BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Ţara care va înfiinţa o companie aeriană specială pentru turiştii ruşi – raport

    “Escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina a dus la probleme în sectorul turistic din Turcia, deoarece ambele pieţe au fost foarte importante pentru afaceri”, a scris ziarul turc Sabah, citând rapoarte ale agenţiei ruse de ştiri Interfax.

    Se pare că noua companie aeriană va avea sediul în oraşul Antalya, pe coasta mediteraneană a Turciei.

    “Datorită acestei companii aeriene, va fi posibil să atragem încă un milion de turişti ruşi”, precizează publicaţia.

    În plus, Turkish Airlines ar fi convenit cu operatorii turistici ruşi să rezerve “blocuri” de locuri pentru turiştii ruşi pe zborurile lor.

     

  • Roman Abramovici a fost surprins la negocierile de marţi dintre Rusia şi Ucraina. Ambasador ucrainean: Nu ştiu dacă încearcă să-şi cumpere o cale de scăpare sau dacă este cu adevărat util negocierilor

    Un ambasador ucrainean a declarat că „habar nu are” ce face Roman Abramovici la negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, potrivit Business Insider.

    Oligarhul rus a fost văzut participând marţi la negocierile dintre cele două ţări la Istanbul. A fost fotografiat stând în capătul sălii în care au avut loc discuţiile.

    Vadym Prystaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, a declarat pentru BBC: „Nu am idee ce crede că face domnul Abramovici la negocierile de pace. El nu face parte din echipa de negocieri”.

    „Nu ştiu dacă încearcă să-şi cumpăre o cale de scăpare sau dacă este cu adevărat util negocierilor, este foarte greu de spus”, a adăugat Prystaiko. Nu este clar dacă Prystaiko a fost el însuşi prezent la discuţii.

    Natura rolului lui Abramovici în discuţii este, de asemenea, neclară.

    Atât Rusia, cât şi Ucraina au spus că oligarhul nu este un membru oficial al echipelor lor de negocieri, a raportat BBC.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat marţi reporterilor că Abramovici a fost prezent la negocieri pentru a „permite anumite contacte” între ambele părţi, a informat Reuters. Peskov a mai spus că Rusia a „aprobat” participarea lui Abramovici la discuţii, a informat The New York Times.

    O persoană familiarizată cu discuţiile, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat pentru Times că Abramovici s-a apropiat de Rustem Umerov — un membru cheie al echipei de negocieri a Ucrainei — dorind să-şi aducă contribuţia la încetarea războiului.

    Marţi nu a fost prima dată când Abramovici a apărut la discuţiile dintre cele două ţări de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

    El a luat parte la o rundă publică de negocieri în Belarus la patru zile după începutul conflictului şi de atunci a zburat între Ucraina, Rusia, Turcia şi Israel, a raportat Times.

    Abramovici s-a întâlnit, de asemenea, cu preşedintele rus Vladimir Putin la începutul acestei luni, înmânându-i personal liderului rus o notă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a informat The Times of London. Putin a respins nota, potrivit publicaţiei.

    Wall Street Journal a raportat că Zelenski a cerut Statelor Unite să nu-l sancţioneze pe Abramovici deoarece acesta ar putea fi de ajutor în negocierile de pace. Cu toate acestea, guvernul Marii Britanii l-a sancţionat pe oligarhul rus, patronul clubului de fotbal Chelsea.

    Journal şi Bellingcat au raportat că Abramovici împreună cu un grup de negociatori ucraineni au suferit simptomele unei posibile otrăviri la începutul lunii martie. Kremlinul a respins raportul, numindu-l drept dezinformare. 

  • Olaf Scholz şi Recep Erdogan îi cer lui Vladimir Putin să oprească urgent războiul contra Ucrainei

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au cerut, luni, Rusiei să oprească imediat confruntările militare în Ucraina, pledând pentru intensificarea eforturilor diplomatice în sensul unei soluţii politice.

    “Suntem total de acord că trebuie să se ajungă imediat la un acord de încetare a confruntărilor militare. Îi cerem în mod clar preşedintelui Vladimir Putin să se oprească”, a declarat Olaf Scholz, potrivit site-ului T-online.de, în cursul unei vizite oficiale în Turcia.

    “Cu fiecare zi, cu fiecare bombă lansată, Rusia continuă să se îndepărteze de comunitatea internaţională, pe care am construit-o împreună”, a subliniat cancelarul Germaniei.

    “Continuăm eforturile pentru obţinerea unui armistiţiu durabil în Ucraina. Împărtăşim poziţia Germaniei, vrem să menţinem prietenia atât cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cât şi cu cel rus, Vladimir Putin”, a afirmat, la rândul său, Recep Tayyip Erdogan.

    Olaf Scholz a amintit că au fugit milioane de oameni din Ucraina, dintre care peste 1,5 milioane sunt în Polonia. “Naţiunile democratice occidentale trebuie să intensifice cooperarea. Atât timp cât situaţia este atât de violentă precum o vedem, vor mai fi oameni care fug. De aceea, este atât de importantă şi cooperarea dintre Germania şi Turcia”, a subliniat Olaf Scholz.

    Peste 2,8 milioane de oameni s-au refugiat în afara Ucrainei din cauza invaziei militare ruse, care a început pe 24 februarie, a anunţat marţi Agenţia Naţiunilor Unite pentru Migraţie.

  • Inflaţia din Turcia atinge maximul ultimilor 20 de ani, plus 54% în februarie. În ultimul an, lira turcească şi-a pierdut 47% din valoare

    Inflaţia din Republica Turcia a ajuns la maximul ultimilor 20 de ani, mai exact 54,44% în februarie, peste estimările analiştilor, pe măsură ce lira turcească a continuat să sufere ca urmare a preţurilor ridicate la energie, relatează CNBC.

    Preţurile bunurilor de consum s-au majorat cu 4,81% în luna precedentă, spune Institutul Turc de Statistică. Indicele preţurilor de producţie au crescut cu 7,2% în luna precedentă, atingând o creştere anuală de 105%.

    Nivelul record de importuri de energie din ianuarie a accentuat şi mai mult deficitul comercial al Turciei, iar preţurile materiilor prime continuă să crească pe fondul temerilor privind lanţurile de aprovizionare şi conflictul armat ruso-ucrainean. De la începutul anului, preţul unui baril de petrol Brent Crude a urcat cu 53%.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a prioritizat creditele şi exporturile, pledând în mod constant împotriva majorării ratelor dobânzilor, în pofida tuturor fundamentelor economice. Erdogan susţine că o rată de referinţă mai mare va înrăutăţi trendul inflaţionist. Din septembrie, banca centrală din Turcia a redus ratele dobânzilor cu 500 de puncte de bază la 14%.

    Lira turcească a pierdut aproximativ 47% din valoare în ultimul an, fenomen ce a lovit puternic buzunarele cetăţenilor turci, în contextul în care valoarea salariilor s-a redus şi costurile de trai au crescut dramatic. Mai mult, evoluţia preţurilor privind electricitatea şi gazele naturale a afectat atât businessurile, cât şi consumatorii.

    În ianuarie, inflaţia a ajuns la 48,7% şi, la mijlocul lunii februarie, Erdogan a promis să „spargă lanţurile ratelor dobânzilor” şi să aducă inflaţia la o singură cifră. Preşedintele de la Ankara a pus problemele monedei naţionale în spatele „instrumentelor financiare străine”.

    Indicele BIST al bursei din Istanbul s-a apreciat cu 5% anul acesta şi cu 32% în ultimele 12 luni. De altfel, acţiunile turceşti au fost unul dintre performerii pieţelor emergente din Europa în luna ianuarie.

     

  • Turcia a decis închiderea Strâmtorii Bosfor pentru nave militare

    Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat, luni seară, că a dispus închiderea Strâmtorii Bosfor pentru navele militare, din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina, şi a îndemnat inclusiv ţările riverane Mării Negre să evite tranzitul cu ambarcaţiuni militare.

    Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, a anunţat decizia după o şedinţă de guvern. Cavusoglu a îndemnat toate ţările, indiferent că sunt sau nu riverane, să nu trimită nave militare prin Strâmtoarea Bosfor, care face legătura între Marea Mediterană şi Marea Neagră.

    “Atunci când Turcia nu este parte beligerantă într-un conflict, are autoritatea de a restricţiona tranzitul navelor militare ale statelor beligerante prin Strâmtoarea Bosfor. Dacă o navă militară revine la propria bază din Marea Neagră, tranzitul nu este blocat. Respectăm prevederile Acordului Montreux. Toate guvernele, riverane sau non-riverane, au fost avertizate să nu trimită nave militare prin Strâmtoarea Bosfor”, a declarat Mevlut Cavusoglu, citat de postul turc NTV şi de site-ul NavalNews.com.

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat decizia, subliniind că Turcia îşi respectă strict responsabilităţile asumate în cadrul NATO, în cadrul Naţiunilor Unite şi în relaţia cu Uniunea Europeană. Erdogan a subliniat că a transmis Rusiei poziţia sa că invazia în Ucraina este “inacceptabilă”. “Turcia îşi va folosi autoritatea asupra Strâmtorii Bosfor conferită prin Convenţia de la Montreux, din 1936, pentru a evita escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina”, a afirmat liderul de la Ankara.

  • Turcia va bloca trecerea prin strâmtori a navelor de război ruseşti – Zelenski

    Turcia nu va permite navelor de război ruseşti să folosească strâmtorile Dardanele şi Bosfor, care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană, anunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe Twitter.

    Zelenski îî mulţumeşte în mesaj preşedintelui Turciei Tayyip Erdogan pentru sprijin şi spune că interdicţia de trecere a navelor de război, dar şi suportul semnificativ militar şi uman pentru Urcraina, sunt extrem de importante.

    Poporul ucrainean nu va uita niciodată aceest lucru, arată Zelenski.

    Turcia are dreptul de a interzice trecerea anumitor nave de război prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele, în baza unui tratat din 1936, dacă se simte ameninţată sa în timp de război.

  • Putin i-a spus lui Erdogan că este nemulţumit de reacţia NATO privind garanţiile de securitate

    “A fost abordat subiectul garanţiilor pe termen lung pentru securitatea Federaţiei Ruse. În acest context, Vladimir Putin a exprimat dezamăgire privind reacţiile Statelor Unite şi NATO, care echivalează cu ignorarea preocupărilor şi cererilor legitime ale Rusiei”, a anunţat Kremlinul, conform agenţiei RIA Novosti.

    La rândul său, Recep Tayyip Erdogan a notat că Occidentul pare să nu acţioneze la modul concret pentru a oferi garanţii Rusiei. “Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu face nimic. Nu a fost niciun rezultat”, a afirmat Erdogan, conform agenţiei Anadolu şi publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Preşedintele Turciei a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a fi mediator între Rusia şi Ucraina.

    Casa Albă a anunţat, marţi seară, că Statele Unite menţin opţiunea negocierilor cu Rusia, dar momentul actual nu este “adecvat”, întrucât Moscova pregăteşte invadarea Ucrainei. “Uşa spre diplomaţie rămâne deschisă cu Rusia”, chiar dacă secretarul de Stat, Antony Blinken, a anulat întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA. “Aşa cum a transmis secretarul de Stat, acesta nu este un moment adecvat pentru întâlnirea cu ministrul rus de Externe, întrucât Rusia face paşi în direcţia escaladării crizei şi se pregăteşte să invadeze Ucraina”, a declarat Jen Psaki. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a explicat că întâlnirea preşedintelui Joseph Biden cu omologul său rus, Vladimir Putin, era acceptată “în principiu”, fără însă a fi în lucru “planuri specifice sau un calendar”.

    Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Rusia a transmis săptămâna trecută Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. “Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a subliniat că se opune “Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti” (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei. Moscova a reafirmat că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.

    Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

  • Adevărul de la raft. De unde vin de fapt produsele de la Kaufland

    ♦ Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“.

    Redăm mai jos dreptul la replică trimis de Kaufland: Având în vedere informaţiile cuprinse în materialul „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“,  publicat în data de 25 ia­nuarie pe ZF Corporate, respectiv 26 ianuarie în ediţia print a publicaţiei Ziarul Financiar, Kaufland România aduce precizări şi solicită publicarea dreptului la replică după cum urmează:

    Kaufland România a susţinut în permanenţă producătorii locali, va investi şi va promova mereu produsele autohtone, optând mereu pentru colaborări cu fermieri români, atunci când este posibil. Considerăm că materialul este unul răuvoitor, deoarece nu ţine cont de realităţile pieţei şi de faptul că în România în prezent este sezon rece, iar producţia locală de legume şi fructe este extrem de limitată.

    Ca dovadă a angajamentului Kaufland, în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%.

    În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp des­chis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un nu­măr foarte redus de producători locali au forţa fi­nanciară de a investi în sere încălzite, având în ve­derea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ri­dicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil.

    În prezent, avem un număr de peste 70 de articole româneşti din categoria legume şi fructe co­mercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plă­cin­tar, gulii, hrean, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină, sa­lată, spanac etc.

    În ceea ce priveşte produsele specifice listate în articolul din Ziarul Financiar, facem următoarele precizări:

    ► Conopida – este specifică sezonului din România în perioada septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depo­zitat peste iarnă sau în extrasezon. În afara lu­nilor menţionate, îl importăm.

    ► Broccoli – nu există producţie suficientă în România.

    ► Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.

    ► Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 

    ► Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.

    ► Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 

    ► Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 

    ► Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    2400 din toţi cei 2900 de furnizori Kaufland România sunt locali. Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an.

    Reamintim publicaţiei Ziarul Financiar că Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale. 

    De asemenea, menţionăm faptul că departamentul nostru de presă, care are datele de contact publice, nu a primit nicio solicitare pentru un punct de vedere, aşa cum se menţionează în articol. Drept urmare, considerăm că materialul publicat de către Ziarul Financiar nu reflectă transparent realitatea.

  • Prima autostradă care trece munţii: O asociere de constructori din Turcia vor construi cel mai dificil tronson din autostrada Piteşti Sibiu cu 28 mil. euro kilometrul

    Astăzi, 7 februarie 2022, a fost semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Piteşti, între Boiţa şi Cornetu. Cu o lungime de 31,33 km, durata de proiectare şi execuţie a acesteia este de 5 ani şi 6 luni. Contractul este finanţat din fonduri europene nerambursabile.

    Ofertantul desemnat câştigător este ASOCIEREA MAPA INSAAT VE TICARET A.S. – CENGIZ INSAAT SANAYI VE TICARET A.S., cu preţul de 4.250.006.315,00 Lei fără TVA. Turcii au fost însă şi singurii ofertanţi. Cei de la Mapa au lucrat la proiecte precum centura Sofiei în Bulgaria

    “Prima secţiune din tronsonul autostrăzii care va traversa Carpaţii intră în linie dreaptă!

    CNAIR a semnat astăzi contractul în valoare de aproape 1 miliard de euro (4,250 miliarde lei, fără TVA) pentru Secţiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Piteşti. Finanţarea este asigurată din fonduri europene. Cu o lungime de 31,33 km, Secţiunea Boiţa-Cornetu trebuie finalizată în anul 2027. Asocierea de antreprenori turci are la dispoziţie 18 luni pentru proiectare şi 50 de luni pentru execuţie”, a anunţat pe Facebook Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

    Pe traseul acestei secţiuni care face parte din coridorul 4 Pan-European vor fi construite 49 de poduri şi viaducte, 7 tuneluri cu lungimi cuprinse între 250 m şi 1.590 m (lungime totală de 4.920 m), 1 ecoduct pentru mamifere mari în zona localităţii Lazaret, panouri fonoabsorbante în zonele în care traseul trece în apropiere de localităţi sau de arii protejate, aliniamente de arbori în dreptul localităţilor, pentru reţinerea poluanţilor atmosferici.

    Având în vedere lungimea, turcii vor primi aproape 28 mil. euro pentru fiecare kilometru – cel mai mare contract după cel semnat cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Diferenţa este că acum turcii vor construi în cel mai dificil tronson de pe Valea Oltului, nu în dealurile din apropierea Clujului.

    Pe traseul autostrăzii A1 Piteşti Sibiu contractele arată în felul următor:

    Secţiunea 1 (Sibiu – Boiţa) de 13,17 km este în faza de execuţie. Aceasta are termen de finalizare anul 2023, însă dacă constructorul menţine ritmul, ar putea fi gata în 2022 – avantajul este că noua secţiune va permite ocolirea zonei Tălmaciu, unde la semaforul din localitate se formează coloane pe sute de metri.

    Secţiunea 3 (Cornetu – Tigveni) de 37,4 km tocmai a fost semnat contractul.

    Secţiunea 4 (Tigveni – Curtea de Argeş) de 9,86 km este în faza de proiectare şi are termen de finalizare: 2025.

    Secţiunea 5 (Curtea de Argeş – Piteşti) de 30,35 km, este în faza de construcţie şi are termen de finalizare anul 2025.

     

  • Oficial turc: Preţurile vor scădea după luna aprilie

    Inflaţia din Turcia ar putea atinge un vârf în aprilie înainte de a scădea către rate din două cifre până la alegerile generale din iunie 2023, a declarat ministrul turc al trezoreriei şi finanţelor, Nureddin Nebati, relatează Hurriyet Daily News. „Nu cred că vom ajunge la 50%. Sper să nu mă înşel“, a adăugat acesta.