BusinessMagazin

Tag: ue

  • „Risc uriaş” de atacuri teroriste de Crăciun, avertizează UE

    Ylva Johansson, membră a Comisiei Europene pentru afaceri interne, a declarat că polarizarea din societate cauzată de războiul dintre Israel şi Hamas a crescut riscul de violenţă.

    Un avertisment similar a venit din partea ministrului german de interne, Nancy Faeser, care a declarat reporterilor că UE trebuie să urmărească îndeaproape ameninţările şi propaganda, deoarece există un „risc ridicat de emoţionalizare şi radicalizare suplimentară a autorilor de infracţiuni islamiste violente”.

    Uniunea Europeană a pus la dispoziţie 30 de milioane de euro (26 de milioane de lire sterline) pentru securitate suplimentară, a declarat Johansson.

    Mai multe ţări europene au înregistrat o creştere a infracţiunilor motivate de ură, după izbucnirea războiului dintre Hamas şi Israel.

  • UE opreşte publicitatea pe X din cauza “discursului instigator la ură”

    “Am observat o creştere alarmantă a dezinformării şi a discursului instigator la ură pe mai multe platforme de socializare în ultimele săptămâni, iar X este cu siguranţă destul de afectată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, conform AFP.

    “Prin urmare, am sfătuit serviciile să se abţină de la publicitate, în această etapă, pe platformele de socializare în cauză, unde avem temeri că informaţiile noastre apar într-un context nepotrivit.”

    Bahrke a precizat că doar X a fost afectat până acum şi că această măsură vizează publicitatea şi nu înseamnă abandonarea platformei de către conturile Uniunii Europene.

    Ordinul Comisiei Europene vine după ce luna trecută a lansat o investigaţie asupra X pentru a afla dacă a permis răspândirea dezinformării în legătură cu conflictul dintre Israel şi Gaza.

    Ancheta a fost una dintre numeroasele verificări lansate de Bruxelles împotriva giganţilor de internet, în temeiul noii legi europene privind serviciile digitale (DSA), care le impune acestora să ia măsuri drastice împotriva conţinutului considerat ilegal.

    De asemenea, demersul Comisiei vine ca urmare a întrebărilor legate de presupusa utilizare a publicităţii direcţionate pe X pentru a promova o propunere legislativă menită să oblige platformele şi serviciile de mesagerie să detecteze imaginile cu abuzuri asupra copiilor.

  • Veste proastă: Comisia Europeană estimează o încetinere creşterii economice a României până la 2,2% în anul 2023, pe fondul inflaţiei şi a dobânzilor mari

    Se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflaţiei ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor financiare aspre şi a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni.

    Dată fiind inflaţia de bază persistentă (inflaţia IAPC, fără energie şi alimente), se previzionează că scăderea inflaţiei totale se va intensifica doar în 2024 şi în 2025.

    Piaţa forţei de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creşteri mai slabe, ceea ce va menţine creşterile salariale la un nivel ridicat.

    Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 şi la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024.

    Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025, se arată în comunicatul emis de Comisia Europeană miercuri.

    În ceea ce priveşte blocul comunitar Comisia Europeană îşi menţine tonul pesimist. Astfel, Cei mai recenţi indicatori economici şi datele din anchete pentru luna octombrie indică o activitate economică modestă şi în trimestrul IV al acestui an, pe fondul creşterii incertitudinii. În ansamblu, previziunile de toamnă estimează o creştere a PIB-ului în 2023 de 0,6 % atât în UE, cât şi în zona euro, cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile de vară ale Comisiei.

    În 2025, în condiţiile în care inflaţia şi încetinirea cauzată de înăsprirea politicii monetare se vor diminua, se preconizează o întărire a creşterii economice, care va ajunge la 1,7 % pentru UE şi la 1,6 % pentru zona euro.

    Se preconizează că inflaţia totală în zona euro va scădea de la 5,6 % în 2023 la 3,2 % în 2024 şi la 2,2 % în 2025. În UE, inflaţia totală urmează să scadă de la 6,5 % în 2023 la 3,5 % în 2024 şi la 2,4 % în 2025.

  • Italia are probleme cu absorţia fondurilor europene din cauza birocraţiei. PNRR-ul italian s-ar putea „bloca” la 52%

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va întâmpina probleme în accesarea a jumătate din fondurile europene puse la dispoziţie prin PNRR-ul italian, din cauza birocraţiei, a inflaţiei şi a dificultăţilor tehnice întâlnite în implementarea proiectelor, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, Roma va obţine a patra tranşă în valoare de 16,5 miliarde de euro, în ciuda unor mici întârzieri.

    Dincolo de acest punct lucrurile vor deveni complicate întrucât obiectele asumate sunt tot mai greu de îndeplinit, iar multe din reformele necesare nu au fost făcute. Astfel, Italia ar fi în pericol să nu primească toţi banii oferiţi de Uniunea Europeană până în 2026, anul în care ultimele plăţi vor fi făcute. Până în acest moment, Italia mai poate beneficia de 92 de miliarde de euro.

    A patra tranşă va ridica suma totală încasată la 101,9 miliarde de euro, aproximativ 52% din valoarea proiectului, conform informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului italian.

     Fondurile sunt extrem de necesare pentru investiţii în diverse domenii, inclusiv infrastructură, digitalizare, educaţie şi energie verde.

    Cu toate acestea, costurile ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică redusă fac dificil pentru guvern susţinerea investiţiilor de mare amploare.

  • Câciu: Vom depune cereri de rambusare la Comisia Europeană de încă 1,5 miliarde euro

    „Peste 18.800 de cereri de prefinantare/plată/rambursare cu o valoare de cca. 5 miliarde euro aferente programelor operaţionale 2014-2020 procesate de MIPE în ultimele 5 luni. Peste 2,2 miliarde euro rambursate de către Comisia Europeană în această perioadă şi alte două miliarde euro în curs de rambursare”, scrie pe Facebook Adrian Câciu.

    Cu aceste sume, adaugă el, România va avea o rată de absorbtie de 92%.

    „Urmează ca, în lunile noiembrie şi decembrie, să depunem cereri de rambusare la Comisia Europeana de încă 1,5 miliarde euro care vor adăuga, la momentul încasării banilor de către România, la absorbţia mai sus amintită. Fondurile europene reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru economia şi infrastructura României”, încheie ministrul Câciu.

  • UE a ajuns cel mai mare finanţator al infrastructurii din România, cu mult peste contribuţia bugetului de stat

    ♦ În primele nouă luni din 2023, investiţiile din fondurile UE au fost, în România, de 30,8 mld. lei (6,1 mld. euro), faţă de 23,5 mld. lei (4,7 mld. euro) cât au însemnat cheltuielile de capital (investiţii din buget) ♦ Astfel, UE a participat într-o proporţie de 57,6% la investiţiile statului în primele nouă luni din an, iar statul într-o proporţie de 42,4%. Cheltuielile nu includ fondurile din PNRR.

    Execuţia bugetară la nouă luni din an, publicată de Ministerul de Finanţe, nu arată bine. Cheltuielile au luat-o razna, iar veniturile nu fac faţă acestor chel­tuieli. Guvernul plafo­nează chel­tuielile în administraţie pentru noiembrie şi decembrie la media ultimelor zece luni, iar administraţia locală fierbe pentru că, aşa cum este obişnuită, plăţile pentru investiţii se fac, de obicei, la finele anului, majoritatea în decembrie. De aceea mereu deficitul bugetar creşte puternic la final de an.

    Doar că, la nouă luni, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB. Era programat, la început de an, la 4,4% din PIB. Acum guvernul vorbeşte de un deficit de 5,5% din PIB, dar nici pisica care doarme pe fotoliu nu crede asta. Pe puţin 5,8% va fi deficitul, spun analiştii financiari de la CFA România.

    Dacă vorbim de cheltuieli, aici este şi un lucru bun. Cheltuielile de investiţii, în special cele pentru infrastructură, sunt cele mai mari de când România este în UE, dacă nu dintotdeauna. Desigur, şi PIB-ul creşte şi este normal ca cheltuielile nomi­nale să crească. Preţurile cresc, cheltuielile cresc, prin urmare.  Dar ceva se schimbă.

    În primele nouă luni din an, cheltuielile de investiţii au fost de 54 de miliarde de lei (11 mld. euro). Dar nu sunt cheltuieli care să apese asupra deficitului pentru că aproape 60% din aceste cheltuieli vin din fonduri UE, fonduri care nu includ sumele din PNRR, ci doar cele alocare prin programul de finanţare 2021-2027. La nouă luni din 2023, investiţiile statului au fost de 54,3 miliarde de lei, din care 30,3 miliarde de lei au venit de la UE, iar 23,8 miliarde de lei de la buget. UE a finanţat (în primele nouă luni din an) construcţia drumurilor şi a autostrăzilor din România în proporţie de 57,6%, iar bugetul de stat în proporţie de 42,4%. Aşa că meritul principal al avansului din ce în ce mai bun al lucrărilor de infrastructură este al UE, care a ajuns principalul finanţator al construcţiilor autostrăzilor din România. În 2018, finanţarea UE pentru infrastructura Româ­niei era la 25% din total. Azi a ajuns la 58%.

    Dacă vorbim de cheltuielile statului, altele decât cele în care sunt implicate fonduri UE, lucrurile se complică. Guvernul nu va mai face o rectificare bugetară în acest an, iar ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a explicat, într-un interviu la Digi 24: dacă am face rectificare, toată lumea s-ar repezi pe bani şi nu am mai putea ţine deficitul sub 6% din PIB. Aşa că cei care rămân fără bani, vor fi ajutaţi din fondul de rezervă al guvernului. Fondul de rezervă este aproape gol, mai avea, săptămâna trecută, vreo

    350 de milioane de lei, dar – din nou – aşteaptă bani de la UE ca să se umple. Iar UE dă bani, aproape 60% din fondurile pentru investiţiile statului, din primele nouă luni din an, vin de la UE. Dar cum să stăvileşti cheltuielile nerentabile?

    Nu mai cumpăraţi hârtie igienică cu baxurile ca să cheltuiţi banii şi să nu vă fie retrase fondurile pentru anul viitor, îi sfătuia, săptămânile trecute, acelaşi Boloş pe funcţionarii publici. Dacă aşa se întâmplă, înseamnă că practica de acum

    20 de ani nu a dispărut. În acea vreme, Camera Deputaţilor rămânea cu bani, la final de an. Şi atunci secretariatul Camerei îşi trimitea angajaţii prin papetării şi librării să cumpere pixuri şi creioane, agende şi baxuri de hârtie A4, de care nu avea nevoie, doar ca să cheltuiască banii, ca să nu le fie redus bugetul în anul care vine pentru că nu au cheltuit cât li s-a dat în anul curent.

  • Veşti bune de pe bătrânul continent: Inflaţia din Germania atinge minimul ultimilor doi ani. Creşterea preţurilor a încetinit la 4,3% în luna septembrie, faţă de 6,4% în august

    Inflaţia din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, scrie Bloomberg.

    Aceasta a atins 4,3% faţă de anul trecut în septembrie, comparativ cu 6,4% în august, a explicat agenţia germană de statistică joi.

    Cu toate că inflaţia a scăzut semnificativ, aceasta rămâne rămâne peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Pe o bază lunară preţurile au crescut cu 0,2%.

    Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani se situează acum imediat sub 3%, cel mai ridicat nivel din 2011. În acest timp, moneda euro se situează la cel mai scăzut nivel al ultimului an faţă de dolar.

    Inflaţia rămâne o problemă persistentă pentru blocul comunitar, chiar accelerându-se în unele ţări. Spre exemplu, în Spania preţurile la energie electrică şi combustibili au crescut cu 3,2% în luna septembrie.

  • România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE

    ♦ Durata medie de viaţă a românilor este de puţin peste 75 de ani ♦ La nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani ♦ Ţări precum Spania, Suedia şi Italia au o speranţă de viaţă de peste 83 de ani ♦ Pe ultimele poziţii în clasament sunt România, Letonia şi Bulgaria.

    România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani.

    Faţă de anul 2015, durata medie de viaţă a unui român a crescut cu 0,2 ani, de la 75,1 ani în 2015 la 75,3 ani în 2022.  Există încă diferenţe majore între ţări când se analizează speranţa de viaţă a bărbaţilor şi femeilor. În România, durata de viaţă medie a unui bărbat este de 71,5 ani, iar cea a unei femei este de 79,3 ani.  La nivelul Uniunii Europene, durata medie de viaţă a bărbaţilor a ajuns la 78 de ani în cazul bărbaţilor şi la 83,4 ani în cazul femeilor. 

    Clasamentul ţărilor membre ale UE după speranţa de viaţă este condus de ţări precum Spania, Suedia şi Italia, care au o speranţă de viaţă medie de peste 83 de ani. La polul opus sunt state precum România, Letonia şi Bulgaria. Letonia a ajuns la o speranţă de viaţă medie de 74,8 ani în anul 2022, iar Bulgaria a ajuns la 74,2 ani.

    Per total, în perioada cuprinsă între 2002, primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, şi 2022, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 3,1 ani, de la 77,6 la 80,7 ani. „În ultimii douăzeci de ani, creşterea treptată a speranţei de viaţă în UE a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la îmbătrânirea populaţiei UE – alături de nivelurile relativ scăzute de fertilitate care au persistat timp de decenii. Izbucnirea pandemiei de COVID-19, în 2020, va avea un impact de durată asupra modului în care trăim şi lucrăm împreună. Focarul a survenit într-un moment în care Europa trecea deja printr-o perioadă de schimbări demografice şi societale profunde”, scriu cercetătorii de la Eurostat.

    Speranţa de viaţă la naştere este un indicator care arată numărul mediu de ani la care o persoană se poate aştepta să trăiască la naştere, dacă este supusă condiţiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieţii.

  • UE nu vrea să se decupleze de China, dar trebuie să se protejeze, afirmă şeful UE pentru comerţ

    Uniunea Europeană nu are nicio intenţie de a se decupla de China, dar trebuie să se protejeze atunci când se abuzează de deschiderea sa, a declarat vicepreşedintele executiv al blocului Valdis Dombrovskis.

    Relaţiile au devenit tensionate din cauza legăturilor dintre Beijing şi Moscova, după ce forţele ruseşti au pătruns în Ucraina, şi din cauza eforturilor UE de a se baza mai puţin pe a doua cea mai mare economie a lumii, scrie Reuters.

    Blocul comunitar a înregistrat anul trecut un comerţ bilateral record cu China, dar acesta este “foarte dezechilibrat”, a declarat Dombrovskis sâmbătă, într-un discurs susţinut la conferinţa anuală Bund Summit de la Shanghai, citând un deficit comercial de aproape 400 de miliarde de euro.

    Dombrovskis, care este şi comisarul pentru comerţ al blocului comunitar, se află într-o vizită de patru zile în China, în căutarea unor legături economice mai echilibrate cu UE.

    El a sosit la puţin peste o săptămână după ce Comisia Europeană a declarat că va stabili dacă sunt necesare tarife punitive pentru protejarea producătorilor auto din UE de importurile mai ieftine de vehicule electrice chineze.

    Vizita este menită să reînnoiască dialogul cu China după pandemia COVID-19, ambele părţi încercând să calmeze tensiunile pe teme care variază de la investiţii străine, comerţ şi geopolitică, precum şi criticile occidentale la adresa apropierii Beijingului de Moscova.

    “Crearea unei pieţe deschise între membrii săi a fost unul dintre principiile fondatoare ale UE. Ne-am angajat, de asemenea, în favoarea unui comerţ global liber şi echitabil. Iar <echitabil> este cuvântul cheie aici”, a spus el.

    El a dat ca exemplu deficitul comercial al blocului, adăugând că “UE trebuie să se protejeze şi în situaţiile în care se abuzează de deschiderea sa”.

    “Acest lucru înseamnă reducerea la minim a dependenţelor noastre strategice pentru un număr restrâns de produse strategice”, dar strategia economică a UE s-a concentrat pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare, a spus el.

    “UE nu are nicio intenţie de a se decupla de China”.

    Comisia Europeană anunţa recent că va stabili dacă sunt necesare tarife punitive pentru protejarea producătorilor auto din UE de importurile mai ieftine de vehicule electrice chineze. În replică, Ministerul Comerţului de la Beijing spunea că investigaţia va avea un impact negativ asupra legăturilor economice şi comerciale.

  • Ciolacu: Avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană

    România are cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, de 10% din PIB, a spus, miercuri, premierul Marcel Ciolacu, întrebat, într-o conferinţă de presă, despre creşterea impozitului pe veniturile nedeclarate, din proiectul de măsuri fiscale.

    Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat câţi bani crede că va aduce la buget măsura de creştere a impozitului pe veniturile nedeclarate până la 70%, prevăzută în proiectul de măsuri fiscale pus în transparenţă decizională.

    „Trebuie să avem o combatere a evaziunii. Vreau să vă anunţ cu tristeţe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. Asta este realitatea. Nu este singura măsură. Sunt foarte multe măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”, a spus Ciolacu.

    Acesta a precizat că situaţia trebuie să intre pe un făgaş normal şi nimeni să nu se mai „joace” cu evaziunea fiscală şi traficul de droguri.