Sursele citate au menţionat că în cadrul Consiliului Permanent participanţii au susţinut sprijinirea lui Kelemen Hunor la Preşedinţia României, la alegerile din toamnă.
De altfel, UDMR are în mod tradiţional candidat la alegerile prezidenţiale, iar la scrutinul din 2009 candidatul Uniunii a fost tot Kelemen Hunor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform surselor citate, liderii UDMR au decis ca formaţiunea să rămână în Executiv. Totuşi, Kelemen Hunor ar urma să demisioneze din funcţia de ministru al Culturii şi din cea de vicepremier, mai spun surse participante la şedinţa UDMR.
Această variantă a fost adusă în discuţie de senatorul UDMR Verestoy Attila, care a declarat, vineri dimineaţă, la RFI, că susţine rămânerea Uniunii la guvernare, dar că liderul organizaţiei, Kelemen Hunor, are opţiunea personală a demisiei din Guvern, ceea ce nu implică automat şi plecarea UDMR din Executiv.
Şedinţa Consiliului Permanent al UDMR care are loc la Cluj-Napoca a început în jurul orei 11.30, liderii Uniunii reunindu-se pentru a decide dacă UDMR iese sau nu de la guvernare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a sosit, vineri, printre primii, la Consiliul Permanent şi a spus doar că va face declaraţii la finalul şedinţei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
”Dacă UDMR ar ieşi de la guvernare, nu ar fi instabilitate politică, pentru că Guvernul are o majoritate confortabilă şi fără UDMR. Tocmai de aceea îşi permite să le răspundă în doi peri. În al doilea rând, UDMR nu va ieşi de la guvernare, le ştiu tradiţia şi modul cum gândesc”, a declarat Traian Băsescu pentru Digi24.
Şeful statului a precizat că demersul MAE a fost corect.
”MAE a făcut un demers corect. Am observat faptul că UDMR reproşează MAE că nu s-a consultat cu ei. UDMR trebuie să ştie că statul român are nişte reflexe care se declanşează automat când politicile sale sunt negate. Or, România are o politică cu privire la minorităţi şi statul român reacţionează ori de câte ori e cazul, când sunt acţiuni împotriva politicilor pentru minorităţi, reacţionează în linie cu tradiţia abordării sale. Nu putem spune că statul român are o politică restrictivă faţă de minorităţi. Este recunoscut de toată lumea că statul român are o politică corectă în raport cu minorităţile, care a fost dată de multe ori ca exemplu. Aş mai pune o întrebare – am văzut exigenţa preşedintelui Hunor că nu a fost consultat. Dar, când UDMR s-a aliat demersului pe care îl susţine a informat statul român?”, a spus preşedintele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Secretarul general al UDMR Kovacs Peter a declarat, miercuri, că preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a avut miercuri dimineaţă o discuţie cu premierul Victor Ponta, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că în cursul zilei va mai avea loc o nouă înt„lnire între cei doi.
”Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi premierul Victor Ponta au avut miercuri o discuţie, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că va mai avea loc astăzi o nouă discuţie. Ieşirea de le guvernare nu o poate decide un singur om. Vineri va avea loc la Cluj-Napoca şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, în care se va discuta despre o eventuală ieşire sau nu de la guvernare, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Kelemen Hunor şi Victor Ponta”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Kovacs Peter.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Kovacs a declarat pentru agenţia ungară MTI că liderii MAE nu au discutat această problemă cu UDMR, un motiv în plus ca aceştia să-şi reconsidere decizia. El a apreciat că respingerea solicitării Ungariei în baza principiilor reciprocităţii şi proporţionalităţii cu reprezentarea diplomatică a României în Ungaria este “ridicolă”.
În prezent, Ungaria are un birou consular la sediul ambasadei din Bucureşti şi consulate generale la Cluj şi Miercurea Ciuc. România are o ambasadă şi un birou consular la Budapesta şi consulate generale la Szeged şi Gyula.
În replică, secretarul de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul din cadrul MAE, Radu Podgorean, face următoarele precizări:
“Chestiunea stabilirii şi menţinerii de relaţii consulare de către România cu alte state este, potrivit legii, de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care are sarcina realizării politicii externe a statului român.
Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectului dialogului direct între ministerele de externe român şi al statului interesat.
Referirea la comunitatea numeroasă a maghiarilor din România prin raportare la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă, întreţinând, voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România.
Întrucât nu există o practică în materie şi nici o obligaţie constituţională/legală pentru MAE de a se consulta cu partidele politice în chestiuni de natură consulară şi având în vedere faptul că partidele politice, parlamentare sau nu, nu au comptenenţe în a asigura reprezentarea diplomatică şi consulară a României faţă de parteneri externi, Ministerul Afacerilor Externe consideră declaraţiile sus menţionate drept lipsite de obiect.”
Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de UDMR şi semnat de liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, sentinţa ICCJ de condamnare a lui Mate Andras este “deosebit de bizară”.
“UDMR nu înţelege de ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat la şase ani de închisoare cu suspendare pe deputatul Máté András Levente, deputat de Cluj, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor. Cu toate că această sentinţă nu este definitivă, noi o considerăm deosebit de bizară, conştienţi de faptul că, în acest caz, a fost luată deja o decizie a autorităţilor judiciare şi anume neînceperea urmăririi penale.
Uniunea este solidară cu Máté András Levente, un politician care de mulţi ani îşi duce activitatea în interesul comunităţii. UDMR aşteaptă decizia finală a Înaltei Curţi în acest caz. Până atunci, considerăm că acest coleg al nostru beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, a arătat Kelemen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aşa se explică aerul haotic din comportarea PNL şi a PDL, de pildă, care în teorie se pregătesc de unificare, proclamă că au pus la punct coordonarea programelor şi nu mai au de bătut în cuie decât un “proiect de ţară” comun, dar care au adoptat poziţii opuse în scandalul Bercea-Băsescu. PDL a lipsit pur şi simplu de la la şedinţa parlamentară de înfierare a preşedintelui, unindu-se astfel în cuget cu PMP, UDMR s-a abţinut de la vot, în timp ce PNL a vrut iniţial să propună o declaraţie proprie, în care să ceară şi demisia lui Traian Băsescu, şi cea a lui Victor Ponta, ca să nu se supere nimeni, iar apoi a explicat, prin vocea lui Ludovic Orban, că deşi cer alături de PSD demisia lui Băsescu, liberalii nu o fac din nişte motive meschine, ca PSD, ci din nişte motive nobile, total diferite de ale foştilor parteneri de alianţă.
Cât priveşte potenţialii prezidenţiabili, aceştia au reacţionat şi ei tot în chip de răspuns la ipoteticul sondaj de mai sus: Victor Ponta a cerut demisia lui Traian Băsescu, Cătălin Predoiu şi Cristian Diaconescu s-au opus, iar Klaus Iohannis a fost chiar mai aspru decât Ponta, reclamând că implicarea numelui preşedintelui în scandalul interlopilor ridică o problemă de siguranţă naţională rezolvabilă prin demisia şefului statului.
E drept, Predoiu a promis că divergenţele de acum dintre PNL şi PDL se vor rezolva după fuziune, când ambele partide “vor vorbi pe o singură voce”, ceea ce nu sugerează însă niciun fel de sofisticate acomodări ideologice, ci pur şi simplu reflectă speranţa că vor reuşi să câştige prezidenţialele, să numească ulterior un nou guvern şi să-şi împartă puterea la fel ca PSD şi PNL în perioada de glorie a USL.
“Iată o metodă foarte uşoară prin care PNL poate obţine funcţia de prim ministru. Deci îl invit pe domnul Ponta să se înscrie în PNL. Oricum a votat cu liberalii, deci ar fi interesant” – Klaus Iohannis (PNL)
“El este minoritar, va fi preferat de către maghiari. Nu avem ce face!” – fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs despre susţinerea de către UDMR a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor
“E adevărat că erau puţini, dar ca să parafrazez un înaintaş liberal, erau grei” – Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, despre întâmplarea că o şedinţă festivă a Senatului din 1990 a întârziat fiindcă liberalii convocaţi au rămas blocaţi în lift
“Cred că este obligatoriu ca viitorul preşedinte să readucă demnitatea pentru români şi pentru România” – Cristian Diaconescu, candidat PMP la preşedinţie
“Dacă preşedintele a făcut ceva, sigur că luăm în calcul o suspendare. Eu, din ce am văzut, nu a făcut el ceva” – premierul Victor Ponta, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu pentru a arăta că justiţia e liberă să-l cerceteze pe fratele Mircea Băsescu
“Noi nu am crezut nici în 2009 că domnia sa va reuşi să câştige alegerile prezidenţiale” – Gabriel Oprea (UNPR) despre candidatura lui Mircea Geoană din 2009, când Oprea şi grupul său făceau parte din PSD
“Elena Ceauşescu avea mai mult respect pentru doctorate” – Teodor Baconschi (PMP) acuzând marginalizarea intelectualilor din partid de către echipa Elenei Udrea
“Sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi” – Cătălin Rădulescu (PSD) criticând refuzul ministrului Doina Pană (PSD) de a-i aproba proiectul care autorizează defrişarea totală a pădurilor private