BusinessMagazin

Tag: votare

  • Noul guvern PSD-ALDE, plin de surprize: Cabinetul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri. Lista noilor miniştri. LIVE TEXT

    Guvernul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri, potrivit unor surse politice, cei patru fiind Viorel Ştefan, Ana Birchall, Paul Stănescu şi Graţiela Gavrilescu.

    Lista completă a Cabinetului Dăncilă:

    Viorica Dăncilă, premier

    Viorel Ştefan, vicepremier şi ministrul Mediului

    Graţiela Gavrilescu, vicepremier

    Ana Birchall, vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene

    Paul Stănescu, vicepremier şi ministrul Dezvoltării

    Valentin Popa, ministrul Educaţiei

    Anton Anton, ministerul Energiei

    Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe

    Rovana Plumb- ministrul Fondurilor Europene

    Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlament

    Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor

    George Ivaşcu, ministrul Culturii

    Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii

    Dănuţ Andruşca, ministrul Economiei

    Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

    Lucian Şova, ministrul Transporturilor

    Carmen Dan- ministrul Afacerilor Interne

    Mihai Fifor- ministrul Apărării

    Tudorel Toader- ministrul Justiţiei

    Petre Daea- ministrul Agriculturii

    Lia Olguţa Vasilescu- ministrul Muncii

    Bogdan Cojocaru- ministrul Comunicaţiilor

    Ioana Bran, ministrul pentru Tineret şi Sport

    Bogdan Trif- ministrul Turismului

    Ioan Deneş- ministrul Apelor şi Pădurilor

    Natalia Intotero- ministerul Românilor de Pretutindeni

    Victor Negrescu- ministru delegate pentru Afaceri Europene


    Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu a declarat, vineri, că taxa de solidaritate a fost scoasă din programul de guvernare, însă a spus că nu se renunţă la impozitul pe venitul global, care nu este operaţionalizat încă, deoarece Ministerul Finanţelor nu dispune deocamdată de logistica necesară.

    ”Am diiscutat despre program şi o serie de măsuri care sunt incluse în programul de guvernare. Mă refer la măsuri de ordin fiscal sau de ordin salarial. Din programul de guvernare s-a scos taxa de solidaritate, care la instalarea guvernului precedent a făcut o serie de valuri. Nu am considerat oportună introducerea ei la acel moment. Acum s-a operaţionalizat în mod efectiv scoaterea ei din programul de guvernare. Sunt alte măsuri care vizează creşterea salariilor minime cu câte 100 de lei pe an până în 2020, astfel încât să ajungem la un salariu minim net de 300 de euro de persoană, iar pentru cei cu stiudii superioare salariul minim va creşte cu 150 de lei pe an. Acestea sunt măsuri care ni se par absolut necesare în perspectiva evoluţiei economice a României”, a declarat liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

    El a mai spus că România nu trebuie să rămână ”o ţară furnizoare de mână de lucru ieftină”.

    ”Având în vedere că media costurilor cu forţa de muncă în Europa depăşeşte 40%, România trebuie să se îndrepte către aceeaşi direcţie, iar investiţiile să se caleze şi mai mult în tehnologii avansate, care să aducă productivitate mai mare, valoare adăugată mai importantă, nu să se bazeze pe forţa de muncă ieftină, cum s-a întâmplat din păcate în ultimii 25 de ani într-o măsură prea importantă. Deci economia româneasdcă trebuie să evolueze, trebuie să se modernizeze, trebuie să devină mai competitivă şi mediul economic trebuie să se adapteze la aceste noi realităţi”, a mai spus preşedintele ALDE.

    El a precizat că în şedinţa ALDE au fost discutate şi alte subiecte, printre care legea pensiilor, politica salarială sau politica de investiţii.

    De asemenea, Tăriceanu a zis că nu s-a discutat despre impozitul pe gospodărie.

    ”Impozitul pe gospodărie nu am discutat. Am discutat despre impozitul pe venitul global. Urmează ca Ministerul de Finanţe să pornească la operaţionalizarea acestui impozit pe venitul global, dar lucrul acesta impune o logistică necesară, stabilirea unor proceduri şi nu există din partea ministerului un termen pe care să-l fi avansat. Pe măsură ce ministerul va avansa pe acest domeniu important… Dar a mai existat impozit pe venitul global, nu e o formulă care ne va surprinde, nu e un impozit nou subliniez”, a mai spus Tăriceanu

     

    Sorina Pintea a fost votată de social democraţii din şedinţa CEx pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, Dănuţ Andruşca pentru funcţia de ministru al Economiei, iar Lucian Şova la Transporturi, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    Sorina Pintea, propusă de PSD pentru funcţia de ministrul al Sănătăţii, a fost manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Baia Mare în perioada 2009-2013, apoi director economic la Direcţia Silvică Maramureş şi consilier integrarea europeană între 2003-2005.

    În 2011, pe vremea când era manager al Spitalului de Pneumoftiziologie, numele Sorinei Pintea se afla pe prima pagină a ziarelor, după ce fiul ei, Ionuş Pintea, a fost reţinut de poliţiştii BCCO, în urma unei descinderi organizate într-un dosar de trafic de droguri.

    Pintea a obţinut vineri mai multe voturi faţă de Rodica Nassar, propunerea anunţată de Gabriela Firea înainte de şedinţă.

    Dănuţ Andruşcă, persoana propusă pentru funcţia de ministru al Economiei este parlamentar de Neamţ şi se afllă la primul mandat.

    Acesta este vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi a făctu parte şi din comisia specială ANRE.

    La ministerul Transporturilor va ajunge Lucian Şova, deşi un nume vehiculat era al lui Răzvan Cuc, ce a mai deţinut această funcţie.

    Sorina Pintea a fost votată de social democraţii din şedinţa CEx pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, Dănuţ Andruşca pentru funcţia de ministru al Economiei, iar Lucian Şova la Transporturi, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    Eugen Teodorovici, votat de Cex PSD pentru funcţia de ministru al Finanţelor. Eugen Teodorovici a fost votat de Cex PSD pentru funcţia de ministru al Finanţelor, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    ugen Teodorovici a fost propunerea PSD Tulcea pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice sau pentru un portofoliu la Ministerul Fondurilor Europene.

    La rândul său, Eugen Teodorovici a spus că nu se poate pronunţa în acest caz decât după CEx PSD.

    „Mă onorează propunerea. Sigur, niciunul dintre portofolii nu mi-ar fi străin, după atâţia ani de când lucrez în administraţia publică”, a declarat Teodorovici.

    Din iunie 2009 şi până în mai 2012, Eugen Teodorovici ocupă poziţia de director al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României.

    Din decembrie 2012 a fost ministrul al fondurilor europene în Guvernul condus de Victor Ponta şi senator PSD de Buzău în Parlamentului României. Din martie 2015 a ocupat funcţia de ministru al Finanţelor Publice în Guvernul României condus de Victor Ponta.

  • Declaraţie înspăimântătoare: una dintre cele mai puternice ţări din Europa ar vota pentru PĂRĂSIREA Uniunii Europene

    Liderul de la Elysee a precizat că decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană a fost motivată de faptul că votanţii ”şi-au pierdut încrederea în globalizare şi în pieţele libere nerestricţionate”.

    Macron a precizat că există un mare risc în privinţa consultărilor publice, precum referendumul din 2016 cu privire la apartenenţa Marii Britanii la Blocul comunitar, cerând votanţilor să se pronunţe într-un context foarte complicat.

    Întrebat dacă un vot pe aceeaşi temă ar avea acelaşi rezultat şi în Franţa, Macron a răspuns afirmativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce au votat în secret câţiva dintre piloţii Ryanair

    Salariile mărite ale piloţilor din Regatul Unit vor fi oferite începând cu săptămâna următoare. Potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Ryanair, creşterea salarială face ca salariile piloţilor Ryanair să fie cu 20% mai mari decât ale competitorilor care operează aeronave Boeing 737, Norwegian şi Jet2.

    Reprezentanţii Ryanair au mai spus că discuţiile cu BALPA, sindicatul piloţilor companiei din Regatul Unit, continuă dar au agreat cu reprezentanţii sindicatului că aceste măriri salariale nu vor fi întârziate de actualele negocieri.

    Ryanair şi BALPA au agreat să ofere aceste măriri salariale piloţilor care activează pe 6 dintre cele 15 baze din Regatul Unit ale companiei, care anterior nu căzuseră la un acord cu operatorul de zbor.

    Majoritatea piloţilor Ryanair din Irlanda au acceptat deja propunerea de măriri salariale; celor 35% care nu au votat această decizie li s-a solicitat să se hotărască înainte de 17 ianuarie, astfel încât să primească mărirea propusă până la următorul salariu.

    ”Ryanair continua să negocieze cu FORSA şi Consiliul irlandez al piloţilor Ryanair, dar aceste discuţii progresează lent. Ryanair va continua să discute cu cei 35% dintre piloţii care n-au acceptat această creştere substanţială a salariulului care, dacă va fi acceptată, va fi inclusă în salariul din februarie”, mai spun reprezentanţii companiei irlandeze într-un comunicat de presă.

     

  • Ce-a făcut Viorica Dăncilă în Parlamentul European: e pe locul 700 din 751 ca prezenţă

    Din cifrele prezentate pe site-ul votewatch.eu rezulă o participare la vot de 73.64%, mult sub media colegilor săi. În ceea ce priveşte loialitatea faţă de grupul politic de care aparţine, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, noul premier desemnat stă mult mai bine: în 95% din cazuri, a votat aşa cum a cerut grupul.

    Viorica Dăncilă stă însă cel mai bine la capitolul “loialitate faţă de partidul naţional”, acolo unde site-ul menţionat anterior îi conferă o rată a voturilor conforme de peste 98%.

     

  • Viorica Dăncilă este propunerea PSD pentru premier

    Potrivit surselor citate, Viorica Dăncilă a fost votată cu majoritate de voturi, membrii Comitetului Executiv aplaudând după anunţarea rezultatelor.

    Liderii PSD şi ALDE au fost chemaţi miercuri la Cotroceni pentru a anunţa propunerea coaliţiei de guvernare, după ce PSD a decis retragerea sprijinului acordat Guvernului Tudose.

    Viorica Dăncilă este eurodeputat, membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Ea a mai avut un mandat de europarlamentar între 2009-2014.

    Dăncilă este o apropiată a liderului PSD Liviu Dragnea, aceasta fiind susţinută de Dragnea pentru poziţia de şef al delegaţiei europarlamentarilor români în Parlamentul European, funcţie pe care o ocupă în prezent.

    Mai mult, Dăncilă vine din judeţul Teleorman, acolo unde a deţinut funcţia de lider al Organizaţiei de Femei PSD Videle şi a fost consilier judeţean.

     

  • BREAKING NEWS: Proiectul de buget pe anul 2018 a fost adoptat, fiind construit pe o creştere economică de 5,5%

    Proiectul de buget pe anul 2018 a fost votat cu 255 de voturi “pentru” şi 95 de voturi “împotrivă”.

    Potrivit unui comunicat al Executivului, proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

    “Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht”, precizează sursa citată.

    Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 miliarde euro.

    Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%

    Comisiile de buget au adoptat, anterior bugetul Ministerului Finanţelor Publice, hotărând să diminueze cu 5,8 milioane lei cheltuieli de personal şi să aloce 350 de milioane de lei pentru fondul de rezervă pe care aleşii l-au epuizat, iniţial, pentru a suplimenta bugetele altor instituţii.

  • Senatul a votat proiectul care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

    Plenul Senatului a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 80 de voturi pentru şi 28 de voturi împotrivă, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

    Proiectul a fost adoptat în forma Comisiei speciale care a dat raport pe legile Justiţiei, în timp ce senatorul Şerban Nicolae nu şi-a susţinut în plen amendamentele respinse de către Comisie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adunarea Generală a ONU se reuneşte miercuri pentru a vota rezoluţia privind Ierusalimul

    Turcia şi Yemen au cerut organizarea urgentă a întâlnirii celor 193 de membri din Adunarea Generală. Miroslav Lajcak, preşedintele Adunării Generale, a informat cei 193 de reprezentanţi printr-o scrisoare trimisă luni seara.

    Deşi rezoluţia care ar fi inversat decizia SUA cu privire la statutul Ierusalimului a fost votată de 14 membri ai Consiliului de Securitate, aceasta a fost blocată de Statele Unite, care reprezintă un membru permanent al acestei instituţii.

    Proiectul de rezoluţie prevede faptul că “orice decizie sau acţiune care a modificat caracterul, statutul sau componenţa demografică a Oraşului Sfânt al Ierusalimului nu are niciun efect juridic, sunt nu are forţă legală, este nulă şi neavenită şi trebuie să fie anulată în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2018, stabilit la 160 de miliarde de dolari

    Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.

    În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.

    Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

    Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

    În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

    Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).

    Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.

     

  • Tudor Chirilă: „Sub ochii noştri adormiţi ăştia reglementează pragul la hoţie mai abitir decât în februarie. Mă întreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem să protestăm ca atunci?”

    Pe Facebook,Tudor Chirilă a scris: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?

    HOME|ROMANIA|Tudor Chirilă: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?”
    426
    LIKE-URI
    Share pe Facebook
    (Last Updated On: November 21, 2017)
    Judecătorii şi procurorii au avizat negativ modificările la Legile Justiţiei. PSD nu ţine cont de părerea lor şi în câteva zile va vota modificările.

    Pe Facebook,Tudor Chirilă a scris: „Sub ochii nostri adormiti astia reglementeaza pragul la hotie mai abitir decat in februarie. Ma intreb ce naiba ne-a adormit acum de nu mai putem sa protestam ca atunci?

     

    Pentru ca daca modificarile astea trec l, mai bine ii lasam cu OUG 13 pentru ca acum e mult mai rau”.

    Proiectul de lege asumat de PSD cu cele trei legi esentiale din justitie (statutul magistratilor, legea de functionare a CSM si legea de organizare judiciara) ar urma sa treaca in aceasta saptamana de Comisia Speciala din Parlament, au declarat pentru HotNews.ro mai multe surse politice.

    Urmeaza ca in alte zece zile sa fie votate in plenul celor doua camere, desi au primit aviz negativ de la CSM iar asociatiile magistratilor au cerut retragerea lor. Deputatul PSD Florin Iordache, presedintele comisiei speciale, a confirmat pentru HotNews.ro ca legile justitiei vor intra miercuri in comisia speciala, precizand ca “poate joi sau vineri sunt gata”.

    Pe langa legile jusitiei, saptamana viitoare ar urma sa iasa din dezbaterile Comisiei speciale si amendamtele de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

    Accelerarea adoptarii legilor justitiei ar fi fost decisa dupa intalnirea liderilor PSD de la Baile Herculane, cand s-a adoptat si rezolutia impotriva “statului paralel”.

    Potrivit unor surse parlamentare consultate de HotNews.ro, procedura in cazul legilor justitiei este simplificata, astfel ca nu vor mai ajunge si in comisiile juridice. Cele trei legi care rezulta din comisia speciala merge mai intai la Camera Deputatilor, unde vor ramane 5 zile pentru cei interesati sa faca amendamente . Apoi, amendamentele intra inapoi in comisia speciala, sunt discutate si votate. Urmeaza un raport dat in aceasta Comisie si apoi un vot in plenul Camerei Deputatilor.

    Procedura se repeta la Senat, care va da votul final in plen. Altfel spus, in maxim zece zile de la iesirea legilor justitiei din Comisia Speciala ele ar putea fi votate in Parlarlament , ceea ce inseamna ca in prima jumatate a lunii decembrie vor ajunge la promulgare.

    Potrivit Constitutiei, presedintele se pronunta asupra lor in maxim 20 de zile iar daca nu este de acord cu forma adoptata le poate trimite inapoi la Parlament o singura data. Parlamentul nu e obligat sa tina seama de observatiile presedintelui iar dupa ce le voteaza din nou, seful statului este obligat sa le promulge.

    Presedintele si opozitia mai au, teoretic, o cale de atac: sesizarea la Curtea Constitutionala.