BusinessMagazin

Tag: transilvania

  • Transilvania, pe un site lansat de UDMR în limba engleză în care se vorbeşte de TENSIUNI între minorităţi şi români. Numele localităţilor sunt în MAGHIARĂ

    Preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că, pe lângă portal, iniţiatorii proiectului vor să creeze un ecosisistem digital complet, cu social media, cu evenimente şi acţiuni de PR.

    „Am lansat zilele trecute portalul în limba engleză Transylvania Now la o Conferinţă digitală organizată la Odorheiu Secuiesc pentru IT-iştii din regiune. Portalul se adresează, în principal, străinilor care ştiu foarte puţine sau deloc despre Transilvania şi România, este despre noi dar nu pentru noi.

    Ideea proiectului datează de peste un an, când am constatat că dacă vrem să comunicăm ceva în exterior avem prea puţine poveşti în limba engleză, nu există site-uri în engleză despre Transilvania şi despre comunitatea maghiară de aici. Pe lângă portal, vrem să creăm un ecosisistem digital complet, cu social media, cu evenimente şi acţiuni de PR, care se adresează exclusiv străinilor, decidenţilor politici, influencerilor din Europa şi SUA, jurnaliştilor care vor să afle mai multe despre Transilvania şi despre comunitatea maghiară. Nu este un site de ştiri sau un blog turistic, ci este un portal de prezentare a realităţilor şi poveştilor de succes din Transilvania”, a spus Porcsalmi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce s-au STINS focarele de pestă porcină africană în Transilvania, deşi în restul ţării apar zilnic unele noi?! Explicaţia e INCREDIBILĂ

    Nu foarte încet, dar foarte sigur, epidemia a cuprins întreg sud-estul României, punând la pământ – prin diverse metode – sute de mii de porci, în aproape 250 de localităţi din 10 judeţe ale acestei părţi de ţară. În nord-vest însă, situaţia se schimbă: prin disciplină şi organizare, epidemia a fost – cel puţin deocamdată – oprită. Un nou episod din investigaţia jurnalistică pe care Gândul o realizează pe urmele virusului pestei porcine africane.

    Comisia Europeană a decis să înceapă un audit de urgenţă în România, chiar în această lună, pentru a evalua situaţia epidemiei de pestă porcină africană (PPA). ”Comisia consideră că evoluţia PPA este îngrijorătoare, deoarece România a anunţat, în mai puţin de 4 luni, aproape 1.000 de focare în gospodăriile domestice, virusul fiind, de asemenea, confirmat în mai multe exploataţii comerciale. Această situaţie este extraordinară şi ridică îngrijorări foarte serioase,” a declarat pentru Mediafax, Anca Păduraru, purtător de cuvânt pe domeniile Sănătate, Siguranţa Alimentaţiei şi proiecte specifice legate de Uniunea Energetică în cadrul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii Banca Transilvania au aprobat astăzi fuziunea prin absorbţie cu Bancpost

    Operaţiunea prevede dizolvarea fara lichidare a Bancpost şi transmiterea universală a patrimoniului către Banca Transilvania.

    In consecinta se vor atribui către actionarii Bancpost actiuni nou emise de Banca Transilvania. De asemenea, Banca Transilvania îşi va majora capitalul social.

    Banca Transilvania a cumpărat Bancpost, cu o cotă de piaţă de 2,9%, într-o tranzacţie în jur de 235-250 milioane euro.

    Reprezentanţii instituţiei de credit din Cluj au semnat în a doua jumătate a lunii noiembrie 2017 contractul de achiziţionare a Bancpost, atunci pe locul al nouălea în sistemul bancar românesc, cu active de 1,88 miliarde euro, faţă de cele 12,2 miliarde euro de la acel moment care plasau Banca Transilvania pe poziţia secundă, în spatele Erste Bank.

    Vânzătorii Bancpost erau repre­zentaţi de elenii de la Eurobank, listată pe piaţa de capital din Atena, cu o valoare de piaţă de 1,32 miliarde euro, după o pierdere în jur de 90% faţă de momentele de dinainte de criză.

    Banca Transilvania are o capitalizare de 11,02 miliarde lei, iar acţiunile sâau apreciat în acest an cu 7,5%, fiind tranzacţionate marţi la pranz la 2,325 lei/titlu. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • iTech Transilvania by ARIES Transilvania, singurul cluster IT din Sud-Estul Europei certificat Gold Label pentru Excelenţă

    „Distincţia recunoaşte performanţele sectorului IT românesc în context global şi, în acelaşi timp, ne susţine procesul de expansiune al clusterului, facilitând mai multe contacte între mediul de business şi cel academic, precum şi creşterea interacţiunilor între mediul economic şi administraţiile locale din regiune”, spune Bianca Muntean, manager iTech Transilvania Cluster.

    Distincţia a fost oferită la finalul lunii septembrie de Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor, parte a European Cluster Excellence Initiative (ECEI), entitate fondată de Comisia Europeană, în 2009. 

    Acest certificat, acordat unei comunităţi de IT regionale, vine la 15 ani de la iniţierea primelor discuţii despre oportunitatea clusterelor de IT în zona Transilvaniei. Certificarea Gold Label reprezintă recunoaşterea eforturilor depuse de către membrii clusterului iTech Transilvania, precum şi de către fiecare companie de IT înfiinţată în Cluj-Napoca şi în regiunea Transilvaniei  de-a lungul timpului, la care se adaugă universităţiile şi administraţiile locale.

    iTech Transilvania Cluster are 83 de membri: companii, universităţi, autorităţi publice locale. Sunt incluse 71 de companii, cu o cifră de afaceri totală de peste 210 milioane de euro şi peste 5.000 de angajaţi

    Distincţia, cea mai importantă la nivel european, este un certificat de excelenţă pentru managementul clusterului, obţinut în urma derulării unui audit, în cursul lunii mai 2018. Auditul a vizat analizarea structurii executive a asociaţiei, a managementului acesteia şi implicarea în diverse activităţi şi proiecte. Totodată, au fost auditate procesele organizaţionale care şi-au propus să aibă ca efect îmbunătăţirea performanţelor clusterului şi a membrilor săi.

    În vederea obţinerii acestei certificări, au fost evaluaţi 31 de indicatori care au luat în calcul structura clusterului, modelul de guvernanţă, finanţarea, strategia, serviciile şi recunoaşterea naţională şi internaţională.

     

  • Dragnea a “pierdut” Ardealul? Filiale din Transilvania îi solicită lui liderului PSD convocarea rapidă a unui CExN

    „Am avut în această după amiază o întâlnire cu colegii din PSD din Transilvania. Am discutat câteva ore, fiecare cu argumentele sale, despre direcţia în care trebuie să se îndrepte pe termen scurt şi mediu Partidul Social Democrat. M-am bucurat enorm să văd că părerile coincid în cele mai multe privinţe şi am stabilit că începând de astăzi vom vorbi între noi, membrii PSD din Transilvania, mult mai des şi vom avea poziţii unitare atunci când se va vorbi despre viitorul nostru”, a scris sâmbătă, pe Facebook, Gabriel Zetea, vicepreşedinte PSD şi preşedinte PSD Maramureş.

    Potrivit acestuia, organizaţiile judeţene PSD din Ardeal susţin „fără rezerve” Guvernul.

    „Susţinem fără rezerve Guvernul PSD-ALDE şi aplicarea în continuare a Programului de Guvernare. Toate atacurile şi disensiunile publice între membrii PSD cu funcţii de conducere de la Bucureşti trebuie să înceteze rapid pentru a ne concentra pe rezultatele guvernării şi pentru a ne putea ţine de cuvântul dat românilor în 2016. Cerem preşedintelui Liviu Dragnea convocarea în cel mai scurt timp posibil a unei şedinţe (sau a câte şedinţe este nevoie) a Comitetului Executiv Naţional pentru a clarifica eventualele nemulţumiri a unor colegi. PSD este un partid democratic unde fiecare are dreptul să îşi exprime liber punctul de vedere dar ne dorim să auzim nemulţumirile în cadrul şedinţelor statutare ale partidului şi nu în mass media”, a precizat Zetea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania îşi menţine prognoza că rata anuală a inflaţiei va fi de 3,8%, la finele 2018

    „Ne aşteptăm la accelerarea inflaţiei medii anuale de la 1,1%% în 2017 la 3,8% în 2018 (pe indicele UE). Conform INS, preţurile de consum au urcat cu un ritm lunar de 0,28% în august, dinamica an/an accelerând la 5,06%, evoluţie influenţată de majorarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. La opt luni, inflaţia medie s-a situat la 5% an/an (4,2% an/an pe indicele armonizat UE)”, se scrie în analiza publicată miercuri de Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al BT.

    Această prognoză reprezintă o confirmare a scenariului central anunţat anterior de economistul BT, fiind reconfirmată ca urmare a datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, această prognoză este peste ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR), care este de +/- 2,5%, pentru finele fiecărui an. Prognoza BT mai prevede o rată anuală a inflaţiei de 2,9% pentru acest an şi de 2,7% pentru 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a petrecut concediul Dragoş Anastasiu, CEO, Eurolines: “Unul dintre cele mai frumoase locuri de pe pământ” – VIDEO

    Fac plimbări lungi pe malul apei, ajung şi privesc locul unde, efectiv, se varsă Dunărea în Marea Neagră şi asta mă ajută să găsesc soluţii pentru problemele de la birou, mă ajută să iau decizii şi, foarte des, îmi vin idei noi de business sau de îmbunătăţire a unor situaţii care aşteptau şi ele să le vină rândul. Delta este destinaţia mea favorită în România şi, imediat după ea, urmează Transilvania.

    Telefonul şi laptopul, revistele de specialitate, cărţile şi costumul de înot sunt lucrurile care nu îmi lipsesc în concedii. Cât despre amintiri preferate, mi s-a lipit de suflet Key West. Am fost acolo când eram foarte tânăr şi încă îmi amintesc de acel loc ca de unul dintre cele mai frumoase de pe pământ. Are nişte culori excepţionale.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Japonia. Îmi doresc şi încă nu a devenit prioritară pe listă. De asemenea, vreau să ajung în Noua Zeelandă şi Australia. 

    Unde nu aţi merge sau ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Hm, greu de spus că nu aş merge undeva. Siria şi Irak nu mă atrag, totuşi. Cred că nu aş bea cafea. Dar asta nu fac oricum.

  • Cele mai frumoase sate din Transilvania, pe care trebuie să le vizitaţi măcar o dată în viaţă. Veţi petrece o vacanţă de vis. Galerie FOTO

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • „Ţara Ovăzului” din Transilvania

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • BT: În 2018, creditul pentru populaţie şi firme va creşte cu 5,9%, iar depozitele cu 10,2%

    Aceste ritmuri sunt inferioare celor prognozate pentru depozite: 10,2% în 2018, 9,6% în 2019 şi 9,2% în 2020, se estimează în analiza BT, semnată de Andrei Rădulescu, economistul-şef al băncii cu sediul central la Cluj-Napoca.

    Soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a şaptea lună la rând în iulie, cu 0,4% faţă de iunie, la 243,3 miliarde de lei (nivel record), conform datelor comunicate de Banca Naţională a României (BNR), vineri, citate de BT.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro