit. Cu 27 de zile rămase până la finalizarea strângerii de fonduri, Lab Zero Games a atras deja investiţii de peste 261.000 de dolari, cu mult peste nivelul de 150.000 cerut iniţial.

    Înreg jocul Skullgirls a fost creat cu un buget de 2 milioane de dolari.

  • Putin umileşte planeta şi organizează cele mai scumpe Jocuri Olimpice din istorie

    Organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 va costa Rusia 50 mld. dolari, de cinci ori mai mult decât estimările iniţiale, ceea ce face ca acest eveniment să fie cea mai scumpă olimpiadă din istorie, scrie agenţia RT, citată de Ziarul Financiar. În prezent, cele mai costisitoare Jocuri Olimpice sunt cele organizate în 2008 la Beijing. Acestea au costat 40 de miliarde de dolari. Olimpiada de la Londra, cea mai recentă, a implicat cos­turi de 19 miliarde de dolari.

    Infrastructura oraşului Soci necesară organizării JO a trebuit construită în proporţie de 85% de la zero, ceea ce ar putea explica de ce Olimpiada de Iarnă este atât de scumpă, a spus Jean-Claude Killy, preşedintele comisiei de coordo­nare a JO din Rusia din cadrul Comite­tului Olimpic Internaţional, citat de ZF. Însă unii analişti atrag atenţia că estimările uriaşe nu ar trebui luate în serios deoarece acestea sunt “umflate” de sponsorii privaţi ai evenimentului.

    Până în prezent, aceştia au cheltuit 24,6 miliarde dolari, iar costurile ar putea creşte pentru ei la 33 miliarde dolari. Printre sponsori se numără multe dintre marile companii ruseşti, iar acestea vor să obţină pentru cât mai multe cheltuieli posibile statutul de cheltuieli pentru olimpiadă. “De exemplu, o companie care-şi construieşte sau renovează hotelul propriu încearcă să încadreze aceste cheltuieli la costuri pentru Olimpiadă. Aceasta le ajută să-şi consolideze poziţia în negocieri. Companiile vor cere cu siguranţă ceva la schimb, precum tarife preferenţiale sau scutiri fiscale”, a explicat un analist. El a menţionat că suma de 50 miliarde dolari nu este una finală, iar costurile s-ar putea apropia de 66,7 miliarde dolari. O parte din costul total al facturii urmează să fie suportat de guvern, iar cealalată parte de investitori privaţi, care sunt finanţaţi de băncile de stat, a spus vicepremierul rus, Dmitry Kozak, citat de The Wall Street Journal.

  • Au venit străinii cu banii

    În acelaşi timp, fundamentele bune (procesul de consolidare fiscală a mers bine, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o datorie publică de cca 35% din PIB) a favorizat scăderea costurilor de finanţare pentru Ministerul de Finanţe, cu randamente în scădere, notează analiştii BCR.

    Numai de la începutul anului şi până la 18 ianuarie, MF a obţinut peste 12 mld. lei, de 3,3 ori mai mult decât ţinta iniţială şi, în acelaşi timp, a câştigat o marjă mai mare de acţiune în privinţa majorării scadenţelor la titlurile oferite, la o medie de 2,8 ani, faţă de 2,5 ani în decembrie 2012. În ultima săptămână, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mld. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%. Cum ştim, momentul a coincis cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti.

    Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • FACTURILE LA CĂLDURĂ: Costurile la încălzire, mai mari şi cu 25% în marile oraşe faţă de iarna trecută

    O parte dintre abonaţii la sistemele de termoficare au plătit în decembrie 2012 facturi de două ori sau de trei ori mai mari faţă de noiembrie, însă cu toate acestea au existat şi costuri surprinzător de mici, locatarul unei garsoniere din Deva având de achitat, spre exemplu, 6 lei.

    ARAD

    La Arad, facturile pentru energia termică furnizată de CET în luna decembrie au crescut cu 80 până la 100 la sută faţă de luna noiembrie, însă sunt uşor mai mici faţă de perioada similară a anului anterior, când gigacaloria costa mai mult, iar temperaturile exterioare au fost mult mai mici.

    Astfel, în medie, proprietarii de apartamente cu două camere care nu au repartitoare de căldură plătesc 370 de lei pentru căldură, faţă de 190 de lei cât au plătit în noiembrie. “Din calcule, un apartament cu două camere a avut un consum de 1,3 gigacalorii pe lună, iar tariful actual este de 290 de lei gigacaloria. Este dublu faţă de luna precedentă (noiembrie)”, a spus preşedintele Uniunii Locale a Asociaţilor Locative (ULAL) Arad, Dorina Lupşe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul va rămâne printre cele mai ieftine oraşe din Europa după costul birourilor, în 2013-2014

    Astfel, într-un scenariu de bază costurile din Bucureşti ar putea să stagneze în perioada 2013-2014 la nivelul actual, cu risc de scădere de până la 2%. “În cele cinci pieţe cele mai ieftine din Europa – Budapesta, Talin, Vilnius, Riga şi Bucureşti, chiriile spaţiilor de birouri ar putea scădea într-o proporţie similară sau chiar mai mică decât media euopeană. Pe aceste pieţe însă chiriile sunt deja la niveluri reduse şi nu ne aşteptăm să vedem o revenire puternică, nici măcar într-un scenariu de bază. Prin contrast, în pieţele scumpe riscul de scădere a chiriilor este mult mai mare”, se arată în studiu. Topul celor mai scumpe pieţe după costul de ocupare a birourilor pe un post de lucru este format din Oslo, Paris, Zurich, Geneva şi Londra.

    Mai multe pe zf.ro

  • România a avut în trimestrul al treilea a doua creştere din UE a costurilor cu forţa de muncă

    Dintre statele care au raportat date, Estonia (7,6%) a consemnat cea mai mare creştere a costurilor totale cu forţa de muncă la nivelul întregii economii, urmată de România (7,2%), în timp ce Olanda şi Cipru (fiecare cu 0,5%) au avut cel mai redus avans. Costurile au scăzut în Slovenia (-0,8%), în timp ce Grecia şi Austria nu au transmis date. La nivelul UE, costurile cu forţa de muncă au urcat cu 1,9% în UE şi cu 2% în zona euro, potrivit Eurostat.

    Mai multe pe zf.ro

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul al treilea cu 3,7% faţă de aprilie-iunie

    În formă brută variaţiile au fost similare – 4%, respectiv 7,58%. “Faţă de trimestrul II 2012 costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor din sectorul economic, cele mai semnificative creşteri înregistrându-se în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (10,80%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (7,61%) şi alte activităţi de servicii (5,63%). (…) Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în intermedieri financiare şi asigurări (-5,53%), tranzacţii imobiliare (-4,24%) şi construcţii (-0,56%)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Mai multe pe zf.ro

  • Efectul Sandy în politica americană

    Electoral vorbind, uraganul i-a priit preşedintelui Barack Obama, ca reprezentant al statului salvator. Atitudinea lui faţă de nevoile sinistraţilor i-a dat ocazia să se acţioneze ca preşedinte, nu ca un simplu candidat pentru prezidenţiale, şi chiar a adus în tabăra susţinătorilor lui doi adepţi grei – guvernatorul republican de New Jersey, Chris Christie, şi primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, care a invocat drept argument faptul că Obama e singurul candidat care ia în serios ameninţarea pe termen lung pentru SUA a schimbărilor climatice, ilustrate de uraganul Sandy.

    Ultimele sondaje disponibile arată fie egalitate la 48% (ABC News/Washington Post, cu o preferinţă pentru Obama în rândurile alegătorilor tineri / femei / non-albi şi pentru Romney în rândurile alegătorilor mai în vârstă / bărbaţi / albi), fie un avans minim al lui Obama (47%, faţă de 45,6% pentru Mitt Romney – New York Times, 47% la 46% – Reuters/Ipsos), inclusiv în “swing states” ca Iowa şi Ohio (la voturile electorale, Obama ar conduce cu 243 la 206, numărul de voturi electorale necesare unui candidat pentru victorie fiind de 270). Avansul lui Obama nu este însă atât de semnificativ precum cel pe care îl avea în 2008 în faţa lui John McCain, astfel încât şansele lui Romney de a câştiga rămân deschise în continuare. Alegerile din SUA au loc la 6 noiembrie.