BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • DerTour va avea până la sfârşitul acestui an peste 300.000 de turişti pe care i-a trimis în vacanţă: „Românii au revenit la obiceiul de a rezerva în avans“

    ♦ Travel Brands, compania pe care activează DerTour, a avut o cifră de afaceri de 280 de milioane de lei în 2021, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Turoperatorul DerTour va înregistra până la finalul acestui an peste 300.000 de turişti care au mers în vacanţe cu agenţia de turism. Situaţia economică actuală, care a adus multe creşteri de preţuri pentru consu­matorii români, nu i-a speriat pe cei care doresc în continuare să-şi facă vacanţele, astfel că deja au început să fie achiziţionate pachetele pentru vara anului viitor.

    „Doar ce au început rezervările pentru vara anului următor, iar pentru pe­rioada de început a anului 2023, re­zer­vările au apărut încă de la finalul lunii iunie. Românii au revenit la obi­ceiul de a rezerva în avans pentru a găsi un tarif foarte bun care include dis­count de early-booking. Pot spune că în această lună vânzările vor ajunge cu peste 10% mai mari decât în 2019 şi mult peste 2021“, spune Cosmin Marinof, managing director al DerTour.

    El precizează că pachetele de vacanţă au suferit mici creşteri, de circa 5%, însă datorită promoţiilor din această perioadă de early-booking, nu se resimt aceste majorări.

    „Chiar dacă preţurile au crescut în medie cu 3-5%, reducerile de early-booking pe care toţi hotelierii le oferă duc preţul real al pachetului într-o zonă confortabilă. Ca atare, înre­gis­trăm creşteri pentru această etapă de early-booking. Odată cu trecerea tim­pului şi apropierea de vară, ne aştep­tăm ca preţurile să crească uşor. De asemenea, cred că turiştii sunt pregătiţi pentru eventuale creşteri de preţ şi, de aceea, rezervă din timp“, mai spune el.

    Cosmin Marinof precizează că turiştii nu sunt reticenţi în a cumpăra vacanţe din cauza situaţiei economice, mai ales că deja există rezervări pentru vacanţele ce vor avea loc vara anului viitor.

    În pofida unui an în care oamenii au reînceput să călătorească, iar rezultatele agenţiilor de turism depăşesc chiar anul 2019, cel mai bun an pentru piaţa locală, provocările nu au încetat să existe.

    A fost un an cu multe provocări, spune Marinof, însă una dintre cele mai mari probleme întâmpinate în 2022 a fost criza aviatică din Europa.

    „A fost un an cu multe provocări, în special pe partea de transport aerian, unde creşterile preţului petrolului s-a reflectat în costul pachetelor turistice, la care se adaugă şi lipsa personalului din aviaţie. 2022 a fost un an care a cumulat mai mulţi factori cu influenţă negativă precum lipsa de personal post-pandemie cu influenţă directă în calitatea serviciilor, începerea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei. Credem însă că aceste provocări nu vor mai apărea la acelaşi nivel în viitor“, este el de părere.

    Toate activităţile de turism ale Eurolines au fost vândute grupului german Der Touristik şi funcţionează astăzi pe compania Travel Brands. Până în 2019 însă, activitatea a fost raportată pe trei companii – Touring Europabus, Nova Travel şi Danubius Travel. Acestea au avut în 2019 vânzări cumulate de 698 de milioane de lei, comisioane de 50 de milioane de lei, afaceri de 59 de milioane de lei şi 384 de angajaţi.

    Travel Brands a avut o cifră de afaceri de 280 milioane lei în 2021, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Grupul Eurolines este deţinut de Dragoş Anastasiu, care, după vânzarea diviziei de turism, a mai rămas în portofoliu cu transportatorul Eurolines şi alte afaceri, precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

     

     

     

  • Vântul crizei a început să bată puternic în buzunarele Europei: Zilele în care se băgau bani grei în vacanţe apun încet. Explozia costului vieţii în regiune îi forţează pe europeni să taie din banii de concediu pentru a-şi putea plăti facturile

    Europenii au început să-şi reducă semnificativ bugetele de vacanţe şi călătorii pe măsură ce creşterea costului vieţii a început să-şi pună amprenta pe buzunarele lor, scrie Bloomberg.

    Conform datelor şi analizelor realizate de Trivago, majoritatea europenilor vor căuta în perioada noiembrie-ianuarie să taie din banii de vacanţă şi deci să rezerve hoteluri mai ieftine, să facă călătorii mai scurte şi să vâneze orice reducere disponibilă.

    Rezervările făcute prin platforma Trivago se află în prezent la nivelul de dinainte de pandemie şi de tulburările suferite de sectorul turismului pe tot globul. Tendinţele arată că europenii nu sunt încă gata să renunţe definitiv la vacanţe, însă vor fi din ce în ce mai atenţi la costuri.

    O astfel de schimbare ar favoriza în principal companiile aeriene low-cost, precum Ryanair, care au de câştigat dintr-o recesiune, în contextul în care oamenii cu bani din ce în ce mai puţini vor opta pentru variante accesibile.

    „Este foarte posibil să vedem cum oamenii vor căuta opţiuni mai ieftine sau vor căuta temeinic şi vor verifica fiecare variantă pe care o au pentru a obţine cel mai bun preţ. Mai mult, este posibil ca în viitor să o reducere a duratei unui sejur cu 10%, a declarat Mathias Tillman, CFO Trivago.

    Conform Trivago, destinaţiile mediteraneene, acolo unde cazarea e mai puţin costisitoare, rămân deosebit de populare. Grecia şi Spania rămân în top, în timp ce Istambulul a urcat în preferinţe şi a ajuns să fie printre primele cinci cele mai alese destinaţii de turiştii europeni.

    Această tendinţă de reducere a costurilor din cauza crizelor care încep să se simtă în buzunarul celor din Europa nu a fost observată doar de Trivago.

    Agenţia de turism online eDreams, a cărei platformă oferă zboruri şi pachete de vancaţă low-cost s-a confruntat cu o scădere a veniturilor pe utilizator care variază între 4 şi 80 de euro.

    Dana Dunne, CEO-ul eDreams, susţine că tot mai mulţi clienţi aleg să facă călătorii scurte şi să facă rezervări cât mai aproape de momentul plecării.

    Companiile aeriene şi firmele de turism vin după o vară extraordinară în care oamenii au scos din buzunare bani grei pentru vacanţe şi călătorii, după doi ani de blocaje şi restricţii cauzate de pandemie.

    Cu toate că spirala inflaţionistă loveşte în buzunarele europenilor, marii transportatori susţin că cererea de călătorii rămâne stabilă.

    „În ciuda acestor condiţii, oamenii încă preferă să meargă în vacanţe decât să-şi cumpere, de exemplu,  un frigder nou”, a declarat Shai Weiss, CEO-ul Virgin Atlantic.

     

     

  • Vacanţă în copac

    Căsuţa din copac nu e doar un loc de joacă pentru copii sau unul în care părinţii se duc în căutarea unui pic de linişte sau să lucreze, ci a devenit chiar un loc de primit turişti care nu vor să se cazeze într-un hotel obişnuit.

    Printre cele mai spectaculoase astfel de structuri de cazare, în viziunea Financial Times, se numără Casa Barthel, din apropiere de Florenţa, situată pe proprietatea unui designer cunoscut al ţării, Ricardo Barthel, şi proiectată de acesta şi fiica sa. Căsuţa are un aspect rustic şi oferă doar dormitor şi baie, având geamuri de sus până jos pe trei părţi şi un balcon din care se poate admira peisajul rural.

    Un alt exemplu sunt căsuţele cu aspect modern din cadrul Post Ranch Inn din zona muntoasă Big Sur din California, SUA, cocoţate pe platforme speciale între arbori şi suficient de izolate unele de altele, încât să le dea turiştilor senzaţia de solitudine pe care o caută. De cealaltă parte a lumii, în Bali, se găseşte o căsuţă care seamănă cu cele din poveşti, construită între trei copaci şi care face parte din complexul turistic Bambu Indah.

    Căsuţa la care se ajunge printr-o scară în spirală este dotată cu luminator în tavan, dormitor cu pat cu baldachin şi zonă separată de zi. În Baja, California există Acre, un hotel format din căsuţe din bambus şi stuf suspendate într-o pădurice de palmieri pe coasta Pacificului. Hotelul are şi un adăpost pentru animale, în special câini, cărora le caută stăpâni, la care turiştii pot face o donaţie sau pot apela dacă vor să adopte un animăluţ.

     

  • OUT-AND-AWAY. Cum să cucereşti o capitală într-o zi

    Fie că poposeşti în Malaysia doar într-o scurtă escală sau ai ales această destinaţie pentru un concediu în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să dedici măcar o zi spectaculoasei Kuala Lumpur, capitala ţării. Cum îţi poţi petrece aici câteva ore?

    Am ajuns în metropola asiatică în august, în miez de noapte, şi, când am trecut de uşile automate ale aeroportului, am simţit că păşesc într-o saună uriaşă, înconjurată de vegetaţia luxuriantă a grădinilor de la nivelul inferior.

    Decolasem din Dubai, având o scurtă escală în aeroportul (neprietenos şi rece) Jeddah din Arabia Saudită, pe un zbor în care mi-a fost dat să asist la multe curiozităţi, de la rugăciunea musulmană făcută înainte de zbor şi cele din timpul zborului, în spaţiul special alocat în aeronavă pentru practicile religioase islamice, la rugămintea – destul de imperativă – a unui bărbat de a face schimb de locuri cu noi pentru ca soţia sa să nu stea lângă o persoană de sex opus pe durata zborului.

    După ce am aterizat, am lăsat bagajele la un punct de stocare din terminal, pentru că nu aveam să petrecem în oraş mai mult de 24 de ore, a doua zi având – spre seară – un ultim zbor spre Bali, pentru ca vacanţa să înceapă în sfârşit.

    A urmat negocierea taxiului, în moneda locală (ringgit), care are aproape aceeaşi valoare cu leul românesc, lucru care a simplificat enorm calculele. Am ajuns la cazare spre dimineaţă, arzând de nerăbdare să vedem loftul de la etajul 57 pe care îl rezervasem cu un preţ derizoriu luând în calcul ce oferea – 110 euro pentru o cazare ultramodernă dotată cu sistem smart home, două dormitoare cu baie proprie, o bucătărie open-space şi un living minimalist cu o privelişte de vis. Odată intraţi pe uşă, am rămas fără grai. Capitala, supranumită în trecut Grădina Oraşului Luminilor, pe bună dreptate, se întindea ameţitoare la picioarele noastre, panorama fiind dominată de faimoşii zgârie nori îngemănaţi, Petronas Towers.

    Am rămas tăcuţi, în aşteptarea zorilor, martori la naşterea unei noi zile în viaţa oraşului. După doar câteva ore de somn, alarmele ne-au amintit că timpul e limitat şi că trebuie să profităm la maximum de orele rămase.  

    Batu Caves reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase locuri pe care le-am vizitat până acum şi în care visam de mulţi ani să ajung. Celebra atracţie e reprezentată de un mogote (stâncă abruptă, calcaroasă) în vârful căreia se află o serie de peşteri în care au fost amenajate temple hinduse, închinate zeului războiului, Murugan, a cărui statuie de aproape 48 de metri se înalţă, semeaţă, la intrare.

    Pentru a putea urca cele 272 de trepte multicolore, femeile trebuie să poarte fustă lungă sau să se acopere cu un sarong (ce poate fi cumpărat de la puzderia de magazine cu suveniruri din jur), necesar şi bărbaţilor îmbrăcaţi în pantaloni scurţi. La capătul urcuşului anevoios te aşteaptă o peşteră uriaşă, urmată de o alta, în care stalactitele ascuţite străpung hăul de dedesubt.

    Altarele cocoţate în vârf de stâncă nu sunt singurele lăcaşuri religioase de aici. În jur, păzite de macaci obraznici, se întind alte câteva temple hinduse, zugrăvite într-o înşiruire contrastantă de portocaliu aprins, verde crud, azuriu intens şi multe alte nuanţe ce încântă ochiul.

    Poate cea mai populară atracţie din Kuala Lumpur (mai exact, din apropiere, căci se poate ajunge aici cu taxi/Grab (echivalentul Uber/Bolt), în circa 15-20 de minute), Batu Caves reprezintă şi un cunoscut loc de pelerinaj pentru adepţii credinţei hinduse, cu care ne-am întâlnit atât la dus, cât şi la zborul de întoarcere, în care erau îmbrăcaţi diferit, înveşmântaţi în pânze albe, probabil semn al purificării prin care trecuseră în ritualurile religioase la care participaseră aici.

    Proiectate de arhitectul César Pelli, Petronas Towers au fost inaugurate în 1999 şi au o înălţime de 451,9 metri. La interior, cele 88 de etaje găzduiesc birouri ale mai multor companii, cel mai important chiriaş fiind Petronas, compania naţională petrolieră a Malaysiei. În 1996, după ce fiecăruia i-a fost anexată o turlă metalică de aproape 74 de metri, ajungând la înălţimea din prezent, au fost numite cele mai înalte clădiri din lume, titlu pe care l-au pierdut abia şapte ani mai târziu. Unite de o pasarelă, turnurile pot fi vizitate de turişti pentru suma de aproximativ 80 de lei. Pentru a le admira din exterior nu trebuie să plăteşti însă nimic.

    Unul dintre motivele pentru care alesesem întocmai cazarea de care v-am povestit a fost infinity poolul de pe acoperişul clădirii, unde am şi avut prima oprire din scurta noastră vizită. Dacă în Dubai trebuie să scoţi zeci de euro din buzunar doar pentru a avea acces ca vizitator la o atracţie similară, Kuala Lumpur în schimb e locul perfect pentru un astfel de răsfăţ, date fiind preţurile accesibile ale aparthotelurilor dotate cu acest tip de facilitate şi priveliştea panoramică de care beneficiezi.

    Templul chinezesc Thean Hou a fost ultimul popas făcut în capitala Malaysiei, chiar în drum spre aeroport. Deoarece este amplasat pe un deal izolat, este ideal să mergeţi cu un taxi dispus să vă aştepte până vă terminaţi vizita, aşa cum am făcut noi.

    Ca şi Batu Caves, Thean Hou e o explozie de culoare, parcă invers proporţională cu liniştea deplină aşternută pe băncile de piatră şi treptele pe care vizitatorii îşi ordonează încălţămintea pentru a nu pângări cu nimic spaţiul sacru în care păşesc.

    Intrarea este gratuită şi, indiferent de religia din care faceţi parte, dacă faceţi parte, e un loc perfect de reculegere.

    De la o scurtă vizită în Piaţa Independenţei la o plimbare pe străzi, pierdut în amalgamul de clădiri coloniale şi zgârie-nori, sau în malluri şi buticuri, la vânătoare de suveniruri, Kuala Lumpur e un oraş divers, plin de picturi murale, contraste, freamăt, şi trebuie explorat, măcar preţ de o oră-două, la pas. Nu uita să testezi bucătăria locală, cu preparate apetisante şi pline de culoare ca şi obiectivele acestui oraş, dar şi snacksurile interesante pe care nu le găseşti pe Bătrânul Continent.

  • Consultantul de vreme rea

    Odată cu revenirea apetitului pentru călătorii după dispariţia restricţiilor care i-au ţinut pe mulţi acasă pe timpul pandemiei revine în atenţie consultantul de turism, scrie Boston Globe.

    După ani de zile în care au preferat să-şi organizeze singuri vacanţele cu ajutorul diferitelor site-uri specializate, mulţi turişti, de la cei de lux, la cei cu bugete reduse, constată că este mai bine să lase pe alţii să-şi bată capul cu organizarea concediilor lor. Unul dintre principalele motive îl reprezintă problemele cu zborurile din ultima vreme, ca şi cu bagajele pierdute, care pot să dea peste cap planurile de vacanţă. Ca atare, cei care vor să plece în concediu preferă să apeleze la consultanţi de turism care să le aranjeze tot, de la itinerariu la programul de la destinaţie, precum şi transportul până la locul respectiv şi totodată să găsească soluţii atunci când apar probleme, ca să nu mai stea ei să se enerveze încercând să recupereze banii pentru zboruri neefectuate sau rezervări de la hotel ori să reprogrameze călătoria.

    Creşterea cererii înseamnă nu numai un program încărcat pentru consultanţii de turism, ci chiar nevoia de a mai reduce din lista de clienţi în unele cazuri. În plus, pe timpul pandemiei, nu puţini au fost consultanţii de turism care s-au reorientat spre alte domenii, astfel încât în prezent nu există suficienţi specialişti care să se ocupe de vacanţele altora.

  • Aproape 500.000 de turişti au ajuns pe litoral în lunile iunie şi iulie, cu 5% mai puţini decât în 2021

    Circa 500.000 de turişti, mai exact 498.000 de persoane, au ajuns în primele două luni din acest sezon pe litoralul românesc, un număr cu 5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Scăderea reflectată din datele de la INS este mult mai mică decât estimările jucătorilor din turism, care arătau o scădere de 30-40% pentru acest sezon de vară. Astfel de estimări s-au bazat pe faptul că turiştii au putut călători după doi ani de restricţii, în care nu prea şi-au petrecut vacanţele în afara ţării, drept urmare cazările de pe plan local au avut de suferit.

    Numărul de turişti ajunşi pe litoral este mult mai mare având în vedere că există multe unităţi de cazare care funcţionează la negru, iar alte unităţi nu raportează datele către Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut a fost pentru al doilea an la rând când judeţul Constanţa s-a aflat în topul clasamentului celor mai vizitate zone din ţară, având peste 1,2 milioane de turişti.

     

  • ​Cererea pentru vacanţele pe iahturi este în creştere: Costul pleacă de la 500 euro de persoană, iar zonele căutate sunt cele din Grecia, Turcia sau Italia

    Vara anului 2022 a însemnat o creşterea pentru vacanţele pe iaht în afara ţării, astfel că din ce în ce mai mulţi români au preferat să îşi petreacă vacanţa pe o ambarcaţiune pe apă cu vedere către un golf grec, turc sau italian.

    Costurile pentru o astfel de vacanţă pot varia în funcţie de preferinţele turiştilor atât cu privire la tipul ambarcaţiunii, cât şi cu privire la facilităţile de care poate dispune pe barcă.

    „Sumele variază în funcţie de cât de confortabil îţi doreşti să fii. Românilor le place confortul, însă există câteva preconcepţii legate de sailing, iar cea mai des întâlnită este legată de preţ, cum că ar fi numai pentru oameni bogaţi. În general, preţul unei vacanţe variază în funcţie de mulţi factori. Le-am împărţit în trei categorii: velier (monohull) care pleacă de la aproximativ 500-700 euro de persoană pe săptămână, catamaran – aproximativ 850-900 euro de persoană pe săptămână sau pachet customizabil”, spune  Cristian Negoiu, skipper şi business developer în cadrul Yaga, o agenţie de turism înregistrată în Anglia care organizează evenimente şi vacanţe pe iahturi.

    El precizează faptul că acest tip de vacanţe creşte în popularitate şi se resimte chiar şi în rândul turiştilor români, astfel, turismul marin şi costier are un potenţial semnificativ de creştere.

    „Sunt multe avantaje, mai ales în circumstanţa actuală, după această pauză de la călătorit. Poate de aici şi deschiderea aceasta către sailing, yachting sportiv, evenimente pe bărci. Pleci împreună cu grupul tău sau te întâlneşti cu un alt grup şi de aici se pleacă într-o călătorie în care în fiecare zi există alt loc nou pe care îl vizitezi. Navigatul este relaxant şi dozat uşor, câte 2-3 ore pe zi. În rest, se stă fie în port, fie în golfuri sălbatice şi se desfăşoara diferite activităţi sau se vizitează diferite obiective”, adaugă el.

    În acest sezon de vară, agenţia a avut fully booked atât pe partea de private charter, cât şi pe zona de evenimente. Yaga organizează un festival de muzică pe iahturi în apele greceşti.

    „The YAGA floating festival este un festival construit în jurul muzicii şi a diferitelor iahturi şi insulelor din marea mediterană. Targetul nostru este divers, iar participanţii sunt tineri profesionişti sau proprietari de companii. Rezervarea a fost limitată la 12 iahturi mari”, explică Cristian Negoiu.

    Pentru a se putea îmbarca într-o astfel de vacanţă, turiştii trebuie să zboare cât mai aproape de destinaţia în care se vor urca pe iaht. Pe lângă aceste costuri, o vacanţă cu iahtul presupune şi cheltuielile aferente iahtului, curăţenie finală, asigurare, skipper, taxe portuare, apă menajeră, combustibil, iar pentru cei care îşi doresc extraopţiuni precum chef bucătar sau altele, costurile urcă.

    Cu toate acestea, pentru a avea parte de o vacanţă la un preţ mai bun, cât şi cu o ambarcaţiune mai bună, e nevoie de o rezervare din timp.

    „Cei mai doriţi skipperi sunt primii ocupaţi. Eu personal, de exemplu, la începutul sezonului, în luna mai, aveam calendarul completat până în luna octombrie. Mulţi dintre români, în general, au impresia că pot planifica această experienţă după o săptămână pe alta, ceea ce este o provocare grea, de cele mai multe ori imposibil de reuşit sau cu un cost pe măsura cererii”, mai spune Cristian Negoiu.

     ​​​

  • Explicaţiile lui Cîmpeanu pentru organizarea consultărilor pe legile Educaţiei în timpul vacanţei

    „Am avut doi ani de criză sanitară şi nu se se puteau organiza consultări pe Legea Educaţiei. Imediat ce am ieşit din criza sanitară am intrat, la finalul anului trecut, în perioada de sărbători – cred că erau nepotrivite, nu-i aşa?! După sărbătorile de iarnă am avut, din păcate, criza ucraineană. Iarăşi era un moment nepotrivit. După care am intrat în sărbătorile pascale – total nepotrivit”, a spus, la AlephNews, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că după Sărbătorile Pascale a venit perioada examenelor naţionale.

    „Cum ar fi arătat consultările în timp ce elevii se pregăteau pentru susţinere, iar profesorii pentru organizazare şi corectare? Pe acest principiu, niciodată nu este potrivit. Precizez încă o dată că este cea mai lungă perioadă de consultare şi cel mai mare număr de dezbateri organizate – 75 astăzi (miercuri – n.r.)”, afirmă Cîmpeanu.

    Consultarea nu se opreşte, ţine să precizeze Cîmpeanu: „Este nevoie de mai multă consultare, pentru că după ce vom fi reuşit să integrăm propunerile, le vom analiza foarte atent”.

  • Locul superb aflat lângă Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.


    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.


    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.


    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.


    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.


    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.
    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.
    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel). 
    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

  • Domnilor miniştri, unde vă faceţi vacanţa? În timp ce grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, noi pierdem sezon după sezon îngropaţi în hârtii şi dezbateri

    Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiştilor de pe litoral a venit la pachet cu evidenţierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câţi dintre politicieni au ieşit să apere turismul românesc? Câţi au recomandat românilor să îşi facă vacanţa şi în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeţi în vacanţă?

    În timp ce noi nu avem o strategie de promovare şi ne chinuim să ne ţinem proprii turişti în ţară, grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, cu diverse strategii care reuşesc să atragă turiştii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duş rece, din care e posibil să înveţe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.

    Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunţe eliminarea completă a restricţiilor pentru turiştii români, cât şi rezolvarea problemelor legate de accesul în ţară cu propriile maşini. O astfel de strategie are un mesaj puternic şi nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiţie în cazul lor. Turcii şi bulgarii îşi promovează destinaţiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.

    În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile  din Munţii Sureanu, domnul preşedinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să îşi facă vacanţele în ţară. Cu atât mai puţin, autorităţile din România nu au avut vizite în afara ţării pentru a atrage turiştii străini.

    În primele şase luni, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârşitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din aceşti bani ar rămâne în ţară, la pensiuni, meşteşugari, mici magazine, castele, peşteri sau puncte gastronomice? Turismul şi agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar şi a zonelor rurale prin crearea unor comunităţi înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.

    Dezbaterile din spaţiul public compară România cu alte ţări, însă abordarea e una greşită având în vedere specificul fiecărei destinaţii. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism şi petrecerea timpului liber. Mulţi se întrec în dezbateri pe reţelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România şi cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendinţa de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinşi în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei şi cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare. 

    Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele şi are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiţionale, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale, vizite la castele, peşteri şi saline, city-break-uri şi multe altele. România are, dar trebuie să afle şi alţii. Câţi politicieni recomandă vacanţele în România?

    Pentru deplasarea şi promovarea ţării în alte pieţe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetăţenilor, costul e zero. De ce nu ies preşedintele, premierul, miniştrii, politicienii  să recomande ca pe lângă vacanţa din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să îşi petreacă şi câteva zile în România, în Maramureş, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în faţă pentru turismul românesc.

    Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult aşteptată de către toţi operatorii şi anume – cadrul legislativ pentru înfiinţarea OMD-urilor, adică Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, care ar trebui să funcţioneze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea şi promovarea destinaţiilor din ţară. După mai bine de un deceniu de aşteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.

    Turismul românesc nu are nevoie de “merge şi aşa”, pe această regulă a tot mers şi vedem cum nu doar că nu atrage turişti străini, dar îşi pierde din proprii turişti.

    Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinaţiilor din România. Pe de o parte, autorităţile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociaţii reprezentantive şi de cele mai multe ori nu reuşesc să se înţeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în faţa autorităţilor. Dacă operatorii din turism nu se înţeleg între ei, având aceleaşi scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autorităţile?

    În sezonul din această vară, au fost scoase în faţă diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorităţi la operatori şi invers. În afară de acuze, nu au existat soluţii.

    Pandemia a fost doar o situaţie de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieşi iar din ţară, se văd foarte bine preferinţele turiştilor români.

    Turismul românesc se bazează în proporţie de 75% pe turiştii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie şi la “alungarea” turiştilor români, care îşi fac vacanţele în afara ţării, de multe ori motivele invocate fiind preţurile prea mari din România şi serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?