BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Singura piaţă unde liderul are 90% din vânzări: Pandemia a lovit în plin piaţa gumei de mestecat. Vânzările au scăzut cu peste 20% în doi ani

    ♦ Gigantul american Mars are o cotă de piaţă de 89,4%, după integrarea Wrigley, cu branduri precum Orbit, Hubba Bubba, Airwaves şi Winterfresh, dar şi altele ♦ Românii sunt aşteptaţi să cheltuie anul acesta circa 360 mil. lei pe gumă de mestecat sau pentru baloane ♦ Până în 2019 inclusiv, piaţa se afla pe un trend ascendent, trend întrerupt de pandemie.

    Piaţa gumei – de mestecat şi pentru baloane – a fost lovită în plin de pandemia de COVID-19 care a schimbat obiceiurile de consum ale românilor. Astfel, timpul mare petrecut în casă, lipsă vieţii sociale şi munca de acasă au făcut ca vânzările să fie estimate pentru acest an la puţin sub 360 mil. lei, cu peste 20% mai mici decât în 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

    Pentru această piaţă, vânzările sunt aşteptate să scadă şi în acest an, în pofida faptului că multe restricţii deja s-au ridicat, primele luni din 2021 având un impact negativ asupra cererii.

    „Piaţa gumei este aşteptată să continue să sufere în 2021 şi să scadă atât în volum, cât şi în valoare, restricţiile impuse de autorităţi din cauza pandemiei (în primele luni din an – n.red.) limitând nevoia consumatorilor pentru gumă de mestecat“, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Până în 2019 inclusiv, piaţa se afla pe un trend ascendent, trend întrerupt de pandemie. Impactul puternic negativ vine în contextul în care guma de mestecat – cel mai important segment – se consumă în afara locuinţei, dat fiind că acasă oamenii se pot spăla pe dinţi.

    „Consumul de gumă pentru o respiraţie proaspătă este de regulă în beneficiul celorlalţi, iar statul în casă a făcut să dispară ocazia de cumpărare.“

    Guma de mestecat sau cea pentru baloane este poate produsul care acoperă cel mai bine segmentul de retail autohton, fiind prezentă nu doar în comerţul alimentar – modern şi tradiţional -, dar şi în benzinării ori magazine de bricolaj. Este vorba în total de circa 75.000-80.000 de puncte de vânzare.

    Un fost executiv al Wrigley România – înainte ca firma să fie preluată de Mars – spunea că produsele companiei sunt în toate locurile în care banii schimbă mâinile, creând astfel oportunităţi pentru consumatori să vadă şi să cumpere gumă. Acesta este de altfel un produs de impuls, motiv pentru care e de regulă amplasat la casa de marcat sau în apropiere de aceasta.

    „Uşurinţa de a o consuma şi de a o transporta reprezintă un argument în procesul de vânzare al gumei, care este disponibilă în mai multe tipuri de ambalaj. Jucătorii din piaţă au lansat şi borcane de plastic cu un număr mai mare de pastile de gumă, ambalaj ce poate fi folosit în maşină, pe lângă clasicele pachete de 10-12 bucăţi. Au dispărut astfel tabletele (ca de medicamente – n.red.) de Orbit Professional“, spun analiştii Euromonitor.

    Ei adaugă însă că toate aceste ambalaje au fost gândite pentru consumatorii aflaţi în mişcare, în maşină sau în alt fel de mijloc de transport, astfel că în pandemie aceste argumente au contat mai puţin. Plus că această criză sanitară, devenită criză economică, i-a făcut pe oameni mai atenţi pe ce îşi cheltuie banii, orientându-se mai degrabă către produse de strictă necesitate precum cele alimentare. Această schimbare vine după mai mulţi ani în care puterea de cumpărare a crescut şi odată cu ea şi vânzarea de gumă, în perioada 2016-2019 avansul fiind de 10%, la 450 mil. lei.

    Piaţa de profil este diferită de oricare alta, fiind singura unde liderul are 90% din vânzări. Mai exact, gigantul american Mars are o cotă de piaţă de 89,4%, după integrarea Wrigley având în portofoliu branduri precum Orbit, Hubba Bubba, Airwaves sau Winterfresh, dar şi altele. Spre comparaţie, pe locul doi se află Mondelez Romania, care are branduri precum Halls sau Trident şi 1,3% cotă de piaţă.

    „Evoluţia pieţei este determinată de evoluţia Mars şi în 2021. Piaţa este una matură, iar peisajul nu este aşteptat să se schimbe masiv în acest an dificil (cu intrări de jucători noi – n.red.).“

    Analiştii Euromonitor spun însă că dominaţia clară a Mars pe această piaţă vine ca urmare a unei istorii lungi şi a unei prezenţe masive în retail. Nu în ultimul rând, este un jucător care investeşte mult în publicitate pe TV pentru a promova branduri precum Orbit, Airwaves sau Wrigley’s 5.

    Pe piaţa de gumă de mestecat din România, Wrigley (actualmente în portofoliul Mars) este prezent din 1992, când piaţa locală abia făcea primii paşi în capitalism. Oficialii Mars sunt însă printre cei mai discreţi din piaţă, aşa că nu oferă date privind estimările sau evoluţiile vânzărilor ori privind comportamentul de consum. Singurele date disponibile sunt cele privind vânzările – publicate anual la Ministerul de Finanţe – însă acestea cuprind toate produsele gigantului american, nu doar pe cele de gumă de mestecat.

     

     

  • Pandemia şi munca de acasă au dus la creşterea cu peste 50% a vânzărilor de produse electronice şi electrocasnice pentru gătit, curaţenie sau pentru lucru de acasă în 2020, dar şi în primul trimestru al anului 2021

    Vânzările de produse electronice şi electrocasnice pentru gătit, curaţenie sau pentru lucru de acasă au crescut cu peste 50% atât în anul 2020 cât şi în primul trimestru al anului 2021, pe fondul schimbărilor aduse de pandemie în tendinţele de consum, arată o analiză realizată de GfK.

    Astfel, în primul trimestru al anului 2021 achiziţiile românilor de produse care fac mai uşoară munca de acasă şi curăţenia au continuat să înregistreze creşteri substanţiale în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Vânzările de tablete s-au dublat, iar vânzările de computere mobile au crescut cu peste 50%.

    De asemenea, vânzările de aspiratoare au crescut cu peste 50%, principalii driveri de creştere fiind produsele premium de tip robot şi aspiratoare verticale.

    „Vânzările de produse electrocasnice pentru gătit şi maşinile de cafea au continuat, de asemenea, să crească în anul 2021 în contextul în care restaurantele nu sunt complet deschise iar în noul stil de viaţă al consumatorilor gătitul şi gospodăria în sine au căpătat o mai mare importanţă.” declară Darius Ile, Market Inteligence Specialist, GfK România.

    Munca de acasă a adus schimbări puternice şi în ceea ce priveşte produsele pentru pregătirea mâncării, friteuzele având vânzări duble, cuptoarele încorporabile şi aragazurile, precum şi plitele încorporabile au crescut cu peste 50%.

    De asemenea, au continuat să crească semnificativ vanzările de electrocasnice de tip smart connect, produse care se conectează la o aplicaţie mobilă. Astfel masinile de spălat smart connect au înregistrat creşteri ale vânzărilor de peste 500%, raportându-ne încă la o bază relativ mică. Uscătoarele de rufe smart connect au înregistrat o dublare a

  • CEO-ul Boeing, faţă în faţă cu o dilemă de 15 miliarde de dolari: Analiştii spun că viitorul celui mai mare exportator din SUA este în joc în urma scăderilor suferite la nivelul vânzărilor

    Co-CEO-ul Boeing Dave Calhoun se confruntă cu o problemă în valoare de câteva miliarde de dolari din cauza proceselor de recuperare a vânzărilor diviziei aeronautice, care a pus în joc viitorul celui mai mare exportator din Statele Unite, conform unor surse citate de agenţia de ştiri Reuters.

    Boeing încă se resimte în urma scandalurilor generate de modelul 737 MAX şi dezastrului generat de pandemie asupra industriei transportului aerian. Însă cele două crize au pus în umbră un risc mai grav care ameninţă divizia de zboruri comerciale a firmei.

    Cota pe care o deţine Boeing pe piaţa aero a scăzut de la 50% în urmă cu un deceniu la aproape 35% după incidentele provocate de avioanele 737 MAX. Între timp, principalul competitor al companiei – Airbus – a înregistrat comenzi de câteva miliarde de dolari datorită modelului A321neo.

    Fără o îmbunătăţire substanţială a portofoliului, analiştii avertizează că America ar putea ceda Europei o porţiune masivă din piaţă, evaluată de producătorii de aeronave la 3.500 de miliarde de dolari de-a lungul ultimilor 20 de ani.

    Însă Boeing nu este pregătit să dezvolte un plan pentru un nou avion care ar concura cu A321neo. Astfel, firma deţine două variante, să îşi continue aşteptarea sau să acţioneze cât mai rapid, ambele opţiuni venind cu riscuri financiare şi strategice, spun analiştii citaţi de Reuters.

    Prima variantă presupune lansarea pe piaţă a unei aeronave cu o autonomie de 8.000 km care ar beneficia de o creştere de 10% a eficienţei combustibilului. Comenzile ar fi plasate în 2023, modelul urmând să fie comercializat în jurul anului 2029.

    Cealaltă opţiune constă în aşteptarea următorului salt în tehnologia motoarelor, despre care se crede că va lua naştere la începutul anilor 2030. Teoretic, noile motoare ar folosi o combinaţie de turbine tradiţionale şi propulsie electrică.

    Între timp, Airbus preferă să nu facă nimic, păstrând astfel un status quo favorabil. Însă gigantul francez a păstrat timp de ani buni o serie de studii numite „A321neo-plus-plus” sau „A321 Ultimate”, modele ce ar oferi mai multe locuri şi o tehnologie care ar respinge orice atac comercial.

    Un asemenea upgrade ar costa Airbus circa 2-3 miliarde de dolari, cu mult mai puţin decât suma pe care ar cheltui-o Boeing pentru un nou avion – 15 miliarde de dolari.

     

  • Dezvoltatorul imobiliar Nordis Group anunţă vânzări de 21 de milioane de euro în primele patru luni din an. În ce tipuri de locuinţe investesc românii

    Dezvoltatorul imobiliar Nordis Group anunţă că a înregistrat, în primele patru luni ale anului, vânzări de 21 milioane euro. Suma reprezintă aproximativ 50% din valoarea totală vândută în anul precedent şi o creştere de 300% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cifrele sunt valabile pentru vânzările ansamblurilor hoteliere şi rezidenţiale din Mamaia, Sinaia şi Braşov. Compania spune că îşi va tripla totodată forţa de vânzări.

    Până la finalul lui 2021, Nordis Group a anunţat că îşi propune să vândă peste 1.400 de unităţi. Totodată, compania vizează să atingă o valoare totală a vânzărilor de peste 100 milioane euro în acest an. Până în prezent au fost vândute 230 unităţi. Totodată, 75% din cumpărători au ales să achite integral unităţile contractate, ceea ce face capitalizarea Nordis una excelentă, compania dezvoltând proiectele din fonduri proprii şi vânzări, fără credite bancare.

    Nordis Group reprezintă un grup de firme cu capital 100% românesc, specializat în dezvoltarea de ansambluri hoteliere şi rezidenţiale de lux. Nordis Group propune un model unic de investiţie pe piaţa internă: clienţii pot cumpăra o cameră de hotel cu chirie lunară stabilită pe 30 de ani şi un randament anual garantat de 7%. Grupul de firme este format din 7 entităţi: Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nordis Real Estate, Nordis Architecture, Nordis Travel şi Nordis Property Management.

  • Retailerii vestimentari, câştigătorii pandemiei. Answear.com anunţă vânzări online în creştere cu 82% în T1/2021 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent

    Answear.com, unul dintre cei mai mari retaileri de fashion online din Europa Centrală şi de Est, anunţă că a generat vânzări online de aproximativ 28 de milioane de euro în primul trimestru al anului 2021, o creştere de 82% yoy (year on year), creşterea veniturilor din vânzări fiind la fel de dinamică – de 76% yoy, respectiv circa 27 milioane de euro.

    „Lockdown-ul instaurat in toate ţările în care Answear operează a dus la creşterea vânzărilor companiei, contribuind la consolidarea tendinţei clienţilor de a trece de la cumpărături offline la cumpărături online. Închiderea magazinelor offline a încurajat clienţii să cumpere online, ceea ce a generat un flux de noi clienţi, îmbunătăţind în acelaşi timp traficul de pe website, coşul mediu şi ratele de conversie, consolidând astfel dinamica creşterii vânzărilor”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.

    În vremuri ca acestea, cuvântul cheie în piaţa de profil este „flexibilitate”. „Fiind un retailer multibrand care activează online, acest lucru ne permite să fim flexibili, să reacţionăm rapid la tendinţele pieţei şi să adaptăm oferta la nevoile actuale ale consumatorilor. De exemplu, în perioada de lockdown ne-am pliat rapid pe nevoile clienţilor de a purta haine casual, dar şi dorinţei acestora de a achiziţiona produse vestimentare pentru sezonul cald încă din luna martie. Aceste aspecte, plus oferta variată de branduri de pe site, au avut un efect pozitiv asupra vânzărilor companiei”, adaugă Raluca Radu.

    Reprezentanţii businessului spun că portofoliul a fost extins, recent, cu o serie de branduri precum: Elisabetta Franchi, Tory Burch, Penny Black, Max Mara Leisure, The Kooples, Liviana Conti, Stella McCartney, 4F, Wolford, Samsoe Samsoe, Uvex şi CMP.
     

  • Smartphone-urile nu pierd teren nici în pandemie. OnePlus raportează o creştere a vânzărilor de peste 300% în primul trimestru din 2021

    Compania globală de tehnologie OnePlus a raportat un debut solid al anului curent, cu o creştere a vânzărilor de 388% şi o creştere a veniturilor de 286% în Europa, comparativ cu primul trimestru din 2020.

    Această creştere se datorează în mare parte gamei de smartphone-uri flagship ale companiei, care au contribuit cu 65% la venitul total, susţin reprezentanţii companiei, adăugând că rezultatele includ vânzările noii serii OnePlus 9.

    Europa de Nord a avut cea mai importantă contribuţie la vânzări (cu peste 30%), urmată îndeaproape de Europa de Vest. Această performanţă se aliniază strategiei de creştere a companiei şi de valorificare a oportunităţilor din regiunea nordică, Belgia şi Olanda. De asemenea, regiunea Europei Centrale şi de Est a adus o contribuţie solidă, plasându-se pe poziţia a treia, ceea ce confirmă concentrarea OnePlus în această regiune cu investiţii strategice şi extinderea prezenţei locale. Dintre ţări, cele mai bune performanţe de vânzări au fost obţinute de Finlanda, Germania şi Marea Britanie.

    „Începem excelent anul 2021 în Europa, graţie performanţei puternice a gamei flagship, a comunităţii în creştere din Europa şi a investiţiilor susţinute în pieţe-cheie precum Europa de Nord, dar şi a concentrării noastre pe pieţe noi, precum Europa Centrală şi de Est, unde ne dorim o creştere solidă. Vom continua să depunem eforturi pentru a aduce un portofoliu mai larg de dispozitive 5G, să colaborăm cu comunitatea noastră şi să facem OnePlus sinonim cu o experienţă de smartphone fiabilă şi premium, pe toate segmentele de preţ”, a declarat Tuomas Lampen, Head of Strategy, OnePlus Europa, într-un comunicat.

    Compania are 3 milioane de utilizatori în Europa şi 10 milioane la nivel global.

  • Vânzările Renault scad pentru al cincilea trimestru consecutiv: Veniturile din T1/2021, la 10 miliarde de euro. Acţiunile, declin de peste 2%

    Vânzările înregistrate de grupul Renault au scăzut pentru al cincilea trimestru la rând în contextul în care producătorul francez încearcă să scape de efectele provocate de pandemie, conform Reuters.

    Sub CEO-ul Luca de Meo, care a preluat funcţia în iulie 2020, Renault încearcă să producă mai puţine maşini şi să se concentreze asupra modelelor cu marje mai mari de profit, strategie care pare să dea încet roade.

    Compania a primit un impus considerabil după ce a mărit preţurile automobilelor în perioada ianuarie-martie, adică pentru al treilea trimestru consecutiv. Însă nu a fost suficient pentru a compensa loviturile primite de stocuri şi ale probleme, precum efectele nefavorabile ale cursului de schimb.

    Per total, veniturile au scăzut cu 1,1% la 10 miliarde de euro în T1 prin comparaţie cu acelaşi trimestru de anul trecut. Brandul Renault a vândut 433.662 de maşini, plus 1,3% faţă de T1/2020, în timp ce Dacia a reuşit să vândă 121.231 de vehicule, în creştere cu 10,2%

    Renault a declarat că vânzările au crescut cu 4,4% dacă excludem din calculele schimburile valutare şi alte efecte.

    Precum majoritatea rivalilor, Renault s-a confruntat cu un deficit global al semiconductorilor. Grupul francez a anunţat că problema s-ar putea extinde până în T3, dar se aşteaptă la îmbunătăţiri până la sfârşitul anului.

    Renault, care continuă să reducă din costuri pentru a pune capăt pierderilor, nu a beneficiat de pe urma renaşterii pieţei auto chineze, exploatată de rivalii de la Daimler şi Volkswagen.

    Producătorul sud-coreean Hyundai a raportat între timp cele mai mari profituri din T1 din ultimii patru ani datorită vânzărilor de maşini de lux, unul dintre sectoarele mai slabe ale Renault.

    Compania din Boulogne-Billancourt a renunţat anul trecut la divizia de maşini de pasageri din China, decizie lansată pe fondul unor vânzări în continuă scădere, şi a devenit tot mai dependentă de pieţele Europene, care încă se află sub efectele impuse de lockdown.

    Acţiunile Renault au scăzut până la această oră – 15:05 – cu 2,15%.

     

  • Surpriză de proporţii în primele date despre consum în 2021: În Bucureşti vânzările s-au prăbuşit şi consumul a intrat în teritoriu negativ. Ruralul şi urbanul mic însă „duduie“. Per total, la nivel naţional vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 6,3% în ianuarie-februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior

    În mediul rural şi în oraşele mici, de sub 50.000 de locuitori, consumul a cres­cut puternic în primele două luni din an comparativ cu aceeaşi pe­rioa­dă din 2020, astfel că vânzările de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei au un plus de peste 14%, arată o ana­liză a companiei de cercetare de piaţă RetailZoom. Ritmul este de peste două ori mai rapid decât cel de la nivelul întregii pieţe.

    Mai mult, această zonă a ţării este cea care a săltat consumul în perioada ianuarie-fe­bruarie 2021 faţă de aceleaşi luni din 2020 în contextul în care datele pentru Bucureşti in­dică o scădere de 3,7% a vânzărilor de bu­nuri de larg consum. Declinul în Capitală se poate remarca pe toate cele trei segmente prin­cipale ale pieţei – alimente, bunuri de în­grijire personală şi a locuinţei -, conform RetailZoom.

    Per total, piaţa de FMCG a crescut cu 6,3% în primele două luni din an faţă de ianuarie-februarie 2020.

    Informaţiile sunt întărite şi de jucătorii din piaţă care spun şi afirmau încă din 2020 că ruralul a devenit tot mai vizibil în consum.

    „O parte dintre cei care mergeau în mod frecvent în oraşele mai mari pentru a-şi face cum­părăturile, fiind forţaţi de pandemie să se orienteze către magazinele mai apro­pia­te de casă, şi-au dat seama că o mare parte din arti­colele pe care ei le cumpărau le găsesc la pre­ţuri bune fără să mai facă zeci de kilo­me­tri dus-întors. Unii şi-au schimbat atitudinea fa­ţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în ace­laşi timp pe noi să listăm şi pro­duse mai scum­pe, de o calitate superioa­ră“, spu­nea recent Ionel Popa, proprietarul busi­nessului Dinatos din comuna Băleni, judeţul Galaţi. Compania ope­rează un magazin LaDoiPaşi.

    Creşterea consumului în rural e susţi­nu­tă însă şi de întoarcerea în ţară în 2020, în pan­de­mie, a unor români care lucrau peste hotare.

    „În 2020 s-au întors acasă circa 1,5-2 mi­lioane de români. Cred că avem un volum de con­sumatori mai mare. Creşterea consumu­lui se vede în magazinele de proximitate, în spe­cial în cele din mediul rural, ele fiind tot­odată şi cele care au compensat pierderile din HoReCa în 2020“, spune şi Mihai Voicu, general manager al Bergenbier, unul dintre cei mai mari jucători din industria berii.

    Această revenire acasă pentru români – mulţi în mediul rural sau în urbanul mic – se vede şi în piaţa de construcţii şi în cele co­nexe precum materiale de construcţii. În pa­ra­lel cu dezvoltarea rezidenţială din marile ora­şe, iau amploare şi zonele limitrofe acestora.

  • OMV Petrom în T1/2021: producţia şi vânzările de hidrocarburi au scăzut cu peste 7%, iar vânzările totale de produse rafinate cu 4%. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu 25%

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat vineri la bursă indicatorii operaţionali-cheie ai Grupului pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2021, potrivit cărora producţia totală de hidrocarburi în T1/2021 a fost de 138.900 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, rezultând o scădere de 7,5% faţă de perioada similară din 2020, potrivit calculelor realizate de ZF.

    În perioada ianuarie-martie 2021, volumul total de vânzări hidrocarburi a fost de 131.000 bep/zi, minus 7,35%, din care vânzările de ţiţei şi condensat s-au ridicat la 69.600 bep/zi, minus 5,81%, iar vânzările de gaze naturale au fost de 61.500 bep/zi, minus 9%, mai arată calculele ZF.

    Preţul mediu realizat la ţiţei în această perioadă a fost de 50,92 de dolari pe baril, cu 13,7 dolari mai mult faţă de T4/2020 şi cu 10,32 dolari sau 25,4% mai mult faţă de T1/2020.

    Pe partea de Downstream Oil, acolo unde sunt înregistrate rezultatele din comercializarea produselor petroliere, vânzările totale de produse rafinate au scăzut cu 4,16% în T1/2021 faţă de T1/2020, până la 1,15 milioane de tone, în contextul în care rata de utilizare a rafinăriei a fost de 95% (faţă de 96% în T1/2020), iar indicatorul marja de rafinare a scăzut de la 6,75 dolari pe baril în T1/2020 la 2,80 dolari pe baril în T1/2021.

    Pe divizia Downstream Gas, acolo unde sunt cumulate vânzările de gaze şi energie, rezultatele pentru T1/2021 indică o diminuare cu 30,6% a vânzărilor de gaze către terţi, până la 11,65 TWh faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce producţia netă de energie electrică a fost de 1,18 TWh, faţă de 1,12 TWh în T1/2020.

    Grupul OMV Petrom a încheiat 2020 cu venituri din vânzări de 19,7 miliarde lei, în scădere cu 23%, ca urmare a evoluţiei negative a preţurilor de piaţă ale mărfurilor şi volumelor mai mici ale vânzărilor de produse petroliere şi electricitate, şi cu un profit net de 1,29 miliarde lei, cu 64% mai mic faţă de anul anterior.

    Compania este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri deţine 20,6% din numărul de acţiuni ale companiei.

    De la începutul anului, acţiunile SNP înregistrează un avans de 20,5%, pe fondul unui rulaj de 241 milioane de lei, emitentul ajungând la 24,6 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

     

  • Vânzările de dezinfectant de mâini au avut o creştere explozivă de 900% anul trecut. În 2021 însă piaţa a scăzut la jumătate

    Acesta este produsul din piaţa de FMCG cu cea mai bună evoluţie în 2020, an marcat de pandemie.

    Vânzările de dezinfectant de mâini au crescut cu 900%, adică de zece ori, în 2020 faţă de anul anterior. Mai exact, românii au plătit anul trecut, primul an de pandemie, circa 7,5 mil. euro pe astfel de bunuri, faţă de doar 750.000 de euro în 2019, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă.

    Piaţa a explodat în 2020, când oamenii au cumpărat impulsiv şi şi-au făcut stocuri de bunuri atât ali­men­tare, cât şi nonalimentare. Multe din­tre achiziţii au fost ge­ne­rate de panică. În 2021 însă, odată cu tem­pe­rarea fricii pe de-o parte şi dat fiind că există deja sto­curi de gel dez­infectant în casele unor consumatori pe de alta, vânzările au scăzut la ju­mătate, spun jucătorii din piaţă. Mai mult, ei adaugă că sunt multe stocuri în toată piaţa, şi la producători, şi la re­taileri şi la consu­matori. Iar esti­mările arată că piaţa va scădea pentru că nu mai e panică în rândul oamenilor, nu la fel ca în 2020 cel puţin.

    În ceea ce priveşte segmentul aces­ta, companiile româneşti active în pro­ducţia de cosmetice (Farmec, Iva­therm sau Cosmetic Plant), de bu­nuri pentru îngrijirea locuinţei (Inter­star Chim) sau chiar agricultură (Glis­san­do) s-au repliat rapid şi au dez­vol­tat biocide şi dezinfectanţi de mâini.

    „Am intrat pe piaţa aceasta deoarece compania noastră are în acţionariat şi în rândul angajaţilor ingineri chimisti. Am văzut-o ca o oportunitate în martie 2020 să intrăm într-un business nou“, spune Ioan Biianu, proprietarul şi unul dintre fondatorii grupului timişorean de agrobusiness Glissando.