BusinessMagazin

Tag: vinuri

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Vânzările de ciocolată, cosmetice, vin şi flori cresc şi de 16 ori în perioada Sf Valentin – 8 Martie

     “Românii sunt euforici când este vorba de sărbători. Vânzările cresc pentru unele produse cu sute de procente, chiar cu 1.500%. Cosmeticele au cea mai mare creştere, după care urmează fructele exotice, ciocolata, vinul, lenjeria intimă”, a declarat directorul de marketing al Carrefour România, Andreea Mihai.

    La rândul său, Marius Dosinescu, directorul executiv şi fondatorul floridelux.ro, spune că vânzările de flori cresc în perioada acestor sărbători de până la 10 ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour vinde flori online în parteneriat cu floridelux.ro şi vrea colaborări pe foto şi vinuri

     “Este o etapă în care intră carrefour-online.ro, secţiunea market place, respectiv capacitatea noastră de a face parteneriate pe termen lung cu furnizori specializaţi, pentru a aduce şi dezvolta la maxim sortimentul de produse. Credem în potenţialul online al Carrefour România, în ultimele şase luni am cvadruplat numărul clienţilor carrefour-online.ro şi astăzi am ajuns la limita maximă de capacitate ca livrări la domiciliu”, a declarat Vlad Ardeleanu, director formate de crestere şi noi direcţii de dezvoltare al Carrefour România.

    Magazinul online are o gamă de 15.000 de produse disponibile la comandă, atât pe food, cât şi non-food.

    El a arătat că retailerul are patru direcţii de dezvoltare pentru carrefour-online.ro, respectiv dezvoltarea părţii de customer service, extinderea sortimentaţiei, inclusiv prin parteneriate cu furnizori specializaţi, creşterea capacităţii de livrare şi dezvoltarea site-ului.

    În ceea ce priveşte încheierea de parteneriate, Ardeleanu a precizat că serviciile furnizorului trebuie să fie iniţial certificate de un sistem dezvoltat de Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta patronilor de restaurant pentru profituri sigure. De ce e o idee proastă să comanzi vin la pahar

    Patronii restaurantelor ştiu că  vânzarea vinului la pahar aduce un profit uriaş. Chelnerii ştiu şi ei că e mai uşor sa vinzi un pahar decât o sticlă întreagă, clientul având mai puţine optiuni. Dacă doriţi să consumaţi un singur pahar, atunci este alegerea dumneavoastră. Dar dacă iesiţi la masă cu un prieten, atunci este mult mai rentabil să comandaţi o sticlă.

    Toată lumea ştie că vinul vândut la pahar este mai scump decât cel vândut la sticlă. În general, preţul unui pahar de vin este egal cu preţul de achiziţie al întregii sticle. Astfel, dacă pentru un pahar de vin trebuie sa plătiţi 15 lei, atunci probabil că acesta este preţul pe care restaurantul l-a plătit pentru toată sticla.

    Ar trebui să aveţi în vedere şi faptul că vinul comandat de dumneavoastră poate fi restul dintr-o sticlă cerută de altcineva şi neterminată. Avantajul este că, dacă optaţi pentru o sticlă întreaga de vin, puteţi să o luaţi acasă (dacă, desigur, nu o terminaţi în restaurant).

  • Oana Belu: De sărbători vinurile premium au avut vânzări cu 50% mai mari

    “De Sărbători, băutura preferată de români a fost fără îndoială vinul, de altfel, e vorba de o tendinţă resimţită te toţi  cei care vând vin la noi. Anul trecut însă creşterile s-au simţit la producătorii autohtoni, în detrimentul vinurilor de import.  Românii au migrat uşor spre vinuri din categoriile de preţ şi calitate mai ridicate, raport corect şi corelat cu realităţile din piaţă. În ceea ce ne priveşte pe noi, Domeniile Ostrov, am avut o creştere de 30 procente a vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, declară Oana Belu, acţionar Domeniile Ostrov.

    Din gamele de vinuri ale producătorului Domeniile Ostrov, de Sărbători, cele mai prezente vinuri pe mesele românilor, au fost cele demiseci şi seci DOC (de origine controlată) sau IG (indicaţie geografică). ”Faptul că vinurile dulci şi demidulci scad în consum, iar cele demiseci şi seci cresc, arată o maturizare a consumatorului. Vedetele noastre au fost Muscatul Ottonel şi Merlot-ul Rose de Ostrov, dar şi Reasling-ul sau Feteasca Regală, vinuri care se ştie că stimulează apetitul şi se sincronizează cu preparatele tradiţionale pentru Sărbători”, precizează Oana Belu.

    O tendinţă paralelă de educare a consumului este creşterea în vânzări în zona vinurilor de soi (de exemplu: Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling, Fetească, Cabernet Sauvignon sau Merlot), în detrimentul vinului de masă. ”Am putut observa în timpul Sărbătorilor de iarnă un consumator educat, care are aşteptari mai mari cu privire la vinul pe care îl consumă. Emanciparea consumului poate fi astăzi susţinută de producătorii autohtoni graţie investiţiilor realizate în ultimii ani în acest domeniu. Toate acestea au dus la creşterea calităţii vinului produs în România. A venit vremea când o parte semnificativă a consumatorilor autohtoni aleg sticla de vin în funcţie de soiul strugurelui din care este făcut vinul, caută indicaţii privind originea iar preţul devine al treilea parametru decizional”, declară Oana Belu.

    În 2013 pentru Domeniile Ostrov vedetele au fost vinurile din gama premium. Acestea au înregistrat în perioada Sărbătorilor, o creştere de 50 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”România se află în top 10 consumatori de vin, însă la capitolul consumului de vin premium încă avem de lucru. Faptul că anul acesta de sărbători am înregistrat o creştere a vânzărilor pentru vinurile premium poate fi primul pas spre o revenire a acestui segment”, declară Oana Belu.

    “Domeniile Ostrov” reprezintă brandul umbrelă sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se întinde pe 1300 de hectare. Alături de podgoria de viţă de vie compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.

    Gamele producătorului Domeniile Ostrov sunt listate în retailul tradiţional şi în HoReCa, dar şi în lanţurile internaţionale precum Metro, Real, Carrefour, Mega Image, Lidl, Cora sau Kaufland.

    Gamele de vin comericalizatre de Domeniile Ostrov sunt: Vinăria Ostrov – Terasele Dunarii IG, Cosa Di Vino, Domeniile Ostrov – Oltina D.O.C, Domeniile Ostrov Reserve sau gama de vinuri istorice: Cetatea Durostorum, Pacuiul lui Soare şi Canaraua Fetii.

     

  • Aurelia Vişinescu a mai lansat un vin: 3 Fete Negre seria 002

    Asamblajul 3 Fete Negre seria 002 este rezultatul celor mai buni struguri din soiul Fetească Neagră din anii de recoltă 2009, 2011, 2012. Vinul este rafinat şi surprinzător, cu buchet intens de fructe negre bine coapte, ciocolată amăruie şi iz vanilic provenite de la lemnul de stejar. Gustul este bogat, cu nuanţe de prună, marmeladă, cafea şi tabac, cu un final lung şi catifelat.

    Strugurii provin din propriile plantaţii situate în treimea inferioară a dealurilor Finţeştilor si Năenilor din Dealu Mare, fiecare an de recoltă aducându-şi propriul aport. Vinurile au fost învechite în butoaie din stejar românesc. 2009 a stat 2 ani şi jumătate în butoaie de stejar 300 de lt din pădurile sudice, 2011 a fost învechit 1 an şi 9 luni în butoaie de stejar  noi de 225 lt din pădurile din vestul ţării,  iar recolta anului 2012 a fost păstrată timp de 10 luni în butoaie de stejar noi de 225 lt din Transilvania. Aşadar, vinul reflectă caracterul soiului românesc Fetească Neagră, influenţa terroir-ului, dar şi amprenta personală a oenologului Aurelia Vişinescu.

    “Sunt bucuroasă că avem în linia ANIMA un soi românesc pentru al treilea an consecutiv. Am ales să cupajez trei ani de recoltă diferiţi de Fetească Neagră pentru că îmi place să inovez şi să experimentez, iar Feteasca Neagră este un soi pe care îl apreciez şi cu care îmi place să lucrez. Îmi doresc să avem ani cu recolte bune, astfel încât să putem asigura continuitatea acestui vin.” – a declarat Aurelia Vişinescu.

    3 Fete Negre Anima seria 002, este disponibil în 6871 sticle numerotate individual şi va fi prezent într-o selecţie de magazine specializate şi restaurante, atât  în Bucureşti, cât şi în câteva oraşe importante din ţară.

    Domeniile Săhăteni a fost înfiinţată în anul 2003 de către Aurelia Vişinescu şi Steve Cacenco. Aurelia Vişinescu a lansat o linie de vinuri care îi poartă numele. Linia Aurelia Vişinescu este formată din mai multe game: Nomad, SIGNUM, Arbora, Artisan, Karakter şi Anima. Astăzi, Domeniile Săhăteni reuneşte 76 ha plantaţii proprii în podgoria Dealul Mare şi o cramă ultramodernă de procesare, îmbuteliere şi maturare.

  • Ce poţi face cu un buncăr dezafectat (GALERIE FOTO)

    Aflând că vechiul buncăr din Parcul Naţional Presidio din San Francisco fusese scos din uz, s-a hotărât să-l preia pentru a-l transforma într-o pivniţă de vinuri pe care s-o închirieze colecţionarilor din zonă lipsiţi de spaţiu corespunzător în locuinţele lor sau care nu mai au suficient spaţiu în cramele proprii, scrie San Francisco Chronicle.

    Ce poţi face cu un buncăr dezafectat (GALERIE FOTO)

    Principalul avantaj al buncărului este acela că, fiind construit sub pământ şi dotat cu pereţi groşi, oferă condiţii apropiate de cele din peşterile folosite din vechime pentru maturatul vinului şi, în plus, nu depinde de alimentarea cu energie electrică pentru a asigura temperatura necesară păstrării în condiţii bune a băuturii.

  • De ce au crescut cu 20% vânzările de vin ale Domeniilor Ostrov

    Compania a pariat în 2013 pe creşterea sectorului HoReCa şi pe o nouă gamă de vinuri premium baricate care cuprinde cinci sortimente, toate grupate sub denumirea Domeniile Ostrov Reserve, cu soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet Sauvignon şi Merlot.

    ”Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe dezvoltarea sectorul HoReCa, ceea ce a dus la creşterea cu 5% a ponderii acestui sector în totalul vânzărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Românii consumă tot mai mult vinuri premium. Deşi Gama Reserve a fost lansată la sfârşitul anului trecut, în doar un an au fost vândute peste 7500 sticle cu vin”, declară Oana Belu, acţionar Domeniile Ostrov.

    Sectorul de retail reprezintă 70% din totalul vânzărilor Domeniile Ostrov. Cele mai vândute game de vinuri în această perioadă în retail, au fost cele din gama Domeniile Ostrov cu soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet Sauvignon şi Merlot.

    ”Rezultatele pozitive înregistrate în al treilea trimestru din acest an se datorează şi creşterii de consum a vinurilor autohtone din ultimii ani. Românii au înţeles că avem la raft vinuri autohtone, bune şi le aleg din ce în ce mai mult pe acestea în detrimentul celor importate. Din totalul vânzărilor din retail cea mai mare pondere au avut-o vinurile din gama Domeniile Ostrov, aproximativ 25%, soiul Muscat Ottonel este vedeta anului”, declară Oana Belu.

    Pentru sfârşitul lui 2013 oficialii companiei estimează menţinerea creşterii de 20% înregistrată în 2012 şi în al treilea trimestru din 2013.

    Domeniile Ostrov reprezintă brandul umbrelă sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se întinde pe 1300 de hectare. Alături de podgoria de viţă de vie compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.

    Gamele producătorului Domeniile Ostrov sunt listate în retailul tradiţional şi în HoReCa, dar şi în lanţurile internaţionale precum Metro, Real, Carrefour, Mega Image, Lidl, Cora sau Kaufland.

  • Studiu de caz: Schimbare de strategie la Vincon – de la vinuri vrac, la sortimente premium

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a continuat să scadă de la debutul crizei, ajungând în 2012 la o valoare estimată în jurul a 300 de milioane de euro. În 2008 valoarea anuală a vânzărilor de vin se plasa la circa 500 de milioane de euro, un record al industriei.

    DECIZIA: Vicon a intrat în 2012 pe segmentul premium şi superpremium, prin lansarea gamelor Ambrosio şi Rosé Verité. Recent, compania a pus pe piaţă  Egregio, o nouă gamă de vinuri superpremium, dedicată segmentului de retail.  În segmentul premium şi superpremium în retail compania are acum cinci mărci.

    EFECTELE: Anul trecut Vincon a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 27 de milioane de euro, fiind liderul industriei de profil în termeni de volume vândute. Oficialii companiei previzionează pentru anul în curs o scădere de 5-7% a cifrei de afaceri, în condiţiile în care estimează că piaţa s-a contractat cu 18% faţă de 2012.

    PAS CU PAS, VINCON A PĂŞIT DIN ZONA VINURILOR FOARTE IEFTINE CĂTRE SEGMENTELE SUPERIOARE DE PREŢ. „Am hotărât să nu mai vindem deloc vin vrac„, povestea anterior pentru Business Magazin Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de vinuri. În momentul în care a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vincon, producţia de vin se vindea aproape integral vrac.

    Drumul până la produse de marcă n-a fost lipsit de aventuri sau greşeli, între care s-au numărat etichetele, numele sau poziţionarea. Însă Vincon luptă acum să ocupe loc pe rafturile magazinelor în segmentele superioare de preţ, la fel cum îşi caută clienţii şi în zona horeca. Segmentul premium şi super premium reprezintă circa 5% din cifra de afaceri „şi este în continuă creştere„, spune Dan Dănescu, director general la Vincon Logistic. Ponderea este similară cu cea deţinută de vinurile premium şi superpremium în totalul pieţei (5%), cea mai importantă parte a vânzărilor fiind adjudecată de segmentele ieftin (55%) şi mediu (40%).

    Cum segmentele superioare de preţ sunt însă cele mai profitabile, companiile îşi concentrează atenţia asupra acestei zone. Vincon a lansat recent Egregio, o nouă gamă superpremium care cuprinde vinuri roşii – Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot – şi albe – Muscat Ottonel (2012), vinificat în sec de Vincon pentru prima dată în România, şi Tămâioasă Românească. Egregio a început să fie distribuită la nivel naţional de la mijlocul lunii septembrie, la un preţ recomandat de vânzare de 46 de lei, în prima lună fiind vândute 15.000 de sticle. Valoarea vânzărilor de vinuri din gama Egregio ar urma să ajungă la 200.000 de euro pe an, apreciază Dan Dănescu.

    În prima parte a lui 2014 gama Egregio va fi completată cu trei noi soiuri: Chardonnay (2013), din prima producţie de la Vincon, Busuioacă de Bohotin şi Rose (2012). Egregio este vârful de gamă pe segmentul superpremium retail din portofoliul Vincon, din care mai fac parte şi mărcile Oenoteca, Vinoteca, Comoara Pivniţei şi Casa Vrancea. De asemenea, compania este prezentă şi pe segmentul superpremium horeca cu Ambrosio şi Rosé Verité, pe care le-a lansat anul trecut.

    IN ACEST AN, VÂNZĂRILE VINCON ROMÂNIA ÎN REŢELELE MODERNE DE COMERŢ AU DEPĂŞIT O TREIME DIN TOTALUL VÂNZĂRILOR (36%), diferenţa fiind adjudecată de comerţul tradiţional. Un interes crescut pe zona de vinuri premium este vizibil şi în rândul altor producători din industrie. De pildă, Vitis Metamorfosis va lansa anul viitor primele vinuri ecologice din portofoliul său, care cuprinde opt sortimente în acest moment. 2013 este un an bun pentru producătorii români de vin, producţia din acest an fiind estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu 20% mai mult faţă de 2012, conform datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

    Cei mai importanţi producători autohtoni, din perspectiva volumelor vândute şi a cifrelor de afaceri, sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood şi Cotnari, dar pe această piaţă există zeci de alţi producători mai mici, ca Domeniile Săhăteni, Carl Reh Winery Agricola Ştirbey, Domeniile Ostrov sau Cramele Recaş.
     

  • Vinurile româneşti, premiate de experţii internaţionali

    Concursul Premiile de Excelenţă este singura competiţie la nivel internaţional unde se analizează şi probe cumpărate direct de la raft, de către organizatori. În afara de această secţiune dedicată vinurilor de retail, concursul mai are încă două secţiuni: una pentru vinuri non-retail şi o secţiune pentru vinurile neîmbuteliate încă, dar disponibile exclusiv către restaurante şi magazine specializate. Anul acesta în concurs au fost înscrise peste 320 de probe de vin, peste 170 dintre acestea fiind înscrise direct de producători, restul fiind achiziţionate de către organizatori direct de pe rafturile magazinelor.

    Din comisiile de jurizare vor face parte unii dintre cei mai cunoscuţi specialişti la nivel internaţional, degustători şi jurnalişti de vinuri, cu o vastă experienţă în acest domeniu, care vor ocupa şi poziţia de preşedinte de juriu. Acestora li se vor alătura şi specialisti din România – somelieri, bloggeri de profil şi manageri de magazine specializate şi restaurante, persoane cu amplă influenţă în domeniul lor de activitate.

    Juriul Premiilor de Excelenţă Vinul.Ro 2013 va fi prezidat de: Michel Blanc (Franţa) – directorul Sindicatului Viticultorilor din Chateauneuf du Pape, Anne Serres (Franţa) – degustător şi jurnalist al revistei Terre de Vins, Pierre Thomas (Elveţia) – jurnalist şi membru în comisiile de jurizare al mai multor concursuri internaţionale şi Ryan Opaz – comunicator, specialist în promovare şi jurat al mai multor competiţii internaţionale.


    Printre obiectivele concursului „Premiile de Excelenţă Vinul.Ro” se numără promovarea vinurilor de bună calitate, încurajarea producţiei şi a consumului responsabil de vin, informarea şi educarea publicului în domeniul vinurilor şi prezentarea ultimelor tendinţe  din industrie. De asemenea, medaliile şi distincţiile câştigate în cadrul competiţiei pot reprezenta un criteriu important şi de încredere în influenţarea deciziei de cumpărare a vinurilor de către consumatori.