BusinessMagazin

Tag: top

  • TOP judeţe cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19, 14 octombrie. Nou record al numărului de cazuri noi în Capitală şi alte 12 judeţe

    Miercuri sunt înregistrate 4.016 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 894 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Record de infectări în mai multe judeţe din ţară.Capitala rămâne pe primul loc, cu 669 cazuri noi. Situaţia cazurilor COVID-19 în România este pe o pantă ascendentă, din păcate. 13 judeţe din ţară au peste suta de cazuri, marţi, 14 octombrie.

    TOP judeţe cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19, 14 octombrie

     Municipiul Bucureşti – 669
     Cluj – 198
     Dolj – 195
     Suceava – 173
     Prahova – 163
     Iaşi – 157
     Sibiu – 150
     Alba – 131
     Dâmboviţa – 129
     Arad – 118 
     Mureş – 111

    Judeţele în care coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este peste  pragul de 1,5
     Bucureşti – 2,82
     Alba – 2,75
     Vâlcea -2,35
     Iaşi – 2,15
     Bacău – 2,04
     Neamţ – 2,10
     Teleorman – 1,97
     Sălaj – 2,03
     Sibiu – 2,01
     Caraş-Severin – 1,71
     Cluj – 1,95
     Braşov – 1,65
     Timiş – 1,65
     Ilfov – 1,52
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cel mai vândut medicament din România

    ♦ Medicamentele de răceală, durere sau pentru bolile de inimă au fost cele mai vândute zece produse ♦ Locurile din top zece sunt împărţite egal de produsele eliberate cu prescripţie şi cele fără reţetă (OTC) ♦ Trei branduri produse local se luptă cu marile companii internaţionale în coşul de cumpărături al românilor.

    Cele mai cumpărate zece produse cumulează 55 milioane de unităţi, adică 15% din totalul vânzărilor de medicamente după volume din România în perioada ianuarie – august 2020, potrivit datelor ofe­rite pentru ZF de com­pania de cercetare de piaţă IQVIA.

    Românii au cumpărat 374 milioane de cutii de medicamente în primele opt luni din 2020, în uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Datele IQVIA iau în considerare doar vânzările din farmacii şi includ toate formele de comercializare sub acelaşi brand.

    Pe primul loc după volumele vândute se află Nurofen, brandul britanicilor de la Reckitt Benckiser, prezenţi pe piaţa locală din 2002. Pacienţii români au cumpărat 9,7 milioane de unităţi de Nurofen în primele opt luni din 2020, în scădere uşoară faţă de 10,7 mil. unităţi anul trecut, în aceeaşi perioadă, potrivit IQVIA.

    Nurofen face parte din portofoliul companiei britanice Reckitt-Benckiser din 2006, sub această marcă fiind comercializate atât produse împotriva durerii, precum Nurofen Forte, Nurofen Immedia Ultra sau gelul Nurofen, cât şi împotriva răcelii şi gripei (Nurofen Răceală şi Gripă). De asemenea, din gama Nurofen fac parte şi produsele pentru copii (siropuri şi supozitoare).

    Al doilea medicament vândut în pandemie a fost Parasinus, un brand pus pe piaţă tot de britanici – GlaxoSmithKline, cu 7,7 milioane de unităţi vândute anul acesta, în creştere cu aproape 2 mil. uniţă faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

    Pe locul al treilea se plasează un brand produs în România, Paracetamol, în fabrica Zentiva din Bucureşti. Vânzările totale ale Zentiva pe acest brand au fost de 6,5 mil. unităţi, de trei ori mai mult faţă de perioada ianuarie-august 2019. Potrivit datelor IQVIA, brandul Paracetamol a intrat direct pe locul al treilea în topul celor mai căutate medicamente anul acesta, după ce anul trecut se afla pe locul 22. Paracetamol a fost substanţa activă inclusă în protocolul terapeutic pentru tratarea simpto­melor uşoare de COVID-19, ceea ce a dus la o explozie a vânzărilor pentru acest medicament. Pentru a face faţă cererii, Zentiva a triplat capacitatea de producţie pentru paracetamol.

    Zentiva mai are un brand local în top 10, Algo­calmin, care este un medicament eliberat cu prescripţie, folosit pentru tratamentul d­u­rerilor.

    Pe locul şase, cu aproape 6 milioane de unităţi vândute, se află brandul Aspenter, fabricat de către Terapia Cluj, folosit în afecţiunile cardiovasculare, cea mai frecventă boală de care suferă românii.

    Pandemia de COVID-19 a crescut vânzările din farmacii în luna martie, când virusul a început să se răspândească şi în România. Ulterior însă, începând din aprilie, până în luna mai când au fost ridicate restricţiile de călătorie, vânzările de medicamente au intrat pe o pantă descendentă.

    Motivele, potrivit specialiştilor, au ţinut de restricţiile de deplasare, dar şi de un acces mai greu la serviciile medicale din spitale sau chiar şi din medicina de familie. Ulterior, odată cu 15 mai, vânzările şi-au revenit, însă la un flux mai scăzut, suprapunându-se cu sezonul de vară, mai slab în mod normal pentru vânzările din retailul farma.

    Pentru medicamentele fără reţetă, piaţa este puternic influenţată de publicitatea, atât în media, cât şi în farmacii, prin poziţionarea la raft de exemplu. În cazul produselor eliberate cu prescriptţie medicală, acestea au preţul stabilit de autorităţi, iar companiile farma nu pot face reclamă. În topul celor mai vândute medicamente, cinci branduri sunt OTC-uri, iar cinci sunt medicamente cu prescripţie.

     

  • Raiul creaţiei grafice

    „Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.

    Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă. 

      „Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”

    Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.

    „Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.

    Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.

    Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
    „Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.

    Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
    1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.

    Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”

    Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
    „Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.

    Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.

    „Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
    Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.

    „În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”

    Proiect: Bannersnack
    Ce face? Platformă complexă de design grafic
    Necesar de finanţare: 10 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
    Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ

    Proiect: Prime Dash
    Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
    Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash

    Proiect: Kinderpedia
    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

    Proiect: SVGator
    Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Csenge Miklos

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Roxana Bujor, director companii mijlocii, UniCredit Bank: „Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac”

    Rol ocupat în companie: Sunt director companii mijlocii, cu rol principal de coordonare a reţelei UniCredit Bank pentru segmentul de companii mijlocii în ceea ce priveşte strategia comercială, distribuţia şi acoperirea teritorială. Obiectivul meu şi al echipei este de a menţine poziţia de top a băncii în piaţă în sprijinirea businessului românesc, prin servicii de calitate, soluţii personalizate şi consultanţă profesionistă. Sunt permanent preocuptată de adaptarea modelului de business la dinamica pieţei, cu atenţie în primul rând pentru nevoile şi satisfacţia partenerilor noştri de afaceri. Ce mă defineşte? Ascult, înţeleg şi creăm împreună cele mai potrivite soluţii, acţionând cu profesionalism, transparenţă şi deschidere.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am o carieră de peste 15 ani în sistemul bancar, dintre care ultimii 12 ani în cadrul UniCredit Bank şi o importantă experienţă interdepartamentală. Înainte de a ocupa poziţia actuală, am deţinut poziţiile de manager regional pentru companii (oct. 2012 – dec. 2018), manager sucursala (iul. 2010 – sept. 2012) şi relationship manager companii (febr. 2005 – iul. 2010, în cadrul UniCredit şi al unei alte bănci).
    Rolul propus pentru anul 2030: Membru în Consiliul Director (management board) în calitate de vicepreşedinte executiv al uneia dintre diviziile de business. 
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac; dedicaţia, pasiunea şi curajul cu care şi-au construit businessul şi cu care continuă să activeze cu succes chiar şi în condiţii macroeconomice şi de piaţă dificile, adaptându-şi strategiile fără a se abate de la principiile şi scopul primordiale. Dacă trebuie să nominalizez însă un singur business, spun Dedeman – fraţii Pavăl. Cu un model de succes, Dragoş şi Adrian Pavăl au construit unul dintre cele mai puternice branduri româneşti. Admir curajul, muncă, seriozitatea şi inteligenţa acestora, dar şi faptul că investeasc în continuare în România, rămânând în acelaşi timp discreţi şi foarte serioşi.

    Profilul Roxanei Bujor a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din România, ediţia 2020. 

  • START VOT 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA – ALEGE CEO-UL PE CARE ÎL ADMIRI!

    Noi credem că leadership-ul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. 

    Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat, în urmă cu aproape un deceniu, un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”.

    Într-o lume a pseudo-obiectivităţii, noi am decis să lansăm un clasament subiectiv, axat exclusiv pe părerile personale a peste 300 de manageri şi consultanţi de top.

    Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul va ajunge în 2020 la a 11-a ediţie.

    Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.

    Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici TOPUL CELOR MAI ADMIRAŢI 100 DE CEO DIN ROMÂNIA. Poţi alege cel puţin 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament. 

    Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie. Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 10 octombrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi.

    Mulţumim că ne susţii iniţiativa!

    Pe curând,

    Ioana Matei

    Redactor-şef Business MAGAZIN

    şi

    Costin Tudor

    CEO & Fondator Undelucram.ro


     

  • O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: Să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională

    Adriana Georgescu,  program manager al Vienna University Executive MBA Bucharest, a spus la ZF Live: Deşi suntem în plină criză, noua serie de cursanţi Executive MBA va fi cea mai numeroasă din istoria de 14 ani a acestui program (peste 35 de cursanţi).
    Având un MBA în spate (Vienna University este pe locul 50 în lume în topul MBA, facultăţile americane fiind pe primul loc), mulţi se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, pentru că experienţa muncii în regim remote a deschis oportunităţi de locuri de muncă mult mai variate a spus ea.
    „Este momentul oportun pentru un MBA, pentru că mulţi oameni au nevoie să iasă din această criză cu noi cunoştinţe pe care să le adapteze şi să le pună în aplicare după ce se va termina această perioadă.”
    Preţul unui program întreg de Executive MBA la această universitate este de 35.000 de euro şi durează doi ani.
    Adriana Georgescu spune că statisticile arată că în trei ani îţi recuperezi banii plătiţi pentru un MBA din creşterea salariului, pentru că poţi să ai acces la poziţii mai bune, mai bine plătite.
    Dorin Andrei, search marketer  and associate WEB Ventures, spune că din ce în ce mai mulţi români muncesc din ţară pentru piaţa internaţională: doar în capitală sunt circa 10.000 de oameni care lucrează în marketing digital din România pentru piaţa internaţională.
    „Am observat tendinţa corporaţiilor de a accesa know how la nivel global, pentru că pe angajator nu-l interesează dacă vorbeşte cu Mihai sau cu Michael, atâta timp cât rezultatele sunt cele bune.”
    El a dat şi un exemplu: la o companie din Marea Britanie, în zona de digital, salariile pentru entry level încep de la 40.000 de lire sterline brut pe an, iar un project manager poate câştiga 85.000 de lire sterline brut pe an (aproximativ 50.000 de lire sterline net, adică 4.000 de lire sau 4.000 de euro net pe lună).
    Această criză coronavirus, care a adus în prim plan munca de acasă, poate deschide pentru corporatiştii români o piaţă imensă: să lucrezi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc. pentru o firmă internaţională fără să mai pleci şi să stai la Viena, Londra, Paris, Frankfurt, fără să mai fii fizic acolo, bineînţeles cu cheltuielile de rigoare.
    Şi până acum se putea lucra din România pentru clienţi externi, dar mai mult în centrele de servicii sau în call-centere.
    Acum este mult mai mult, iar corporatiştii români, cu experienţă, cu talent, cu un CFA sau un MBA în spate pot intra pe poziţii mai înalte, de middle sau top management. Iar salariul nu mai este 400-1.000 de euro, ci 4.000-6.000 de euro pe lună.
    Cu un laptop, cu o conexiune bună la net, cu un abonament la Zoom, VMix sau cu alte sisteme poţi ocupa o poziţie în afară, fără să fii prezent acolo, fără să-ţi dai jumătate dintr-un salariu pe chirie şi transport.
    Companiile internaţionale pot beneficia de un angajat bun, talentat, vorbitor de mai multe limbi străine, la un cost mai redus decât dacă ar lua un nativ. Plus că nu mai are bătăi de cap legate de prezenţa la birou, cu riscurile de coronavirus de rigoare.
    Acest model remote, de-a lucra de acasă, dintr-o cafenea, dintr-o casă de vacanţă, de la mare poate schimba puţin piaţa muncii şi poate deschide noi oportunităţi, la care corporatiştii români nu au visat.
    Aşa cum în urmă cu 20 de ani marile companii internaţionale au început să caute în întreaga lume ţări unde să-şi migreze serviciile de call-center la preţuri mai reduse, aşa ar putea să urmeze acum o căutare şi pentru executivi de top, care să lucreze din ţările lor de origine, la un cost mai redus.
    Un director financiar cu toate certificările internaţionale poate fi găsit şi în România, având în vedere că în ultimii ani s-au format multe generaţii de corporatişti care au învăţat să lucreze în multinaţionale, care au învăţat birocraţia de acolo şi care pot face faţă fără probleme unei poziţii de top. 

  • Daniel Alexandru Nanu, director zona retail /BCR (Bucureşti): „Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile.”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE:  Din funcţia actuală mă ocup de coordonarea şi implementarea strategiei de business retail (persoane fizice, persoane juridice cu cifră de afaceri de sub 1 milion de euro), în cadrul unei arii din Bucureşti. Aria coordonată are un efectiv de peste 200 de colegi în 30 de unităţi retail BCR, din şase grupuri de unităţi (assets under management de aproximativ 650 de milioane de euro). Obiectivele principale ţin de deservirea clienţilor şi realizarea obiectivelor de business precum şi de customer care, customer satisfaction, business development, educaţie financiară şi alte iniţiative aflate în continuă dinamică. 

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Coordonator naţional microîntreprinderi (persoane juridice cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro), unde mă ocupam de coordonarea unei structuri de management cu 29 de colegi, pentru businessul de microîntreprinderi coordonator regional microîntreprinderi (Bucureşti) de asemenea, un rol mai puţin formal, dar la fel de important, este cel de architect (ambasador) al BCR în cadrul organizaţiei. Este un proiect tare drag mie, care se ocupă de îmbunătăţirea culturii interne a organizaţiei, pe baza unor valori comune.

    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile, în cel puţin două direcţii. Prima se referă la adaptarea continuă a businessului, de pliere pe specificul fiecărei perioade şi de a reuşi să aduc valoare reală clienţilor, inclusiv îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară al acestora. A doua este despre relaţia de parteneriat de lungă durată şi dorinţa de a participa activ în dezvoltarea antreprenoriatului românesc, de la nivelul de idee sau ideal până la transformarea în realitate şi implementarea în piaţă.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: O admir foarte mult pe Monica Cadogan, fondator şi CEO al Vivre. Monica a fondat un business de succes de la zero, un business care acum a devenit regional. În tot acest timp, a reuşit să-şi păstreze valorile şi principiile, un lucru foarte important şi greu de făcut. Mai mult, îmi place viziunea pe care a avut-o şi o are în continuare, dar şi că este mereu ancorată în realitate şi cu privirea spre viitor.

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!

  • Oana Ciornei, Managing partner, Amrop România: „Am căutat să văd oportunităţile, nu dezavantajele”

    Oana Ciornei conduce din 2010 afacerea proprie, o companie de executive search afiliată la reţeaua internaţională Amrop, prezentă în 57 de ţări şi unul din jucătorii din top 10 la nivel mondial. Ea a lucrat aproape un deceniu la Coca-Cola HBC, dar şi în cadrul companiei Korn Ferry. Printre momentele dificile ale carierei enumeră prima poziţie de top management obţinută la 26 de ani, ratarea unui interviu de angajare, trecerea dintr-un rol operaţional în ţară la unul internaţional care nu i se potrivea, dar şi dilema corporaţie vs. antreprenoriat şi dezvoltarea propriei companii de executive search, spune Ciornei. Din punct de vedere profesional, îşi propune în următorii ani să dezvolte cea mai respectată firmă de executive search din România, Bulgaria şi Moldova.

  • Dwayne „the Rock” Johnson este cel mai bine plătit actor

    Fostul luptător a câştigat 87,5 milioane dolarri între 1 iunie 2019 şi 1 iunie 2020, inclusiv 23,5 milioane dolari pentru thrillerul Red Notice, produs de Netflix.

    De asemenea, a făcut bani şi din linia sa de îmbrăcăminte fitness, Project Rock.

    Conform Forbes, cei mai bine plătiţi 10 actori au câştigat 545,5 mil. dolari în acest an, mai mult de un sfert de la Netflix.

    Ryan Reynolds este al doilea cel mai bine plătit actor, cu 71,5 milioane de dolari. Printre sume se numprp 20 de milioane de dolari tot pentru Red Notice şi 20 de milioane de dolari pentru Six Underground, un alt film Netflix.

    Pe locul trei pe listă s-a aflat actorul şi producătorul Mark Wahlberg, care a câştigat 58 milioane de dolari, în timp ce Ben Affleck a venit pe locul patru şi Vin Diesel al cincilea.

    Akshay Kumar a fost singurul actor de la Bollywood aflat în top 10 câştiguri. Actorul indian a ajuns pe locul şase, cu 48,5 milioane de dolari, cea mai amre parte provenind din promovare de produse.

    Pe listă se mai află Lin-Manuel Miranda, Will Smith şi Adam Sandler, precum şi veteranul Jackie Chan.

    Cele mai bine plătite actriţe vor face obiectul unei liste separate, care urmează a fi anunţată. Anul trecut, Scarlett Johansson se afla pe primul loc, cu 56 de milioane de dolari – mai puţin decât cel de-al şaptelea actor de sex masculin.